E tuu te utuafare kerisetiano i te mau mea pae varua i nia i te parahiraa matamua
“Ei aau tahi to outou atoa, i te aroha-atoa-raa, ei aroha taeae ra, ei aau mǎrû, ei aau taua.”—PETERO 1, 3:8.
1. Eaha te maitiraa te tia ia tatou paatoa ia rave, e nafea ta tatou maitiraa ia ohipa i nia i to tatou oraraa no a muri aˈe?
AUÊ te irava i nia nei i te tano maitai no te faanahoraa taata tahito roa ˈˈe—oia hoi te utuafare fetii! E mea faufaa roa ia horoa te mau metua i te hiˈoraa i roto i teie mau tuhaa! E matara mai iho â to ratou mau huru maitatai e to ratou mau huru au ore i roto i ta ratou mau tamarii. Teie râ, tei te melo tataitahi o te hoê utuafare te maitiraa. Ei mau kerisetiano, e nehenehe tatou e maiti i te riro ei mau taata pae varua aore ra ei mau taata pae tino. E nehenehe tatou e maiti i te faaoaoa i te Atua aore ra i te haapeapea ia ˈna. Ia au i te maitiraa e ravehia, e noaa mai ïa te haamaitairaa, te ora mure ore e te hau—aore ra te faainoraa, te pohe mure ore.—Genese 4:1, 2; Roma 8:5-8; Galatia 5:19-23.
2. (a) Mea nafea to Petero faaiteraa i to ˈna tapitapi no te utuafare? (b) Eaha te huru pae varua? (Hiˈo te nota i raro i te api.)
2 Ua faahitihia te mau parau a te aposetolo i roto i te Petero 1, pene 3, irava 8, i muri noa iho i te tahi mau aˈoraa maitatai o ta ˈna i horoa ˈtu i te mau vahine e te mau tane. Ua anaanatae mau o Petero i te maitairaa o te mau utuafare kerisetiano. Ua ite oia e ua riro te huru pae varua puai ei taviri ia noaa mai te hoê utuafare tahoê e te poihere.a No reira, ua faahiti oia i roto i te irava 7 e mai te peu e eita ta ˈna aˈoraa i te mau tane e haapaohia, te faahopearaa oia hoi e faatiahia te hoê patu pae varua i rotopu i te tane e o Iehova. E nehenehe te mau pure a te tane e haafifihia mai te peu e e ore oia e haapao i te mau hinaaro o ta ˈna vahine aore ra e haavî oia ia ˈna ma te aroha ore.
Te Mesia—E hiˈoraa tia roa o te huru pae varua
3. Mea nafea to Paulo haafaufaaraa i te hiˈoraa o te Mesia no te mau tane?
3 Ua taaihia te huru pae varua o te hoê utuafare i te hiˈoraa maitai. Ia riro te tane ei kerisetiano haapao maitai, e horoa oia i te hiˈoraa i te pae no te faaiteraa i te mau huru maitatai pae varua. Mai te peu e aita te tane to roto i te parau mau, e riro te metua vahine i te tamata i te amo i taua hopoia ra. I roto i na tupuraa e piti nei, te horoa maira o Iesu Mesia i te hohoˈa tia roa te tia ia apeehia. I te mau taime atoa, ua riro to ˈna haerea, ta ˈna mau parau, e to ˈna feruriraa ei mea faaitoito e te tamǎrû. Mea pinepine te aposetolo Paulo i te aratai i te taata taio i nia i te hohoˈa here mau o te Mesia. Ei hiˈoraa, te na ô ra oia e: “O te tane hoi to te vahine ra upoo, mai te Mesia atoa ra ei upoo ïa no te [amuiraa], e o te ora hoi oia o te tino ra. E te mau tane ra, e aroha outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i aroha i te [amuiraa], e ua horoa ia ˈna iho ei taui.”—Ephesia 5:23, 25, 29; Mataio 11:28-30; Kolosa 3:19.
4. Eaha te hiˈoraa o te huru pae varua ta Iesu i vaiiho mai?
4 Ua riro o Iesu ei hiˈoraa faahiahia roa o te huru pae varua e te mana i faaitehia ma te here, te maitai, e te aroha. Ua haapae oia ia ˈna iho, aita râ oia i haamâha i to ˈna iho hinaaro. Ua faahanahana noâ oia i to ˈna Metua e ua faatura oia i to ˈna mana. Ua pee oia i te aratairaa a to ˈna Metua, e ua nehenehe oia e parau e: “Aore e mea e tia ia ˈu iho ia rave; te faaau nei au i ta ˈu e faaroo nei; e parau-tia hoi ta ˈu; aita hoi au i imi i to ˈu iho hinaaro, o te hinaaro râ o te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ra.” “Aore a ˈu peu rave noa, o ta tau Metua râ i haapii mai ia ˈu ra, o ta ˈu ïa e parau nei.”—Ioane 5:30; 8:28; Korinetia 1, 11:3.
5. I to ˈna haapaoraa i te mau hinaaro o ta ˈna mau pǐpǐ, eaha te hiˈoraa ta Iesu i horoa mai na te mau tane?
5 Eaha ïa te auraa no te mau tane? Oia hoi e te hiˈoraa o ta ratou e pee i roto i te mau mea atoa, o te Mesia ïa, o tei auraro i te mau taime atoa i to ˈna Metua. Ei hiˈoraa, mai ta Iehova i horoa i te maa na te mau mea ora atoa i nia i te fenua, ua horoa atoa o Iesu i te maa na ta ˈna mau pǐpǐ. Aita o ˈna i haafaufaa ore i to ratou mau hinaaro materia. Ua riro ta ˈna mau semeio o te faaamuraa e 5 000 taata e e 4 000 taata ei haapapuraa no to ˈna aupuru e to ˈna ite i ta ˈna mau hopoia. (Mareko 6:35-44; 8:1-9) Oia atoa i teie mahana, te aupuru nei te mau upoo utuafare o te haapao i ta ratou hopoia i te mau hinaaro pae tino o to ratou mau utuafare. E faaea noa anei râ ta ratou hopoia i reira?—Timoteo 1, 5:8.
6. (a) Eaha te mau titauraa faufaa o te utuafare te tia ia haapaohia? (b) Nafea te mau tane e te mau metua tane ia faaite e te taa ra ia ratou te huru o vetahi ê?
6 Te vai atoa ra to te mau utuafare te tahi atu mau hinaaro faufaa roa ˈtu â mai ta Iesu i faaite. Te vai ra to ratou mau hinaaro i te pae varua e i te pae no te here. (Deuteronomi 8:3; Mataio 4:4) E taairaa to tatou e o vetahi ê, i roto i te utuafare e tae noa ˈtu i roto i te amuiraa. Te titau nei tatou i te aratairaa maitai no te turai ia tatou ia riro ei taata faaitoito. I roto i teie nei tuhaa, e tuhaa faufaa roa ta te mau tane e te mau metua tane—e hau atu mai te peu e e matahiapo ratou aore ra e tavini tauturu. Te titau nei te mau metua hoê i teie mau huru maitatai atoa ia tauturu anaˈe ratou i ta ratou mau tamarii. E tia i te mau metua ia taa eiaha noa i te mea e parauhia ra e te mau melo utuafare, oia atoa râ i te mau mea o tei ore i faaite-tahaa-hia. E titau te reira i te ara-maite-raa, te taime, e te faaoromai. Tera te hoê tumu no reira o Petero i parau ai e e tia i te mau tane ia faatura ˈtu e ia parahi e to ratou mau vahine ma te ite.—Timoteo 1, 3:4, 5, 12; Petero 1, 3:7.
Te mau vahi atâta te tia ia ape
7, 8. (a) Eaha tei titauhia ia hinaaro te hoê utuafare e ape i te topatariraa i te pae varua? (b) Eaha tei titauhia taa ê atu i te hoê haamataraa maitai i roto i te hororaa kerisetiano? (Mataio 24:13)
7 No te aha e mea faufaa roa te araraa i te huru pae varua o te utuafare? Ei faahiˈoraa, e nehenehe tatou e ani e, No te aha e mea faufaa e ia haapao maitai te pairati i ta ˈna mau tabula tere pahi ia aratai anaˈe oia i te hoê pahi na roto i te mau pape atâta te vai ra te mau vahi papau? I te avaˈe atete 1992, ua arataihia te pahi horopatete ra te Queen Elizabeth 2 (QE2) na roto i te hoê vahi one papau atâta e te mau ofai i reira te parauhia ra e mea pinepine te mau hapa o te tereraa pahi. Ua faaite te hoê taata e faaea ra i reira e: “E rave rahi mau ihitai o tei erehia i ta ratou ohipa i taua vahi ra.” Ua û te QE2 i nia i te hoê aˈu i raro aˈe i te pape. E hape teimaha roa te reira. Hoê i nia i te toru o te tino pahi o tei parari, e ua tapeahia teie pahi e rave rahi mau hebedoma ia tataˈihia.
8 Oia atoa, mai te peu e eita te “pairati” o te utuafare e ara maitai i te tabula, oia hoi te Parau a te Atua, e ohie noa to ˈna utuafare i te roohia i te ati i te pae varua. No te hoê matahiapo aore ra te hoê tavini tauturu, e nehenehe e hope na roto i te ereraa i te mau hopoia i roto i te amuiraa e peneiaˈe te faainoraa rahi i te tahi atu mau melo utuafare. No reira, e tia i te kerisetiano tataitahi ia haapao maitai ia ore oia ia topa i roto i te haavareraa ia ˈna iho i te pae varua, na roto i te tiaturi-noa-raa i te mau peu maitatai i te pae no te haapiiraa e te itoito o ta ˈna i faatupu na mua ˈˈenei. I roto i ta tatou hororaa kerisetiano, eita noa e navai ia haamata maitai; e tia ia faahope roa i te tere ma te manuïa.—Korinetia 1, 9:24-27; Timoteo 1, 1:19.
9. (a) Eaha te faufaaraa o te haapiiraa tataitahi? (b) Eaha te mau uiraa papu te tia ia tatou tataitahi ia uiui?
9 No te ape i te mau vahi papaˈu atâta i te pae varua, te mau ofai, e te mau vahi one, e tia ia tatou ia faaapî tamau i ta tatou mau “tabula” na roto i te haapii-tamau-raa i te Parau a te Atua. Eita tatou e nehenehe e tiaturi noa i nia i te haapiiraa matamua i aratai mai ia tatou i roto i te parau mau. Ua taaihia to tatou puai pae varua i nia i te hoê porotarama tamau e te aifaito o te haapiiraa e te taviniraa. Ei hiˈoraa, ia tae tatou i te haapiiraa amuiraa o Te Pare Tiairaa e teie nei vea i roto i te rima, e nehenehe tatou e aniani e, ‘Ua tuatapapa mau anei au, aore ra to matou utuafare, i teie tumu parau, ma te taio i te mau irava e te feruriraa e nafea ia faaohipa? Aore ra ua reni noa anei matou i te mau pahonoraa? Peneiaˈe, aita matou i taio aˈe i te tumu parau na mua ˈˈe e haere mai ai i te putuputuraa?’ E nehenehe te mau pahonoraa haavare ore i teie mau uiraa e turai ia tatou ia feruri e ia faatupu i te hinaaro e haamaitai ia tatou—mai te peu e e titauhia.—Hebera 5:12-14.
10. No te aha e mea faufaa ia hiˈopoa ia tatou iho?
10 No te aha e mea faufaa ia rave i teie hiˈopoaraa ia tatou iho? No te mea te ora nei tatou i roto i te hoê ao tei faaterehia e te feruriraa o Satani, te hoê ao o te tamata nei, na roto e rave rahi mau ravea haavarevare, i te faaturori i to tatou faaroo i te Atua e i ta ˈna mau parau tǎpǔ. E ao teie o te hinaaro nei e ia rahi roa ta tatou ohipa e aita ˈtura ta tatou e taime faahou no te haapao i te mau hinaaro i te pae varua. No reira, e tia ˈtura ia ani tatou ia tatou iho e, ‘Mea puai anei to ˈu utuafare i te pae varua? E metua puai anei au mai te tia ia ˈu ia riro? E utuafare anei matou o te atuatu ra i teie puai pae varua e turai i te feruriraa o te tauturu ia matou ia rave i te mau faaotiraa niuhia i nia i te parau-tia e te taiva ore?’—Ephesia 4:23, 24.
11. No te aha e mea maitai te mau putuputuraa kerisetiano i te pae varua? A horoa i te hoê hiˈoraa.
11 E tia ia haapaarihia to tatou huru pae varua na roto i te mau putuputuraa atoa o ta tatou e haere atu. Te tauturu nei teie mau hora faufaa rahi i te Piha no te Basileia aore ra i te haapiiraa buka ia tamǎrû ia tatou i muri aˈe i te mau hora roa o ta tatou i faaohipa no te tamata i te ora i roto i te ao fifi mau a Satani. Ei hiˈoraa, auê te tamǎrû e ia haapii i te buka Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei! Ua tauturu te reira ia tatou ia noaa mai i te hoê ite maitai aˈe no nia ia Iesu, to ˈna oraraa, e ta ˈna taviniraa. Ua taio maite tatou i te mau irava i faahitihia, ua rave tatou tataitahi i te mau maimiraa, e e rave rahi mau mea ta tatou i haapii na roto i te hiˈoraa ta Iesu i horoa mai.—Hebera 12:1-3; Petero 1, 2:21.
12. Mea nafea te taviniraa ia tamata i to tatou huru pae varua?
12 Te hoê tamataraa maitai i to tatou huru pae varua, o te taviniraa kerisetiano ïa. No te tutava i roto i te pororaa faanahohia e te faanaho-ore-hia e te amuiraa, mea pinepine i mua i te taata o te ore e tâuˈa mai aore ra o te patoi mai, e tia ia tatou ia faatupu i te manaˈo tano e turai ia tatou, oia hoi te here i te Atua e te here i to tatou taata-tupu. Parau mau, e ere i te mea oaoa ia patoihia mai tatou, e e tupu te reira i roto i ta tatou taviniraa. E tia râ ia tatou ia haamanaˈo e o te parau apî maitai o te patoihia râ, eiaha râ tatou. Ua parau o Iesu e: “Ia riri mai to te ao ia outou ra, a haamanaˈo e o vau ta ratou i riri mai na, hou i riri mai ai ia outou. Ahiri outou no teie nei ao, e au mai teie nei ao i to ˈna iho: no te mea râ e ere outou i to teie nei ao, o vau i maiti ia outou no roto i teie nei ao, e riri mai ai teie nei ao ia outou. . . . No to ˈu nei iˈoa e na reira mai ai ratou ia outou, no te mea aore ratou i ite ia ˈna i tei tono mai ia ˈu nei ra.”—Ioane 15:18-21.
Mea puai aˈe te mau ohipa i te mau parau
13. Nafea te hoê taata ia faaino i te huru pae varua o te hoê utuafare?
13 Eaha te ohipa e tupu mai te peu e e faatura te utuafare taatoa i te mâraa e te nahonaho o te fare maoti râ hoê? I te hoê mahana ûa, e haapao te utuafare taatoa ia ore e tomo mai i roto i te fare e te avae vari, maoti râ te hoê melo haapao ore. E faaite te mau avae vari na roto i te fare taatoa e aita taua melo ra i haapao, e e faarahi atu â oia i te ohipa no vetahi pae. Hoê â huru no te huru pae varua. E nehenehe te hoê noa melo miimii aore ra haapao ore e faaino i te roo o te utuafare. E tia i te mau melo atoa i roto i te utuafare, eiaha noa râ te mau metua, ia tutava i te pee i te huru feruriraa o te Mesia. Auê te tamǎrû e ia rave amui te utuafare taatoa i te ohipa maoti te tapao o te ora mure ore! E huru feruriraa pae varua ïa to teie utuafare (eiaha râ te faatiaraa ia ˈna iho). Mea varavara roa te mau tapao o te haapao ore i te pae varua i roto i teie huru utuafare.—Koheleta 7:16; Petero 1, 4:1, 2.
14. Eaha te mau faahemaraa materia ta Satani e tuu nei i nia i to tatou eˈa?
14 E mau titauraa tumu to tatou paatoa i te pae materia te tia ia haamâhahia no te atuatu i to tatou ora i te mau mahana atoa. (Mataio 6:11, 30-32) E mea pinepine râ, mea puai aˈe to tatou mau hinaaro i te mau mea o ta tatou e titau mau ra. Ei hiˈoraa, te pûpû maira te faanahoraa a Satani i te mau huru taoˈa e te mau huru tauihaa atoa. Mai te peu e e hinaaro noa tatou ia noaa mai te mau taoˈa apî roa ˈˈe i matara mai, eita roa tatou e mâha, inaha, eita e maoro e monohia mai teie taoˈa apî i te tahi atu tauihaa faahiahia roa ˈtu â. Ua haamau te ao o te tapihooraa i te hoê ohuraa o te ore e mau. E ume oia ia tatou i roto i te imiraa ia rahi atu â i te moni no te haamâha i te mau hiaai e rahi noa ˈtu â. E nehenehe te reira e aratai i “te nounou maamaa e rave rahi, e ino ai,” aore ra “te mau hiaairaa maamaa e te atâta.” E nehenehe te reira e faatupu i te hoê oraraa aifaito ore o te faaiti tamau i te taime no te mau ohipa pae varua.—Timoteo 1, 6:9, 10; The Jerusalem Bible.
15. I roto i teihea tuhaa e riro ai te hiˈoraa o te upoo utuafare ei mea faufaa roa?
15 I ǒ nei â, mea faufaa roa te hiˈoraa e horoahia ra e te upoo o te utuafare kerisetiano. E tia i te tahi atu mau melo o te utuafare ia pee i to ˈna haerea aifaito i mua i te mau hopoia materia e to te pae varua. Mea ino roa hoi mai te peu e e horoa te metua tane i te hoê haapiiraa maitai roa na roto i te vaha tera râ eita o ˈna e ora ia au i ta ˈna iho mau parau. E taa oioi ïa i te mau tamarii e te na ôhia ra, a rave mai ta ˈu e parau ra eiaha râ mai ta ˈu e rave ra. Oia atoa, ia faaitoito te hoê matahiapo aore ra te hoê tavini tauturu ia vetahi ê ia haere i roto i te pororaa na tera e tera fare, tera râ, mea varavara roa oia i te apiti atu e to ˈna utuafare i roto i teie ohipa, eita ïa oia e tiaturihia, i roto i to ˈna utuafare e tae noa ˈtu i roto i te amuiraa.—Korinetia 1, 15:58; a faaau e te Mataio 23:3.
16. Eaha te mau uiraa te tia ia tatou ia uiui?
16 No reira, e faufaahia tatou ia hiˈopoa tatou i to tatou oraraa. Te tapitapi ra anei tatou ia naeahia te manuïaraa i roto i teie nei ao ma te haamoe i te haereraa i mua i te pae varua? Te haere ra anei tatou i mua i roto i teie nei ao, area i roto i te amuiraa ra, te paruparu atura ïa tatou? A haamanaˈo i te aˈoraa a Paulo: “E parau mau teie, ia hinaaro uˈana te hoê taata i te toroa [tiaau] ra, ua hinaaro oia i te ohipa maitai.” (Timoteo 1, 3:1) E riro te haapaoraa i te hopoia i roto i te amuiraa ei haapapuraa hau atu â no to tatou huru pae varua i te tahi tiaraa teitei i te vahi raveraa ohipa. E tia ia ara ia tapea noa i te aifaitoraa ia ore ta tatou mau paoti ohipa ia faatere mai ia tatou mai te mea e ua pûpûhia tatou no ratou eiaha râ no Iehova.—Mataio 6:24.
E faaitoito te mau taairaa faufaa mau i te huru pae varua
17. Eaha te faaitoito i te faatupuraa i te here mau i roto i te utuafare?
17 E mau mirioni utuafare i teie mahana o tei riro noa ei mau vahi taotoraa. Nafea? E haere mai te mau melo utuafare e taoto e e tamaa i te fare, e ia oti anaˈe, e reva faahou atu. Mea varavara ratou ia parahi mai i te amuraa maa no te tamaa amui. Aita faahou te mahanahana o te utuafare. Te faahopearaa? Te ereraa ïa i te taairaa, aita e tauaparauraa mau faahou. E e nehenehe te reira e faatupu i te anaanatae-ore-raa i te tahi atu mau melo, peneiaˈe te oreraa e tapitapi mau no vetahi ê. Ia here anaˈe tatou i te tahi e te tahi, e rave tatou i te taime no te tauaparau e no te faaroo. E faaitoito tatou, e e tauturu atu tatou. E titau teie tuhaa o te huru pae varua i te taairaa mau i rotopu i te mau hoa faaipoipo e i rotopu i te mau metua e te mau tamarii.b E titauhia te taime e te au maite ia haafatata tatou i te tahi e te tahi no te faaite i to tatou mau oaoaraa, te mau mea i farereihia e tatou, e to tatou mau fifi.—Korinetia 1, 13:4-8; Iakobo 1:19.
18. (a) Mea pinepine, eaha te mea e haafifi rahi i te tauaparauraa? (b) Ua patuhia te mau taairaa faufaa mau i nia i te aha?
18 E titau te taairaa maitai i te taime e te tutavaraa. Oia hoi ia faataa i te taime no te paraparau e no te faaroo i te tahi e te tahi. Hoê o te mau haafifiraa rahi roa ˈˈe, o teie ïa taoˈa haamâuˈa taime o tei tuuhia i nia i te hoê parahiraa hanahana i roto e rave rahi mau utuafare—te afata teata. Teie ïa te uiraa fifi—te faatere ra anei te afata teata ia outou, aore ra na outou anei e faatere ra ia ˈna? E titau te faatereraa i te afata teata i te faaotiraa aueue ore—e tae noa ˈtu te hinaaro e tupohe ia ˈna. Ia na reirahia râ, e iritihia te mau reni taairaa i rotopu i te tahi e te tahi ei mau melo utuafare e ei mau tuahine e mau taeae pae varua. E titau te mau taairaa faufaa mau i te tauaparauraa maitai, te taaraa i te tahi e te tahi, to tatou mau hinaaro e to tatou mau oaoaraa, te faaiteraa ˈtu i te tahi e te oaoa nei tatou i te mau mea maitatai atoa i ravehia no tatou nei. Oia hoi, te faaite ra te mau tauaparauraa mau e te mauruuru nei e te haafaufaa nei tatou ia vetahi ê.—Maseli 31:28, 29.
19, 20. Mai te peu e e haapao tatou i te mau melo atoa o te utuafare, eaha ta tatou e rave?
19 No reira, mai te peu e e poihere tatou i te tahi e te tahi i roto i te utuafare fetii—oia atoa hoi te haapaoraa i te mau melo aita to roto i te parau mau—e tuhaa rahi ïa ta tatou e rave ra no te patu e no te atuatu i to tatou huru pae varua. I roto i te utuafare fetii, e pee tatou i te aˈoraa a Petero: “E teie nei, ei aau tahi to outou atoa, i te aroha-atoa-raa, ei aroha taeae ra, ei aau mǎrû, ei aau taua; eiaha e tahoo atu i te ino i te ino, e te faaino i te faaino, ei mea ê râ, ei haamaitai ia outou; ua itea hoi e o te mea ïa i parauhia ˈi outou ia noaa ia outou te maitai.”—Petero 1, 3:8, 9.
20 E nehenehe tatou e fanaˈo i te haamaitairaa a Iehova i teie nei mai te peu e e tutava tatou i te tapea noa i to tatou huru pae varua, e e nehenehe te reira e aratai e ia fanaˈo tatou i ta ˈna haamaitairaa a muri aˈe ia noaa mai te ô o te ora mure ore i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei. Te vai ra te tahi atu mau mea ta tatou e nehenehe e rave ei utuafare no te tauturu i te tahi e te tahi i te pae varua. E tuatapapa te tumu parau i muri nei i te mau haamaitairaa ia rave amui anaˈe te utuafare i te mau mea.—Luka 23:43; Apokalupo 21:1-4.
[Nota i raro i te api]
a Ua tatarahia te huru pae varua mai “te ara-maite-raa aore ra te hereraa i te mau faufaa pae faaroo: te huru maitai aore ra te tiaraa o te riroraa ei taata pae varua.” (Webster’s Ninth New Collegiate Dictionary) Mea taa ê roa te hoê taata pae varua i te hoê taata pae tino, tei au i te animala ra.—Korinetia 1, 2:13-16; Galatia 5:16, 25; Iakobo 3:14, 15; Iuda 19.
b No te mau haamaramaramaraa hau atu â no nia i te mau taairaa i roto i te utuafare, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no setepa 1991, api 8-10.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Eaha te huru pae varua?
◻ Nafea te hoê upoo utuafare ia pee i te hiˈoraa o te Mesia?
◻ Nafea tatou ia ape i te mau haamǎtaˈuraa i nia i to tatou huru pae varua?
◻ Na te aha e nehenehe e faaino i te huru pae varua o te utuafare?
◻ No te aha e mea faufaa te mau taairaa mau?
[Hohoˈa i te api 12]
E haapaari te taeraa ˈtu i te haapiiraa buka i te utuafare i te pae varua