VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 1/9 api 15-20
  • E rave amui te utuafare kerisetiano i te mau mea

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E rave amui te utuafare kerisetiano i te mau mea
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha e rave amui ai i te mau mea?
  • Te rave-amui-raa i te haapiiraa utuafare
  • Te rave-amui-raa i te pororaa
  • Te rave-amui-raa no te faatitiaifaro i te mau fifi
  • Te rave-amui-raa i te mau faaanaanataeraa
  • Te mau haamaitairaa o te faaea-amui-raa
  • Te utuafare—Mea faufaa roa no te taata!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Te vai ra anei te hoê ravea e oaoa ˈi i roto i te utuafare?
    Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
  • A haapii tamau i te Parau a te Atua e te utuafare
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Tauturu no te mau utuafare
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2011
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 1/9 api 15-20

E rave amui te utuafare kerisetiano i te mau mea

“E teie nei, e au mau taeae, te aˈo atu nei au ia outou . . . ia ati maite râ outou ma te aau hoê e te manaˈo hoê.”—KORINETIA 1, 1:10.

1. Eaha te tupuraa i te pae no te tahoêraa i roto e rave rahi mau utuafare?

E MEA tahoê anei to outou utuafare? Aore ra te pee ra anei te melo tataitahi i to ˈna iho haerea? Te rave amui ra anei outou i te mau mea? Aore ra mea varavara roa anei outou i te parahi i te hoê vahi i te hoê â taime? E tano te parau ra “utuafare” no te hoê fetii tahoê.a E ere râ te mau utuafare atoa i te mea tahoê. Ua tae roa te hoê taata orero Beretane i te parau e: “Maoti i te riro ei niu no te hoê totaiete maitai, ua riro te utuafare . . . ei pu no to tatou mau feiiraa atoa.” E parau mau anei te reira no to outou utuafare? Mai te peu e e, aita ˈtu anei ïa e ravea?

2. O vai te mau taata i roto i te Bibilia o te haapapu ra e no roto mai ratou i te hoê utuafare fetii maitai?

2 Mea pinepine te tahoêraa aore ra te amahamaharaa o te hoê utuafare i te taaihia i te aratairaa, to na metua toopiti aore ra to te metua hoê. I te mau tau bibilia, ua fanaˈo te mau utuafare tahoê o tei haamori amui, i te haamaitairaa a Iehova. E parau mau te reira i Iseraela tahito, i reira to te tamahine a Iepheta, o Samasona, e o Samuela, ratou tataitahi na roto i te mau ravea taa ê, haapapuraa e no roto mai ratou i te hoê utuafare paieti. (Tavana 11:30-40; 13:2-25; Samuela 1, 1:21-23; 2:18-21) I te tau kerisetiano matamua, ua paari o Timoteo, te hoa haapao maitai o Paulo i roto i te tahi o ta ˈna mau tere mitionare, i roto i te ite o te mau Papai Hebera e to ˈna metua vahine tupuna o Loidi e to ˈna metua vahine, o Eunike. Ua riro mai oia ei pǐpǐ e ei mitionare faahiahia mau!—Ohipa 16:1, 2; Timoteo 2, 1:5; 3:14, 15; hiˈo atoa Ohipa 21:8, 9.

No te aha e rave amui ai i te mau mea?

3, 4. (a) Eaha te mau huru maitatai te tia ia itehia i roto i te hoê utuafare tahoê? (b) Nafea te hoê utuafare ia riro hau atu i te hoê noa fare?

3 No te aha e mea maitai no te mau utuafare ia rave amui i te mau mea? No te mea e patu te reira i te taaraa i te tahi e te tahi e te faatura. Maoti i te faaatea ia tatou, e vai fatata noa tatou e e turu tatou i te tahi e te tahi. Ua faataa te hoê tumu parau aita i maoro aˈenei i roto i te vea Mau taairaa fetii (beretane) e: “Ua fa mai te hoê hohoˈa papu no nia i te mau tapao taa maitai o te mau ‘utuafare puai.’ Te vai ra i roto i teie mau huru maitatai te haafaufaaraa e te auraa i te tahi e te tahi, te taairaa fatata, te tauaparauraa maitai, te ravea no te arai i te mau fifi, e te puairaa i te pae varua.”

4 Ia itehia teie mau huru maitatai i roto i te hoê utuafare, e ere faahou ïa te utuafare mai te hoê vahi titoraa mori, i reira e tapea mai te taata e e reva faahou atu ai. E ere noa te hoê fare. O te hoê râ vahi au mau o te ume mai i te mau melo utuafare. O te hoê nohoraa î i te mahanahana e te here, te poihere, e te taaraa ia vetahi ê. (Maseli 4:3, 4) O te hoê ïa vahi haapuraa i reira e itehia ˈi te autahoêraa o te utuafare, eiaha râ te hoê ana o te feiiraa e te amahamaharaa. Nafea râ e naeahia ˈi teie faito?

Te rave-amui-raa i te haapiiraa utuafare

5. Eaha ta tatou e rave no te haapii i te haamoriraa mau?

5 E haapiihia te haamoriraa mau a Iehova na roto i te faaohiparaa i to tatou aravihi no te feruri, aore ra te ‘mana o te feruriraa.’ (Roma 12:1) Eiaha to tatou haerea ia faaterehia e te mau huru horuhoru ore taue noa mai te faatupuhia e te mau oreroraa e te mau pororaa aravihi a te mau tia faaroo na roto i te afata teata. Maoti râ, e turaihia tatou na roto i ta tatou tuatapaparaa tamau e te feruri-hohonu-raa i nia i te Bibilia e te mau buka haapiiraa bibilia e horoahia maira e “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45) Ua riro ta tatou mau ohipa kerisetiano ei faahopearaa o te peeraa i te huru feruriraa o te Mesia i mua i te mau huru tupuraa aore ra te mau faahemaraa atoa e nehenehe e tupu mai. I roto i teie nei tuhaa, o Iehova to tatou Orometua Rahi.—Salamo 25:9; Isaia 54:13; Korinetia 1, 2:16.

6. Eaha te hiˈoraa no te haapiiraa fetii na te ao atoa nei e vai ra i mua ia tatou?

6 Te hauti nei te haapiiraa bibilia utuafare i te hoê tuhaa faufaa roa i roto i te huru pae varua o te mau utuafare kerisetiano atoa. Afea outou e rave ai i ta outou haapiiraa utuafare? Mai te peu e e ravehia ia tano anaˈe te taime aore ra na nia i te hoê faaotiraa manaˈo-ore-hia, mea tamau ore roa ïa aore ra eita roa ˈtu e ravehia. E titau te rave-amui-raa i te haapiiraa utuafare i te hoê porotarama tamau, e tei faataa-papu-hia. E ite ïa te mau melo atoa e eaha te mahana e eaha te hora e titauhia ˈi ratou ia haere mai no te fanaˈo i te hoê haaputuputuraa utuafare i te pae varua. Ua ite na hau atu i te 12 000 melo o te fetii o te Betela na te ao nei e e tupu ta ratou haapiiraa utuafare i te po monire. Auê te putapû e no teie mau rave ohipa a te Betela ia haamanaˈo e te amui paatoa nei ratou i roto i te hoê â haapiiraa ia hope anaˈe taua mahana ra, i roto i te mau motu no Patitifa e i Niu Zelani, e i muri iho i Auteralia, Tapone, Taiwan, Hong Kong, haere atu ai i Asia, Afirika, e Europa, e i te pae hopea i Marite. Noa ˈtu e ua faataa-ê-hia ratou i te mau hanere kilometera e e rave rahi mau reo, te faatupu nei teie haapiiraa utuafare i roto i te mau melo o te fetii o te Betela i te hoêraa. I nia i te hoê faito nainai aˈe, e nehenehe outou e faatupu i te hoê â manaˈo na roto i ta outou haapiiraa utuafare.—Petero 1, 2:17; 5:9.

7. Ia au i te parau a Petero, nafea tatou ia hiˈo i te parau mau?

7 Te aˈo maira te aposetolo Petero ia tatou e: “Ia hiaai maite outou, mai te tamarii fanau apî, i te û anoi-ore-hia ra i te parau, ia paari outou i te reira; ua ite hoi outou e, e hamani maitai to te Fatu ra.” (Petero 1, 2:2, 3) E hohoˈa nehenehe mau ta Petero e faahiti ra na roto i teie mau parau! Ua faaohipa oia i te parau haa Heleni ra e·pi·po·theʹsa·te, e ia au i te buka Arai tatararaa reo no te Faufaa Apî Heleni (beretane), no roto mai oia i te parau oia hoi te auraa “e titau, e hinaaro, e hiaai.” Te faahiti ra oia i te hoê hiaai puai. Ua ite anei outou i te hiaai rahi ia imi te hoê fanauˈa animala i te û o to ˈna mama e te oaoa o te hoê aiû iti ia ote anaˈe oia i te û mama? Hoê â ïa to tatou hiaai no te parau mau. Ua parau te taata tuatapapa Heleni ra o William Barclay e: “No te kerisetiano aau haavare ore, e ere te tuatapaparaa i te Parau a te Atua i te hoê hopoia teimaha, o te hoê râ ohipa oaoa, no te mea ua ite o ˈna e i reira to ˈna mafatu e ite ai i te maa o ta ˈna e titau ra.”

8. Eaha te titauraa fifi e faaruruhia e te upoo utuafare i te pae no te faatereraa i te haapiiraa utuafare?

8 Te tuu nei te haapiiraa utuafare i te hoê hopoia rahi i nia i te upoo utuafare. E tia ia ˈna ia ara e ia anaanatae te taatoaraa i te haapiiraa e ia apiti mai ratou paatoa. Eiaha te mau tamarii ia manaˈo e e tano noa te haapiiraa no te mau taata paari. Mea faufaa aˈe te maitairaa o te haapiiraa hau aˈe i te rahiraa o te mau tumu parau e tuatapapahia. A rave ia oraora maitai te Bibilia. Mai te peu e e tano, a tauturu i ta outou mau tamarii ia taa papu i te mau fenua e te mau vahi taa ê o Paletetina i reira te mau ohipa e tuatapapahia ra i te tupuraa. E tia i te taatoaraa ia faaitoitohia ia rave i ta ratou iho mau maimiraa e ia tufa mai e te utuafare. Mea na reira ïa te mau tamarii e ‘tupu atoa ˈi i mua i te aro o Iehova.’—Samuela 1, 2:20, 21.

Te rave-amui-raa i te pororaa

9. Nafea te pororaa ia faarirohia ei taime oaoa no te utuafare?

9 Ua parau o Iesu e: “E mata na râ te evanelia i te faaite-haere-hia [na mua] i te mau fenua atoa nei.” (Mareko 13:10) Te horoa nei teie mau parau i te hoê hopoia na te mau kerisetiano haapao maitai atoa—te pororaa i te evanelia, te tufaraa i te parau apî maitai o te faatereraa a te Basileia o te Atua ia vetahi ê ra. E riro te rave-amui-raa i teie ohipa e te utuafare taatoa ei taime faaitoito e te oaoa. E mauruuru roa te mau metua vahine e te mau metua tane ia faaite anaˈe ta ratou mau tamarii i te parau apî maitai. Te parau ra te mau metua e toru ta raua tamaroa i rotopu i te 15 e te 21 matahiti e e peu matauhia na raua ia apee i ta raua mau tamarii i roto i te pororaa i te mau mahana toru atoa ia oti te haapiiraa e i te mau poipoi mahana maa atoa. Ua parau te metua tane e: “E haapii mâua ia ratou i te tahi mea apî i te mau taime atoa. E e haapao mâua e ia riro te reira ei taime oaoa, e te faaitoito.”

10. Nafea te mau metua ia haamaitai i ta ratou mau tamarii i roto i te taviniraa?

10 E faatupu te rave-amui-raa te utuafare i te ohipa pororaa e te haapiiraa i te mau hotu e rave rahi. I te tahi mau taime e farii maitai aˈe te taata i te faaiteraa ohie e te haavare ore a te hoê tamarii. I muri iho, e nehenehe o Mama aore ra o Papa e turu mai mai te peu e e titauhia. E nehenehe te mau metua e haapapu e te fanaˈo ra ta raua mau tamarii i te haamataroraa tamau ia riro mai ratou ei mau tavini “aita e haamaraa, e te tia hoi i te tufa i te parau mau ra.” Maoti te poro-amui-raa na roto i teie ravea, e nehenehe te mau metua e hiˈopoa i te haerea o ta raua tamarii, to ˈna aravihi, e ta ˈna mau peu maitatai i roto i te taviniraa. Na roto i te haapaoraa i te hoê porotarama tamau, e ite raua i te haereraa i mua o te tamarii e e horoa raua i te haamataroraa papu e te faaitoitoraa no te haapuai i to ˈna faaroo. I te hoê â taime, e ite te mau tamarii e ua riro to ratou mau metua ei mau hiˈoraa maitatai i roto i te taviniraa. I roto i teie mau tau ati rahi e te haavîraa uˈana, e nehenehe te raveraa i te ohipa ei utuafare tahoê e te here, e horoa mai i te tahi parururaa i roto i te mau vahi mea rahi te mau peu taparahi taata.—Timoteo 2, 2:15; Philipi 3:16.

11. Eaha te mea e nehenehe e faaiti ohie noa i te itoito o te tamarii no te parau mau?

11 E taa oioi noa i te mau tamarii mai te peu e e piti huru hohoˈa to te mau taata paari. Mai te peu e eita te mau metua e faaite i te here mau no te parau mau e no te taviniraa na te mau fare, eiaha ïa e manaˈo e e itoito te mau tamarii. No reira, mai te peu e e taotia-noa-hia te pororaa a te hoê metua oraora maitai i nia i te haapiiraa bibilia tahebedoma a ta ˈna mau tamarii, e riro oia i te ooti i te mau faahopearaa au ore roa ia paari mai ratou.—Maseli 22:6; Ephesia 6:4.

12. Nafea vetahi mau utuafare ia noaa mai i te hoê haamaitairaa taa ê no ǒ mai ia Iehova ra?

12 Hoê vahi maitai ia ‘ati maite ma te feruriraa hoê,’ peneiaˈe e nehenehe te utuafare e tahoê ia nehenehe te hoê aˈe melo e tavini ei pionie ma te taime taatoa i roto i te amuiraa. E rave rahi mau utuafare na te ao nei o te na reira nei, e te fanaˈo nei te taatoaraa i te haamaitairaa na roto i te mau faatiaraa e te aravihi rahi aˈe o te melo pionie.—Korinetia 2, 13:11; Philipi 2:1-4.

Te rave-amui-raa no te faatitiaifaro i te mau fifi

13, 14. (a) Eaha te mau huru tupuraa o te nehenehe e faaino i te au-maite-raa o te utuafare? (b) Nafea e rave rahi mau fifi o te utuafare ia araihia na mua ˈˈe?

13 I roto i teie mau tau fifi o te “hepohepo” e te “atâta,” te farerei nei tatou paatoa i te faateimaharaa. (Timoteo 2, 3:1, Revised Standard Version; Phillips) Te vai ra te mau fifi i te vahi raveraa ohipa, i te fare haapiiraa, e i rapaeau i te fare, e tae noa ˈtu i te fare iho. Te roohia nei vetahi i te maˈi aore ra i te mau fifi tamau o te mau huru horuhoru, o te faatupu nei i te tahi mau taime i te mau iriaraa e te mau taa-ore-raa i roto i te utuafare. Nafea ia faatitiaifaro i teie mau huru tupuraa? Na roto anei i te opanipaniraa i te tahi e te tahi? Na roto i te faaatea-ê-raa noa ˈtu e tei roto tatou i te hoê â fare? Aita. Maoti râ, te titau nei tatou ia faaite i to tatou mau peapea e ia ani i te tauturu. E eaha hoi te vahi maitai roa ˈˈe no te reira maoti râ te hoê utuafare fetii here?—Korinetia 1, 16:14; Petero 1, 4:8.

14 Mai ta te mau taote atoa i ite, mea maitai aˈe ia arai maoti i te rapaau. E tano atoa te reira no te mau fifi o te utuafare. Mea pinepine te tauaparauraa matara e te huna ore i te arai ia ore te mau fifi ia ino roa. Noa ˈtu e e tupu mai te mau fifi ino, e nehenehe e faatitiaifarohia e e matara roa mai te peu e e hiˈopoa amui te utuafare i te mau faaueraa tumu bibilia e tano. E nehenehe atoa te iriaraa e tamǎrûhia na roto i te faaohiparaa i te mau parau a Paulo i roto i te Kolosa 3:12-14: “E faaaau aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi, . . . e faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; . . . [a ahu i] te aroha o taua tatua nehenehe roa ra ïa.”

Te rave-amui-raa i te mau faaanaanataeraa

15, 16. (a) Eaha te huru maitai o te faataa ê ra i te mau utuafare kerisetiano? (b) Eaha te huru taata ta te tahi mau haapaoraa e faatupu nei, e no te aha?

15 E Atua oaoa o Iehova, e ua riro te parau mau ei poroi oaoa—o te horoa ra i te tiaturiraa no te huitaata. Hau atu, hoê o te mau hotu o te varua, o te oaoa ïa. Mea taa ê roa teie oaoa i te oaoaraa poto noa o te taata taaro o te noaa mai i te re i roto i te hoê tataˈuraa. O te huru hohonu o te mauruuru o te pihaa i roto i te mafatu maoti te atuaturaa i te mau taairaa piri roa e o Iehova. E oaoa teie niuhia i nia i te mau faufaa pae varua e te mau taairaa faaitoito.—Galatia 5:22; Timoteo 1, 1:11.

16 No reira, ei mau Ite no Iehova kerisetiano, aita to tatou e tumu no te faariri aore ra no te ore e arearea. Te faatupu nei vetahi mau haapaoraa i te mau taata mai teie te huru no te mea te tuu ra ta ratou faaroo i te tapao i nia i te mau tupuraa au ore. E horoa mai ïa ta ratou mau haapiiraa i te hoê huru haamoriraa pouri, tei erehia i te oaoa, e aita roa te reira e tuea ra e te Bibilia, e e ere atoa i te mea aifaito. Aita ratou e faatupu nei i te mau utuafare oaoa i roto i te taviniraa a te Atua. Ua taa ia Iesu i te faufaaraa o te faaanaanataeraa e te faafaaearaa. Ei hiˈoraa, i te hoê taime, ua titau oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia haere “[ratou] anaˈe iho, . . . i te hoê vahi moemoe e faaea iti noa ˈˈe.”—Mareko 6:30-32; Salamo 126:1-3; Ieremia 30:18, 19.

17, 18. Na roto i teihea mau ravea tano roa e nehenehe ai te mau utuafare kerisetiano e faafaaea?

17 Oia atoa, te titau nei te mau utuafare i te taime no te faafaaea. Ua parau te hoê metua i te hoê taime no nia i ta ˈna mau tamarii e: “E rave rahi mau ohipa faaanaanataeraa ta matou e rave amui nei—e haere e hopu i te miti, e hauti i te popo i roto i te hoê aua rahi, e faaineine i te hoê tamaaraa i nia i te mouˈa. I te tahi mau taime, e rave amui matou i te hoê ‘mahana pionie’ i roto i te taviniraa; e i muri iho, e faatupu matou i te hoê tamaaraa taa ê, e e horoa atoa matou i te hoê ô na te tahi e te tahi.”

18 Te tahi atu mau ohipa ta te mau metua e nehenehe e feruri, o te haereraa ïa te utuafare i te mau vahi mataitairaa animala, te mau vahi hautiraa, te mau fare vairaa tauihaa tahito, e te tahi atu mau vahi anaanatae mau. Ua riro te haereraa na roto i te mau uru raau, te mataitairaa i te mau manu, e te tanuraa i te tiare, ei mau ohipa o te nehenehe e rave-amui-hia ma te oaoa. E nehenehe atoa te mau metua e faaitoito i ta ratou mau tamarii ia haapii i te faataˈi i te tahi taoˈa upaupa aore ra ia rave i te tahi peu faaanaanataeraa. Papu maitai, e faataa te mau metua aifaito i te taime no te hauti e ta ratou mau tamarii. Mai te peu e e hauti amui te utuafare, mea au roa ïa na ratou ia parahi ratou paatoa!

19. Eaha te peu no teie nei tau e nehenehe e faaino i te hoê utuafare?

19 Te itehia ra te hoê peu no teie nei tau, oia hoi e hinaaro te mau tamarii e faataa ê mai ia ratou i to ratou utuafare no te rave i ta ratou e hinaaro i te pae no te faafaaearaa. Aita e ino mai te peu e te vai ra ta te hoê taurearea te hoê peu faaanaanataeraa aore ra te hoê ohipa mea au roa na ˈna, tera râ, e ere i te mea tano ia vaiiho i teie mau anaanataeraa ia faataa ê tamau ia ˈna i te toea o te utuafare. Maoti râ, e tia ia tatou ia faaohipa i te faaueraa tumu ta Paulo i horoa: “Eiaha . . . e haapao i ta ˈna anaˈe ihora, e haapao atoa râ i ta vetahi ê ra maitai.”—Philipi 2:4.

20. Nafea te mau tairururaa ia riro ei mau taime oaoa?

20 Auê te oaoa e no tatou paatoa ia ite i te mau utuafare o te parahi amui i te mau tairururaa! Na roto i teie ravea, e nehenehe te mau tamarii paari aˈe e tauturu i te mau tamarii nainai. Na reira atoa, e tapea teie faanahoraa i te peu a te tahi mau taurearea ia haere ratou e te tahi pǔpǔ taurearea i te mau parahiraa i muri roa e eita ratou e haapao faahou i te porotarama o te tairururaa. E riro atoa te haereraa ˈtu e te hoˈiraa mai i te mau tairururaa ei taime oaoa ia uiuihia te manaˈo o te utuafare e eaha te purumu e ravehia, eaha te mau vahi e mataitaihia i nia i te tereraa, e ihea roa e faaea ˈi. A feruri na i te taime anaanatae rahi i te tau o Iesu ra no te mau utuafare ia tere amui atu i Ierusalema!—Luka 2:41, 42.

Te mau haamaitairaa o te faaea-amui-raa

21. (a) Nafea ia tutava ia noaa mai te manuïaraa i roto i te faaipoiporaa? (b) Eaha na manaˈo maitatai e maha ia vai maoro te faaipoiporaa?

21 E ere i te mea ohie ia naeahia i te manuïa o te mau faaipoiporaa e te tahoêraa o te mau utuafare, e eita te reira e tupu taue noa mai. Te manaˈo nei vetahi e mea ohie aˈe ia ‘taora i te tauera,’ ia faaore i te faaipoiporaa na roto i te faataaraa, e ia haamata apî faahou. Teie râ, mea pinepine e fa faahou mai taua mau fifi noa nei â ra i roto i te piti aore ra te toru o te faaipoiporaa. Mea hau aˈe te ravea kerisetiano: A tutava ia noaa mai te manuïaraa na roto i te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia no nia i te here e te faatura. Ua taaihia te mau utuafare tahoê i te ineineraa ia faatano i te tahi e te tahi, e te oreraa e haapao noa ia ˈna iho. Ua vauvau mai te hoê taata aˈo i te pae no te faaipoiporaa i te hoê aˈoraa ohie roa ia vai tamau noa te mau faaipoiporaa. Ua papai oia e: “Na tumu faufaa roa e maha e itehia nei i roto fatata i te taatoaraa o te mau faaipoiporaa maitatai, oia ïa te ineineraa i te faaroo, te aravihi no te faaite i to ˈna tatarahapa, te neheneheraa e horoa tamau i te turu i te pae no te mau manaˈo hohonu, e te hinaaro e haaputapû.” E nehenehe mau â teie mau tumu e tauturu ia vai tamau noa te hoê faaipoiporaa no te mea ua niu-atoa-hia i nia i te mau faaueraa tumu aravihi a te Bibilia.—Korinetia 1, 13:1-8; Ephesia 5:33; Iakobo 1:19.

22. Eaha vetahi mau haamaitairaa o te fanaˈoraa i te hoê utuafare tahoê?

22 Mai te peu e e pee tatou i te aˈoraa a te Bibilia, e noaa ia tatou te hoê niu papu no te hoê utuafare tahoê, e ua riro te mau utuafare tahoê ei niu no te hoê amuiraa tahoê e te puai i te pae varua. No reira, e fanaˈo ïa tatou i te mau haamaitairaa rahi no ǒ mai ia Iehova ra a faarahi noa ˈi tatou ma te tahoê i te faatae i te mau arueraa ia ˈna ra.

[Nota i raro i te api]

a “No roto mai te parau “famille” [oia hoi “utuafare” na roto i te reo farani] i te parau L[atino] ra familia, i te matamua ra te mau tavini e te feia tîtî o te hoê fare rahi, i muri iho te fare iho e te fatu, te fatu vahine, e te mau tamarii—e te feia rave ohipa.”—Origins—A Short Etymological Dictionary of Modern English, a Eric Partridge.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ No te aha e mea maitai no te mau utuafare ia rave amui i te mau mea?

◻ No te aha e mea faufaa roa te haapiiraa utuafare tamau no nia i te Bibilia?

◻ No te aha e mea maitai no te mau metua ia haere i roto i te taviniraa e ta ratou mau tamarii?

◻ No te aha e mea faufaa ia tauaparau i te mau fifi i roto i te utuafare fetii?

◻ No te aha eita e tia i te mau utuafare kerisetiano ia faariri aore ra ia ore e oaoa?

[Hohoˈa i te api 17]

Te tamaa amui ra anei to outou utuafare i te hoê aˈe taime i te mahana?

[Hohoˈa i te api 18]

E tia i te mau tere utuafare ia riro ei mau taime tamǎrû mau e te oaoa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono