VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 15/4 api 14-19
  • E te mau taurearea—Eaha ta outou e tapi ra?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E te mau taurearea—Eaha ta outou e tapi ra?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A ara i te mau amuimuiraa iino
  • A maue ê i te mau hinaaro iino
  • A tapi i te mau taairaa fatata e o Iehova
  • A horoa i to outou mafatu i to outou mau metua
  • A tamau noa i te tapi i te parau-tia
  • E te mau taurearea: a faaoaoa i te mafatu o Iehova
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1993
  • Feia apî, te faaineine ra anei outou i to outou a muri aˈe?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
  • A tiaturi ia Iehova e i ta ˈna Parau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • E te mau taurearea—A patoi i te huru feruriraa o te ao nei
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 15/4 api 14-19

E te mau taurearea—Eaha ta outou e tapi ra?

“E maue ê oe i te mau hinaaro o te apîraa ra, e tapi râ i te parau-tia, e te faaroo, e te [here], e te hau, o oe e te feia atoa e haamori i te Fatu ma te [mafatu mâ] ra.”—TIMOTEO 2, 2:22.

1. Eaha ta tatou e tiaturi nei no te mau taurearea i rotopu ia tatou nei?

“TE MAU ITE no Iehova,” o ta te vea faaroo Penetekose no Tuete ra Dagen (Te Mahana) e faaite ra, “o te pǔpǔ ïa o te farii nei i te numera rahi roa ˈˈe o te mau melo apî i te mau matahiti atoa e ta ratou te nahoa taurearea rahi roa ˈˈe.” Peneiaˈe tei roto atoa outou i teie nahoa taurearea mâ o te mǎtaˈu nei i te Atua. Ua paari paha outou i roto i te eˈa kerisetiano mai to outou nainairaa mai â, aore ra ua faaroo outou e ua farii outou i te poroi o te Basileia i to outou iho pae. Noa ˈtu eaha te huru tupuraa, te oaoa nei matou i to outou parahiraa mai i rotopu ia matou. E te tiaturi nei matou e e pee maite outou i te hoê haerea parau-tia, mai ta te mau taurearea kerisetiano taiva ore o te senekele matamua i rave. Eita e ore e e tano teie mau parau a te aposetolo Ioane no outou: “Te itoito na outou e te vai na te parau a te Atua i roto ia outou, e ua vi taua varua ino ra ia outou na.”—Ioane 1, 2:14.

2. Eaha te mau tumu o te haafifi nei i te haerea parau-tia i roto i te ‘uaaraa o te apîraa’?

2 E rave rahi—oia mau, te pae rahi—o te mau taurearea kerisetiano i teie mahana o te mau papu nei i mua i te mau faateimaharaa a teie nei ao. Teie râ, te manaˈo ra paha outou e e ere i te mea ohie ia tapea noa i teie haerea. Mai te peu e tei roto outou i te ‘uaaraa o te apîraa,’ e riro outou i te roohia i te mau huru horuhoru apî e te puai. (Korinetia 1, 7:36) I te hoê â taime, te ite ra paha outou e te rahi noa ˈtura ta outou mau hopoia i te fare haapiiraa, i te fare, e i roto i te amuiraa. Te vai atoa ra te faateimaharaa no ǒ mai i te Diabolo ra o Satani iho. No to ˈna hinaaro e faahema i te rahiraa taata e pau ia ˈna, te aro nei oia i te feia e au ra e o ratou te mea paruparu roa ˈˈe—mai ta ˈna hoi i rave i roto i te ô i Edene ra. I taua tau ra, ua faatae oia i ta ˈna faahemaraa, eiaha i nia i te taata paari aˈe, tei papu aˈe te ite, oia hoi o Adamu, i nia râ i te vahine apî aˈe e mea iti aˈe to ˈna paari, o Eva. (Genese 3:1-5) Tau senekele i muri iho, ua faaohipa o Satani i te hoê â huru ravea haavarevare i nia i te amuiraa apî o te mau kerisetiano no Korinetia. Te na ô ra te aposetolo Paulo e: “Te mǎtaˈu nei râ vau, o te faainohia to outou aau ia ore atu te rotahi noa e au i te Mesia nei, mai ta te ophi i haavare atu ia Eva i to ˈna ra paari.”—Korinetia 2, 11:3.

3, 4. Eaha vetahi mau mauhaa ta te Diabolo ra o Satani e faaohipa nei no te haavare i te mau taurearea, e eaha te faahopearaa e nehenehe e tupu mai?

3 I teie mahana, te mǎtaˈu atoa nei to outou mau metua kerisetiano no outou. Eiaha i te mea e te manaˈo ra ratou e te faatupu nei outou i te mau manaˈo iino, teie râ ua ite maitai ratou e, mea paruparu aˈe te feia apî i mua i te mau “ravea paari” a Satani. (Ephesia 6:11) Maoti i te haamehameha, ua faanaho o Satani e ia ume ta ˈna mau herepata i te feruriraa, ia faahinaarohia te reira. Te pûpû mai nei te afata teata na roto i te hoê ravea nehenehe i te nounou taoˈa, te taatiraa o te tino, te haavîraa uˈana, e te peu tahutahu mai te tahi faaanaanataeraa manaˈo. E î roa te feruriraa o te mau taurearea e te mau mea tei atea ê roa i ‘te mau mea haavare ore, te au maitai, te tia, te viivii ore, e te mea popouhia.’ (Philipi 4:8) Ua riro atoa te faaheporaa a te mau hoa ei mauhaa puai na Satani. E riro te mau hoa i te faahepo mai ia outou ia pee outou i to ratou huru oraraa, to ratou mau ahu, e to ratou huru faanehenehe. (Petero 1, 4:3, 4) Te faataa ra te taata papai vea ra o William Brown e: “Mai te peu e e Atua to te mau ui apî, o te Atua ïa o te peeraa i to vetahi ê ra huru. . . . Mea au aˈe na te mau taurearea apî ia pohe maoti i te faataa ê mai ia ratou ia vetahi ê.” Ua farii te hoê tamahine Ite no Italia e: “Mea haama roa na ˈu ia faaite i to ˈu mau hoa haere haapiiraa e e Ite no Iehova vau. E no te mea ua ite au e aita o Iehova e mauruuru ra ia ˈu, ua peapea roa vau e ua paruparu roa atoa.”

4 Eiaha e vare—te hinaaro nei o Satani e aratai ia outou i roto i te ati. E rave rahi mau taurearea o teie nei ao o te pohe i roto i te ati rahi no te mea ua haavarehia ratou. (Ezekiela 9:6) Hoê noa ravea no te ora, o te tapiraa ïa i te parau-tia.

A ara i te mau amuimuiraa iino

5, 6. (a) Eaha te mau haafifiraa ta te taurearea ra o Timoteo i faaruru i to ˈna oraraa i Ephesia? (b) Eaha te aˈoraa ta Paulo i horoa ˈtu ia Timoteo?

5 Tera te manaˈo faufaa o te aˈoraa ta te aposetolo Paulo i horoa ˈtu i te taurearea ra o Timoteo. Hau atu i te ahuru matahiti to Timoteo apeeraa i te aposetolo Paulo i roto i ta ˈna mau tere mitionare. I te hoê taime, a tavini ai o Timoteo i roto i te oire etene no Ephesia, tei roto ïa o Paulo i te hoê fare auri no Roma e tiai noa ra i to ˈna haapoheraa. A fatata ˈi oia i te pohe, eita e ore e ua tapitapi o Paulo no te haerea o Timoteo. Ua tui te roo o Ephesia no to ˈna ruperupe, to ˈna taiata, e ta ˈna mau faaanaanataeraa faufau, e eita o Timoteo e fanaˈo faahou i te turu o to ˈna hoa herehia.

6 No reira o Paulo i papai atu ai i te mau parau i muri nei i ta ˈna “tamaiti here ra”: “E ere râ to te fare rahi nei mau farii i te farii auro anaˈe e te ario, e farii raau râ vetahi e te repo; e no te maitai hoi te tahi pae, e no te ino hoi te tahi. E teie nei, ia tamâ maite te taata ia ˈna iho i teie nei mau parau, e riro oia ei farii no te maitai, e haamoˈahia, e te au hoi i to te Fatu ra hinaaro, e te nehenehe hoi ia rave i te mau ohipa maitatai atoa ra. E maue ê oe i te mau hinaaro o te apîraa ra, e tapi râ i te parau-tia, e te faaroo, e te [here], e te hau, o oe e te feia atoa e haamori i te Fatu ma te [mafatu mâ] ra.”—Timoteo 2, 1:2; 2:20-22.

7. (a) Eaha te mau ‘farii no te ino’ ta Paulo e faaara ra? (b) Nafea te mau taurearea i teie mahana ia faaohipa i te mau parau a Paulo?

7 Ua faaara ˈtu ïa o Paulo ia Timoteo e i rotopu atoa i te mau kerisetiano, te vai ra vetahi mau ‘farii no te ino’—oia hoi te mau taata o te ore e pee ra i te hoê haerea maitai. I teie nei, ahiri e e nehenehe te amuimuiraa e te tahi mau kerisetiano faatavaihia e faaino ia Timoteo, eaha ˈtu ïa te mau amuimuiraa e te feia o teie nei ao i te faaino i te hoê taurearea kerisetiano i teie mahana! (Korinetia 1, 15:33) E ere te auraa e e hiˈo ino atu outou i to outou mau hoa haere haapiiraa. E tia râ ia outou ia ara ia ore outou ia amuimui rahi roa ˈtu i roto ia ratou, noa ˈtu e e titau te reira e ia faaea noa outou o outou anaˈe i te tahi mau taime. E nehenehe te reira e riro ei mea fifi roa. Te na ô ra te hoê tamahine no Beresilia e: “Mea fifi roa. Mea pinepine to ˈu mau hoa haere haapiiraa i te titau mai ia ˈu ia haere i te mau arearearaa e te mau vahi e ore e tano no te mau taurearea kerisetiano. E parau mai ratou e: ‘Eaha! Eita oe e haere? Eaha to oe, e maamaa!’”

8, 9. (a) Nafea te mau amuimuiraa, e tae noa ˈtu e te feia no teie ao hiˈoraa maitai, e riro ai ei atâtaraa no te hoê kerisetiano? (b) Ihea roa e itehia mai ai te mau hoa maitatai?

8 Ia hiˈohia ratou, e au ra e mea maitai roa vetahi mau taurearea no teie nei ao, no te mea e eita ratou e puhipuhi i te avaava, eita ratou e parau ino, aore ra eita ratou e rave i te mau taatiraa tia ore i te pae tino. Tera râ, mai te peu e aita ratou e tapi ra i te parau-tia, e ohie to ratou huru feruriraa e to ratou mau haerea tei au i te tino ra i te faahema ia outou. Hau atu, eaha hoi te tuearaa i rotopu ia outou e te feia aita to roto i te parau mau? (Korinetia 2, 6:14-16) Inaha, ua riro te mau faufaa pae varua o ta outou e poihere nei ei “maamaa” no ratou! (Korinetia 1, 2:14) E nehenehe mau anei outou e faahoa ˈtu ia ratou ma te ore e ofati i ta outou mau faaueraa tumu?

9 No reira, a ape i te mau hoa tia ore. A taotia i ta outou mau amuimuiraa i te mau kerisetiano feruriraa pae varua o te here mau nei ia Iehova. A ara atoa i te mau taurearea i roto i te amuiraa o te faatupu nei i te manaˈo tano ore aore ra te manaˈo faahapa. A paari ai outou i te pae varua, e riro ta outou maitiraa i te mau hoa i te taui. Te parau nei hoê tamahine Ite e: “Ua faahoa ˈtu vau i te mau taata apî i roto e rave rau mau amuiraa. Ua taa ia ˈu e mea faufaa ore roa te mau hoa o teie nei ao.”

A maue ê i te mau hinaaro iino

10, 11. (a) Eaha te auraa o te parau “e maue ê atu i te mau hinaaro o te apîraa ra”? (b) Nafea ia “maue ê i te faaturi”?

10 Ua faaitoito atoa o Paulo ia Timoteo ia “maue ê i te mau hinaaro o te apîraa ra.” Mai te peu e e taurearea outou, e nehenehe outou e hema i te hinaaro e ia auhia mai outou, ia arearea, aore ra ia haamâha i te mau hiaai i te pae taatiraa. Ia ore outou ia ara, e riro teie mau hiaai i te aratai ia outou ia hara. No reira o Paulo e parau ai ia maue ê i te mau hinaaro iino—ia horo atu mai te mea ra e e roohia outou i te pohe.a

11 Ei hiˈoraa, ua aratai te mau hinaaro i te pae taatiraa o te tino i te mau taurearea kerisetiano e rave rahi i te ati i te pae varua. Ma te tano roa, te faaue maira te Bibilia ia tatou ia “maue ê atu i te faaturi.” (Korinetia 1, 6:18) Mai te peu e e haamatau te hoê tamahine e te hoê tamaroa, e farerei raua te tahi e te tahi, e nehenehe raua e faaohipa i teie faaueraa tumu na roto i te aperaa i te mau tupuraa e hema ˈi—mai te faaearaa o raua anaˈe i roto i te hoê fare aore ra te hoê pereoo i tapeahia. E manaˈohia paha e e peu tahito ia rave i te hoê taata tiai na muri ia raua, teie râ, e riro mau â te reira ei parururaa no raua. E noa ˈtu e e tano vetahi mau tapao faaiteraa i to raua here, e tia ia haamauhia te mau otia aifaito ia ore raua e topa i roto i te tahi haerea viivii. (Tesalonia 1, 4:7) Te maue-ê-raa i te faaturi oia atoa ïa te oreraa e mataitai i te mau hohoˈa teata aore ra te mau porotarama afata teata o te faaara i te mau hinaaro tia ore. (Iakobo 1:14, 15) Ia puta noa mai te tahi mau manaˈo tia ore i roto i to outou feruriraa, a taui i to outou feruriraa. A haere e ori haere; a taio; a rave i te tahi ohipa fare. Ua riro atoa te pure ei tauturu puai mau i roto i teie tuhaa.—Salamo 62:8.b

12. Nafea outou ia haapii ia riri i te ino? A faataa mai na.

12 Te mea faufaa roa ˈtu â, e tia ia outou ia haapii i te riri, i te haafaufau, i te au ore roa i te ino. (Salamo 97:10) Nafea outou ia riri i te hoê mea arearea aore ra navenave mau ia hiˈohia? Na roto ïa i te feruriraa i te mau faahopearaa! “Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai. O te ueue i ta to ˈna ihora tino, o te pohe ta ˈna e noaa i te tino ra.” (Galatia 6:7, 8) Ia faahemahia outou e te mau taatiraa i te pae tino, a feruri i te mea faufaa roa ˈˈe—nafea te reira ia haamauiui i te Atua ra o Iehova. (A faaau e te Salamo 78:41.) A feruri atoa e e nehenehe outou e roohia i te hapû hinaaro-ore-hia aore ra i te hoê maˈi, mai te SIDA. A feruri i to outou mauiui rahi e te ereraa i te faatura ia outou iho. Te vai atoa ra te mau faahopearaa no a muri aˈe. Te farii nei te hoê vahine kerisetiano e: “Ua rave mâua ta ˈu tane i te mau taatiraa i te pae tino na mua ˈˈe i to mâua farereiraa. Noa ˈtu e e kerisetiano mâua toopiti atoa ra i teie mahana, ua riro teie mau taatiraa tahito ra ei tumu no te peapea e te pohehae i roto i to mâua faaipoiporaa.” Eiaha atoa ia moehia i te ereraa i ta outou mau hopoia teotaratia e te neheneheraa outou e tiavaruhia i te amuiraa kerisetiano! (Korinetia 1, 5:9-13) Mea hoona anei ia aufau i teie hoo teimaha no te tahi navenave poto noa?

A tapi i te mau taairaa fatata e o Iehova

13, 14. (a) No te aha eita noa e navai ia maue ê i te ino? (b) Nafea ia ‘titau i te ite ia Iehova’?

13 Eita râ e navai ia maue ê i te ino. Ua faaitoito-atoa-hia o Timoteo ia “tapi râ i te parau-tia, e te faaroo, e te [here], e te hau.” Te titau ra te reira i te tahi ohipa puai. Ua taparu atoa te peropheta ra o Hosea i te nunaa faaroo ore o Iseraela e: “E haere mai, tatou e hoˈi ia Iehova ra: . . . e titau hoi tatou ia ite ia Iehova.” (Hosea 6:1-3) Te reira anei ta outou iho e tapi ra? E titau te reira hau atu i te haere-noa-raa i te mau putuputuraa e te apeeraa i to outou mau metua i roto i te pororaa. Ua farii te hoê vahine kerisetiano e: “Ua paari au i roto i te parau mau, e ua bapetizohia vau i to ˈu apîraa roa ra. . . . Mea varavara roa to ˈu mairiraa i te mau putuputuraa e aita vau i mairi i te hoê avaˈe i roto i te pororaa, teie râ, aita vau i faatupu i te mau taairaa fatata e o Iehova.”

14 Te farii nei te tahi atu tamahine e aita atoa o ˈna i haamatau ia Iehova mai te hoê Hoa e te hoê Metua, ua faariro noa râ oia ia ˈna mai te hoê Varua papu ore. Ua topa oia i roto i te taiata e ua hapû oia ma te faaipoipo-ore-hia i te 18raa o to ˈna matahiti. Eiaha e rave i te hoê â hape! “E titau hoi tatou ia ite ia Iehova,” o ta Hosea ïa i faaue mai. Na roto i te pure e te haereraa i te mau mahana atoa e o Iehova, e nehenehe outou e faariro ia ˈna ei hoa o ta outou e faaite i to outou mau manaˈo omoe. (A faaau e te Mika 6:8; Ieremia 3:4.) “Aita râ oia i atea ê atu ia tatou atoa nei” mai te peu e e imi tatou ia ˈna. (Ohipa 17:27) Mea faufaa roa te hoê porotarama tamau o te haapiiraa tataitahi i te Bibilia. Aita e faufaa ia faatupu i te hoê porotarama fifi roa aore ra teimaha roa. “I te mau mahana atoa, e taio vau i te Bibilia e 15 minuti,” o ta te hoê tamahine apî ïa o Melody te iˈoa e faaite ra. A faaherehere i te taime no te taio i te mau vea atoa o Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! A faaineine i te mau putuputuraa a te amuiraa ia nehenehe outou ‘e faaitoito [ia vetahi ê] i te here e te mau ohipa maitatai.’—Hebera 10:24, 25.

A horoa i to outou mafatu i to outou mau metua

15. (a) No te aha e mea fifi i te tahi mau taime ia auraro i to ˈna mau metua? (b) No te aha te hoê taurearea e faufaahia ˈi ia auraro oia?

15 E nehenehe te mau metua e mǎtaˈu ra i te Atua e riro ei pu no te tauturu e te turu mau. A tapao râ i te tuhaa te tia ia outou ia hauti: “E faaroo i to outou mau metua i te Fatu ra, e parau-tia hoi te reira. E faatura ˈtu i to metua tane e to metua vahine; (o te ture matamua ïa i pahonohia i te maitai i faaitehia mai.) Ia maitai hoi oe, e ia maoro to parahiraa i te ao nei.” (Ephesia 6:1-3) Oia mau, te paari nei outou e te hinaaro nei i te tiamâraa rahi aˈe. Te ite atoa ra paha outou i te mau hapa a to outou mau metua. Ua farii te aposetolo Paulo e, “ua nehenehe noa to tatou metua e horoa mai i te maraa ia ratou.” (Hebera 12:10, Te Bibilia no Ierusalema) Noa ˈtu râ, i te pae hopea, e maitaihia outou ia auraro atu outou ia raua. Te here nei e ua ite maitai aˈe to outou mau metua ia outou i te tahi atu taata. Noa ˈtu e eita to outou manaˈo e tuea e to raua i te mau taime atoa, te tapitapi nei raua no to outou maitairaa. No te aha outou e patoi ai i ta raua mau tutavaraa ia haapii ia outou i roto i te ‘aˈo e te faatitiaifaroraa o te feruriraa a Iehova’? (Ephesia 6:4) Oia mau, o te hoê maamaa anaˈe o te ‘vahavaha i te aˈo a tana metua tane.’ (Maseli 15:5) E farii te hoê taurearea paari i te mana o to ˈna mau metua e e faaite oia i te faatura e au.—Maseli 1:8.

16. (a) No te aha e ere i te mea paari no te mau taurearea ia huna i to ratou mau fifi i to ratou mau metua? (b) Eaha ta te mau taurearea e nehenehe e rave no te haamaitairaa i te mau taairaa e to ratou mau metua?

16 Oia hoi te auraa e faaite atu i te parau mau i to outou mau metua, e vaiiho ia raua ia ite e te fifihia ra outou, mai te mau feaaraa tamau no nia i te parau mau aore ra te toparaa i roto i te hoê haerea atâta. (Ephesia 4:25) E faarahi atu â te hunaraa i teie mau huru tupuraa feaa i te mau fifi. (Salamo 26:4) Oia mau, aita te tahi mau metua e tutava nei no te faatupu i te taairaa e ta ratou mau tamarii. “Eita roa ˈtu to ˈu metua vahine e parahi e e paraparau mai ia ˈu,” o ta te hoê tamahine ïa e parau ra ma te peapea. “Aita i noaa ia ˈu te itoito no te faaite i to ˈu mau manaˈo hohonu no te mea te mǎtaˈu nei au e ia faahapa mai oia ia ˈu.” Mai te peu e tei roto atoa outou i teie huru tupuraa, a maiti ïa i te taime e tano no te faaite i to outou mau metua i te hohonuraa o to outou aau. “Ho mai na i to aau ia ˈu nei, e tau tamaiti e,” o ta te Maseli 23:26 ïa e faaitoito maira. A tamata i te faaite tamau atu i to outou mau tapitapiraa ia raua, hou te mau fifi ino roa ˈtu â e tupu mai ai.

A tamau noa i te tapi i te parau-tia

17, 18. Eaha te mea e tauturu i te hoê taurearea ia tamau maite i ta ˈna tapiraa i te parau-tia?

17 I te pae hopea o ta ˈna rata, ua faaue o Paulo ia Timoteo e: “Ia mau maite râ oe i ta oe i haapii ra, i tei tuuhia ˈtu ia oe ra, ua ite hoi oe i to oe ite i ite ai oe ra.” (Timoteo 2, 3:14) E tia atoa ia outou ia na reira. Eiaha e vaiiho i te hoê taata aore ra i te hoê marei ia faaatea ê ia outou i to outou tapiraa i te parau-tia. Ua î roa te ao a Satani—e to ˈna mana faahema atoa—i te ino. Fatata roa teie ao e te feia atoa i roto ia ˈna, i te haamouhia. (Salamo 92:7) Ia mau maite outou ia ore outou e haamou-atoa-hia e te feia a Satani.

18 No reira, e tia ia outou ia hiˈopoa tamau i ta outou mau tapao, to outou mau hinaaro, e to outou mau anaanatae. A aniani ia outou iho, ‘Te pee ra anei au i te hoê faito teitei i te pae no te paraparauraa e te haerea ia ore anaˈe to ˈu mau metua e te mau melo o te amuiraa e ite mai ia ˈu? O vai te mau hoa o ta ˈu e maiti nei? Te pee ra anei au i te mau hoa no teie nei ao i roto i to ˈu mau ahu e ta ˈu huru faanehenehe? Eaha te mau tapao o ta ˈu i haamau no ˈu iho nei? Ua haamau anei au i to ˈu mafatu i nia i te taviniraa ma te taime taatoa—aore ra i nia i te hoê toroa i roto i te faanahoraa o te mau mea a Satani o te haamouhia?’

19, 20. (a) No te aha eita e tia i te hoê taurearea ia manaˈo e mea teimaha roa te mau titauraa a Iehova? (b) Eaha te mau ravea ta te mau taurearea e nehenehe e fanaˈo?

19 Peneiaˈe te ite nei outou e e tia ia outou ia rave i te tahi mau faatitiaifaroraa i roto i to outou feruriraa. (Korinetia 2, 13:11) Eiaha râ e haaparuparu. A haamanaˈo na, eita Iehova e titau ia outou hau atu i te maraa ia outou. Ua ani te peropheta ra o Mika e: “Eaha ta Iehova hinaaro ia oe ra maori râ o te rave i te parau-tia, e ia hinaaro hoi i te aroha, e te haere ma te haehaa i te aro o to Atua?” (Mika 6:8) E ere te reira i te mea fifi roa mai te peu e e huti outou i te faufaa o te mau ravea a Iehova no te tauturu ia outou. A haafatata ˈtu i to outou mau metua. A apiti tamau atu e te amuiraa kerisetiano. Oia atoa, a rave i te hoê tutavaraa taa ê no te haamatau i te mau matahiapo o te amuiraa. Te tapitapi nei hoi ratou no to outou maitairaa e e riro ratou ei turu e ei tamahanahanaraa no outou. (Isaia 32:2) E hau atu â, a atuatu i te mau taairaa piri, e te mahanahana e te Atua ra o Iehova. E horoa mai oia i te puai e te hinaaro e tapi â i te parau-tia!

20 Te faaino nei râ vetahi mau taurearea i ta ratou mau tutavaraa no te haere i mua i te pae varua na roto i te faarooraa i te upaupa tia ore. E tuatapapa-taa-ê-hia teie tuhaa i roto i te tumu parau i muri nei.

[Nota i raro i te api]

a Te faaohipa-atoa-hia ra te parau Heleni “maue ê” i roto i te Mataio 2:13, i reira o Maria raua o Iosepha i faauehia ˈi ia “maue i Aiphiti” no te horo i te opuaraa taparahi taata a Heroda.—A faaau e te Mataio 10:23.

b E itea mai ia outou e rave rahi mau manaˈo faufaa roa no te haavî i te mau hinaaro i te pae tino i roto i te pene 26 o te buka Te uiui nei te mau taurearea—Mau pahonoraa ohie (farani), neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ No te aha te mau taurearea e hema ohie ai i te mau “ravea paari” a Satani?

◻ No te aha e mea atâta ia amuimui rahi roa e te mau taurearea no teie nei ao?

◻ Nafea outou ia maue ê i te mau taatiraa tia ore i te pae tino?

◻ Nafea outou ia atuatu i te mau taairaa fatata e o Iehova?

◻ No te aha e mea faufaa ia faatupu i te taairaa e to outou mau metua?

[Hohoˈa i te api 16]

E farerei te feia e haamatau ra ia raua ma te paari i te mau vahi, mai te faaheeraa i nia i te pape toetoe paari, o te ore e faataa ê ia raua i te tahi atu mau taata

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono