VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 1/3 api 13-18
  • “Ia au to outou haerea i te tamarii maramarama”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Ia au to outou haerea i te tamarii maramarama”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A haapii i te Mesia
  • ‘A haapae i te huru taata tahito’
  • Te ‘iho o te feruriraa’ apî
  • “[A] omono i te huru taata apî”
  • ‘A tamau noa i te haere ei mau tamarii no te maramarama’
  • ‘A ahu i te huru taata apî’
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1999
  • “E mea ora hoi te Parau a te Atua, e te puai rahi”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • ‘A ahu i te haana tamaˈi o te maramarama’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • “E mea ora hoi te parau a te Atua”
    Te Bibilia—Parau na te Atua aore ra na te taata?
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 1/3 api 13-18

“Ia au to outou haerea i te tamarii maramarama”

“[A] omono i te huru taata apî o tei hamanihia ia au i te hinaaro o te Atua ma te parau-tia e te taiva ore mau.”—EPHESIA 4:24, T.a.a.

1. Ua haamaitaihia te feia haamori ia Iehova i te aha? No te aha?

O TE Atua ra o Iehova “te Metua o te maramarama [no te raˈi],” e “aita roa e pouri o roto ia ˈna.” (Iakobo 1:17; Ioane 1, 1:5) Ua parau ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, no ˈna iho e: “O vau te maramarama o teie nei ao, o te pee mai ia ˈu ra, e ore ïa e haere noa i te pouri, e maramarama ora ïa to ˈna.” (Ioane 8:12) Te fanaˈo nei ïa te feia haamori mau ia Iehova, te mau pǐpǐ a ta ˈna Tamaiti, i te maramarama—i te pae feruriraa, te pae morare, e te pae varua—e te “anaana maite [nei ratou] . . . mai te mau tiarǎma o te ao nei.”—Philipi 2:15.

2. Eaha te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te nunaa o te Atua e teie ao o tei tohuhia mai?

2 Mea maoro i teie nei, ua faauruahia te peropheta ra o Isaia no te tohu i te hoê taa-ê-raa: “Inaha, e ati hoi te fenua nei i te pouri; e te mau [nunaa] i te pouri taotao: e hiti mai râ Iehova i nia ia oe, e itea noa mai hoi to ˈna hanahana i nia iho ia oe ra.” Oia mau, te parauhia ra no nia i te huitaata atoa o tei faataa-ê-hia i te Atua e, tei raro aˈe oia i te puai e te mana o “te mau tavana o teie nei ao pouri.”—Isaia 60:2; Ephesia 6:12.

3. No teihea mau tumu tatou e anaanatae ai i te aˈoraa tano maitai a Paulo?

3 Ua haapeapea rahi te aposetolo Paulo e ia faaea tiamâ noa to ˈna mau hoa kerisetiano i teie huru pouri. Ua faaitoito oia ia ‘ore ratou ia haere faahou mai te mau nunaa e haere ra’ teie râ ‘ia tamau noa ratou i te haere ei mau tamarii no te maramarama.’ (Ephesia 4:17; 5:8) Ua faataa atoa oia e mea nafea ratou ia manuïa i te na reiraraa. I teie mahana, ua meumeu atu â te pouri e te rumaruma e tapoˈi ra i te mau nunaa. Ua topa hohonu atu â teie nei ao i roto i te apoo o te huenaneraa i te pae morare e te pae varua. Ua uˈana ˈtu â te aroraa te tia i te feia haamori ia Iehova ia haa. E tia ïa ia tatou ia anaanatae rahi i te mau parau a Paulo.

A haapii i te Mesia

4. Eaha ta Paulo e hinaaro ra e parau ia ˈna i faaite e: “E ere râ mai te reira ta outou i [haapii] aˈenei i te Mesia ra”?

4 I muri aˈe i to ˈna faataaraa i te mau tapaparaa maamaa e te faufau o te ao nei, ua faatano faahou maira te aposetolo Paulo i ta ˈna mau parau i nia i to ˈna mau hoa kerisetiano no Ephesia. (A taio na i te Ephesia 4:20, 21.) Fatata e toru matahiti to Paulo pororaa e to ˈna haapiiraa i roto i taua oire ra, e eita e ore e ua matau maitai oia e rave rahi mau melo o te amuiraa. (Ohipa 20:31-35) No reira, i to ˈna parauraa ˈtu e, “E ere râ mai te reira ta outou i [haapii] aˈenei i te Mesia ra,” te faahiti ra oia i ta ˈna iho i ite oia hoi, aita te mau kerisetiano no Ephesia i haapiihia i te tahi tatararaa faatia noa o te parau mau, tei tarapapehia e o te farii i te mau haerea faufau atoa o ta ˈna i faataa i te mau irava 17 e tae atu i te 19. Ua ite oia e ua haapiihia ratou ma te au e te papu i te huru oraraa kerisetiano mau tei vauvauhia mai ei hiˈoraa e Iesu Mesia. No taua tumu nei, aita ratou e haere faahou ra i roto i te pouri mai te mau nunaa ra, teie râ, ua riro ratou ei mau tamarii no te maramarama.

5. Eaha te taa-ê-raa ia vai noa tatou i roto i te parau mau e te vairaa te parau mau i roto ia tatou?

5 Mea faufaa atura ïa ia ‘haapii i te Mesia’ ma te tia! Te vai ra anei te mau ravea hape no te haapii i te Mesia? Papu maitai. Na mua ˈtu, i te Ephesia 4:14 (T.a.a.), ua faaara o Paulo i te mau taeae e: “Ia ore tatou ia riro faahou mai te aiû e taueue-noa-hia e te are ra e o te pee haere noa i te mataˈi o te mau huru haapiiraa atoa, i te ravea haavare a te taata, i ta ratou ravea maramarama no te faahaperaa.” E au ra e te vai ra vetahi o tei haapii i te Mesia teie râ, te haere noa ra ratou ia au i teie nei ao e ua tae roa ratou i te huti ia vetahi ê ia pee mai ia ratou. Te faaite maira anei te reira i te atâtaraa ia vai i roto i te parau mau, mai ta vetahi e parau nei, maoti hoi e ia vai te parau mau i roto ia tatou? I te tau o Paulo, te feia o tei noaa noa i te hoê ite hohonu ore, mea ohie e mea oioi roa ïa ratou i te pee ia vetahi ê, e hoê â huru i teie mahana. No te arai i te reira, ua faaite o Paulo i muri iho e e tia i te mau Ephesia ia ‘faaroo i te Mesia e ia haapiihia e ana.’—Ephesia 4:21.

6. Nafea tatou ia haapii, ia faaroo, e ia haapiihia e te Mesia i teie mahana?

6 E tano te mau parau ra ‘e haapii,’ “e faaroo,” e “ia haapiihia” ta Paulo i faaohipa, i te tuatapaparaa e te haapiiraa, mai i te fare haapiiraa ra. Parau mau, eita ta tatou e nehenehe e faaroo, e haapii mai, aore ra e haapiihia mai e Iesu iho i teie mahana. Teie râ, te aratai nei oia i te hoê ohipa haapiiraa bibilia na te ao nei na roto i te arai o ta ˈna “tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45-47; 28:19, 20) E nehenehe tatou ‘e haapii i te Mesia’ ma te tia e te papu na roto i te rave-tamau-raa mai i te maa pae varua e horoahia mai i te taime au ra e te pǔpǔ o te tavini, te tuatapapa-maite-raa tatou tataitahi aore ra i roto i te amuiraa, te feruri-hohonu-raa, e te faaohiparaa i te mea o ta tatou e haapii ra. Ia haapapu na tatou e te faaohipa maite ra tatou i te mau faanahoraa atoa ia nehenehe mau tatou e parau e ‘ua faaroo tatou ia ˈna e ua haapiihia tatou e ana.’

7. Eaha te auraa o te mau parau a Paulo, “Tei ia Iesu hoi te parau mau”?

7 Mea anaanatae i te mea e i roto i te Ephesia 4:21, i muri aˈe i to ˈna haapapuraa i te haapiiraa, ua parau o Paulo e: “Tei ia Iesu hoi te parau mau.” Te huti nei vetahi feia tuatapapa bibilia i te ara-maite-raa i te mea e mea varavara roa o Paulo i te faaohipa i te iˈoa iho o Iesu i roto i ta ˈna mau papai. Oia mau, teie noa te vahi e itehia ˈi teie iˈoa i roto i te rata a Paulo i to Ephesia. Te vai ra anei te hoê auraa taa ê? Peneiaˈe te huti ra o Paulo i te ara-maite-raa i nia i te hiˈoraa i vaiihohia mai e Iesu ei taata. A haamanaˈo na e ua parau o Iesu i te hoê taime no ˈna iho e: “O vau te eˈa, e te parau mau, e te ora.” (Ioane 14:6; Kolosa 2:3) Ua parau o Iesu e: “O vau . . . te parau mau” no te mea aita noa oia i faaite e i haapii i te parau mau, ua ora râ oia e ua faahohoˈa roa mai oia i te parau mau. Oia, e ere te kerisetianoraa mau i te hoê noa manaˈo, e huru oraraa râ. No ‘te haapii i te Mesia’ e titauhia ia haapii i te pee i to ˈna hiˈoraa na roto i te oraraa i te parau mau. Te faatano ra anei outou i to outou oraraa i to Iesu? Te pee maite ra anei outou i to ˈna mau taahiraa avae i te mau mahana atoa? Ia na reira tatou, i reira noa tatou e nehenehe ai e haere ei mau tamarii no te maramarama.

‘A haapae i te huru taata tahito’

8. Eaha te faahohoˈaraa ta Paulo i faaohipa i roto i te Ephesia 4:22, 24, e no te aha e mea tano roa te reira?

8 No te faaite e mea nafea tatou e manuïa ˈi i te ‘haapii i te Mesia’ e i te haere ei mau tamarii no te maramarama, te na ô râ o Paulo, i roto i te Ephesia 4:22-24, e e toru taahiraa avae taa ê te tia ia tatou ia rave. Teie te taahiraa matamua: “Oia hoi e tia ia outou ia haapae i te huru taata tahito o tei riro ei hohoˈa no to outou haerea i mutaa ihora e o tei faainohia hoi e te mau hinaaro haavare.” (Ephesia 4:22, T.a.a.) Te faahiti ra te mau parau “haapae” (“tatara,” Kingdom Interlinear) e “omono” (irava 24) i te hohoˈa o te tatararaa e te omonoraa i te hoê ahu. E faahohoˈaraa teie ta Paulo e faaohipa pinepine ra, e e parau aravihi mau teie. (Roma 13:12, 14; Ephesia 6:11-17; Kolosa 3:8-12; Tesalonia 1, 5:8) Ia repohia aore ra ia tafetafeta to tatou ahu, peneiaˈe ia tamaa tatou, e taui oioi noa tatou i to tatou ahu. Eita anei e tia ia tatou ia tapitapi atoa ia repohia tatou i te pae varua?

9. Mea nafea te hoê taata ia haapae i te huru taata tahito?

9 Nafea râ hoi ia haapae i te huru taata tahito? Te parau haa ra “haapae” i roto i te reo tumu, ua faaohipahia ïa i te tau parauhia aoriste [tauahemo papu ore o te reo Heleni]. Te faaite ra te reira i te hoê ohipa o te ravehia i te hoê noa taime aore ra i te hoê taime e aita ˈtu. Oia hoi e tia ia haapae i te “huru taata tahito” (“te taata tahito,” Kingdom Interlinear), e to tatou “haerea no mutaa ihora,” maoti te hoê ohipa papu e te hope roa, ma te hohonu e te taatoa. E ere noa te hoê mea ta tatou e tuatapapa maoro aore ra e haamarirau i te rave. No te aha?

10. No te aha e tia ia opua ma te papu e te hope roa ia haapae i te huru taata tahito?

10 Te faaite ra te parau “tei faainohia” e te roohia ra “te taata tahito” i te hoê inoraa tamau e te tuutuu ore i te pae morare e haere noa ˈtu â i te inoraa. Inaha, no to ˈna faarueraa i te maramarama i te pae varua, te topa noa ˈtura te huitaata nei. O te faahopearaa ïa o te mau “hinaaro haavare,” ia au i ta Paulo e parau ra. E mea haavare te mau hinaaro o te tino no te mea e au ra e e ere ratou i te mea ino, i muri iho râ, e vavahi roa te reira ia tatou. (Hebera 3:13) Mai te peu e eita tatou e ara, te hopearaa, o te faainoraa ïa e te pohe. (Roma 6:21; 8:13) No reira e titauhia ˈi ia haapaehia te huru taata tahito, ia irithia ma te hinaaro papu e te taatoa, mai te hoê ahu tahito e te repo e tatarahia.

Te ‘iho o te feruriraa’ apî

11. Ihea te faaapîraa i te pae varua e haamata ˈi?

11 E tia i te hoê taata o te haere mai i rapae i te hoê apoo vari, eiaha noa ia tatara i to ˈna mau ahu repo, oia atoa râ ia horoi i to ˈna tino taatoa hou oia e omono ai i te tahi ahu apî e te mâ. Te reira mau ta Paulo i faahiti ei piti o te taahiraa avae e aratai i te maramarama pae varua: “E e tia ia faaapîhia outou i roto i te puai o te turai i to outou feruriraa.” (Ephesia 4:23, T.a.a.) Mai ta ˈna i haapapu na mua ˈtu, i roto i te mau irava 17 e te 18, te haere ra te mau nunaa “i te haapaoraa i te parau maamaa a to ratou [feruriraa]” e “ma te manaˈo haapourihia.” Inaha, te feruriraa, te pu no te ite e te taaraa i te auraa, i reira ïa te faaapîraa e haamata ˈi. Nafea ïa? Ua faataa o Paulo e mea na roto i te faaapîraa i te puai o te turai i to tatou feruriraa. Eaha taua puai ra?

12. Eaha te puai o te turai i te feruriraa?

12 Te puai o te turai i to tatou feruriraa, e faahitihia ra e Paulo, o te varua moˈa anei? Eita. Te tatararaa o te pereota ra “te puai e turai i to outou feruriraa,” oia ïa “te iho o to feruriraa.” Aita hoê vahi i roto i te Bibilia e na ôhia ra e ua riro te varua moˈa o te Atua ei taoˈa fatuhia e te hoê taata aore ra ei tuhaa no roto i te hoê taata. Te auraa o te parau ra “varua” o te “aho” ïa, teie râ te faaohipa-atoa-hia ra i roto i te Bibilia “no te faataa i te puai o te turai i te hoê taata ia faaite i te tahi haerea, te tahi huru, aore ra te hoê manaˈo putapû aore ra ia rave i te hoê ohipa aore ra te hoê eˈa.” (Insight on the Scriptures, Buka 2, api 1026) No reira “te iho o te feruriraa” o te puai ïa o te faaitoito aore ra o te turai i to tatou feruriraa, te hinaaro e te aveia o to tatou manaˈo.

13. No te aha e tia ˈi ia faaapî i te hinaaro o to tatou manaˈo?

13 Te hinaaro e te aveia natura o te feruriraa tia ore, tei te pae tino ïa, e tei te mau taoˈa materia. (Koheleta 7:20; Korinetia 1, 2:14; Kolosa 1:21; 2:18) Noa ˈtu e e haapae te hoê taata i te huru taata tahito e ta ˈna mau peu iino, mai te peu e aita oia i taui i te hinaaro hara o to ˈna manaˈo, ia tae iho â i te hoê taime, e turai oia ia ˈna ia hoˈi atu i te mea o ta ˈna i faarue. E ere anei teie te huru tupuraa ta te feia e rave rahi o tei tamata, ei hiˈoraa, i te haapae i te puhipuhi i te avaava, te inu hua i te ava, aore ra te tahi atu mau peu iino? Mai te peu e eita ratou e rave i te tutavaraa ia faaapîhia ratou i roto i te puai o te turai i to ratou feruriraa, eita e nehenehe e ape i te hoê otoheraa. Ia tupu te hoê tauiraa mau, e tia ia faataui-taatoa-hia te feruriraa.—Roma 12:2.

14. Nafea te puai o te turai i te feruriraa e faaapîhia ˈi?

14 Nafea râ te hoê taata ia faaapî i taua puai nei ia turai oia i to ˈna feruriraa i nia i te aveia maitai? Te parau haa “faaapî” i roto i te papai Heleni, tei te taunei ïa, o te faataa ra i te hoê ohipa e rave-noa-hia ra. No reira, mea na roto i te tamau-noa-raa i te tuatapapa i te Parau mau a te Atua e na roto i te feruri-hohonu-raa i nia i to ˈna auraa, e nehenehe ai tatou e faaapî i teie puai e turai ia tatou. Te na ô ra te mau aivanaa e i roto i to tatou roro, te ratere ra te mau haamaramaramaraa mai te mau poroi uira aore ra chimiques mai te hoê taoˈa tahi o te roro [parauhia neurone] e tae atu i te tahi, na roto e rave rahi mau tuatiraa i rotopu i teie mau taoˈa tahi o te roro [parauhia synapses]. “E hamanihia te hoê ite haamanaˈoraa i te uaua uira synapse ia haere anaˈe atu te poroi na roto ia ˈna, ma te vaiiho i muri ia ˈna i te hoê tapao papu maitai,” o ta te buka Te roro (beretane) e faataa ra. Ia haere faahou mai teie poroi i te tahi atu taime, e taa vave noa te uaua uira e e pahono oioi aˈe oia. I muri iho, e hamani te reira i te hoê tabula manaˈo apî i roto i te taata. Ia tamau noa tatou i te rave mai i te mau haamaramaramaraa maitatai i te pae varua, e faatiahia te hoê tabula manaˈo apî, e i reira ïa e faaapîhia ˈi te puai e turai i to tatou feruriraa.—Philipi 4:8.

“[A] omono i te huru taata apî”

15. I roto i teihea auraa e faaapîhia ˈi te huru taata apî?

15 I te pae hopea, te na ô ra o Paulo e: “Ia omono [outou] i te huru taata apî o tei hamanihia ia au i te hinaaro o te Atua ma te parau-tia e te taiva ore mau.” (Ephesia 4:24, T.a.a.) Oia mau, e omono te hoê kerisetiano i te hoê huru taata apî. E tano te parau ra “apî” i ǒ nei, eiaha i te taime, i te maitairaa ra. Oia hoi, e ere i te mea apî mai te mea ra e tera te mea hopea i noaa mai. E huru taata apî roa râ “tei hamanihia ia au i te hinaaro o te Atua.” I roto i te Kolosa 3:10, ua faaohipa o Paulo i te hoê â parau e ua faaite oia e “ua faa-taata-apî . . . mai te [hohoˈa] atoa o [Tei] hamani ia ˈna ra.” Mea nafea teie huru taata apî e tupu mai ai?

16. No te aha e nehenehe ai e parau e ‘ua hamanihia te huru taata apî ia au i te hinaaro o te Atua’?

16 Ua poiete te Atua ra o Iehova i te tane e te vahine matamua, o Adamu raua o Eva, ia au i To ˈna ra hohoˈa e to ˈna huru. Ua tuuhia i roto ia raua te mau huru maitatai i te pae morare e te pae varua o tei faataa ê ia raua i nia ˈˈe i te poieteraa animala. (Genese 1:26, 27) Noa ˈtu e ua faatopa to raua orureraa i te huitaata atoa nei i roto i te hara e te huru tia ore, te vai noa nei ia tatou, ei huaai na Adamu, i te ravea no te faaite i te mau huru maitatai i te pae morare e te pae varua. Te hinaaro o te Atua, ia faarue ïa te feia atoa o te faatupu i te faaroo i roto i te tusia o te hoo i te huru taata tahito e ia fanaˈo ratou i “te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.”—Roma 6:6; 8:19-21; Galatia 5:1, 24.

17. No te aha te parau-tia e te taiva ore e riro ai ei mau tapao faufaa roa o te huru taata apî?

17 Ua riro te parau-tia e te taiva ore mau ei mau huru maitatai e piti o tei haamatarahia e Paulo ei mau tapao no te huru taata apî. Te haapapu râ te reira e e faaapîhia te huru taata apî ia au i te hohoˈa o Tei hamani ia ˈna. Te na ô maira te Salamo 145:17 e: “E parau-tia ta Iehova i tana atoa ra mau haerea, e te hamani maitai i ta ˈna atoa ra mau ohipa.” E te na ô ra te Apokalupo 16:5 no nia ia Iehova e: “E parau-tia ta oe, e te Fatu e, o te vai nei, e o tei vai na.” Oia mau, e mau huru maitatai faufaa roa te parau-tia e te taiva ore ia hinaaro tatou e ora ei feia hamanihia ia au i te hohoˈa o te Atua, ma te faaanaana i to ˈna ra hanahana. Ia riro tatou mai ia Zekaria, te metua tane o Ioane Bapetizo e tia ˈi, o tei turaihia e te varua moˈa ia arue i te Atua i to ˈna horoaraa na To ˈna nunaa i te hopoia ‘e haamori ia ˈna ma te [taiva ore] e te parau-tia.’—Luka 1:74, 75.

‘A tamau noa i te haere ei mau tamarii no te maramarama’

18. Nafea Paulo e tauturu ai ia tatou ia ite i te mau eˈa o te ao nei ia au i to ratou hohoˈa mau?

18 Ua tuatapapa huˈahuˈa mai tatou i te mau parau a Paulo i roto i te Ephesia 4:17-24, e mea rahi te manaˈo te tia ia tatou ia feruri. Mai te irava 17 e tae atu i te irava 19, te tauturu ra o Paulo ia tatou ia ite i te mau eˈa o teie nei ao ia au i to ratou hohoˈa mau. I to ratou patoiraa i te ite o te Atua e to ratou haapaariraa i to ratou mafatu ia ˈna, ua faataa ê te feia o teie nei ao ia ratou i te puna mau o te ora. No reira, ma te erehia i te tapao mau aore ra te aveia, te aratai nei ta ratou mau tutavaraa ia ratou i te maamaa e te faufaa ore. Te paremo hohonu nei ratou i roto i te inoraa i te pae morare e te pae varua. Auê ïa tupuraa peapea e! E tumu puai râ te reira ia papu to tatou manaˈo ia tamau noa i te haere ei mau tamarii no te maramarama!

19. Eaha te faaitoitoraa hopea ta Paulo e horoa maira no nia i te haereraa ei mau tamarii no te maramarama?

19 I muri iho, i te mau irava 20 e te 21, te haapapu ra o Paulo i te faufaaraa e haapii i te parau mau ma te aau mehara, ia ore tatou ia apiti noa mai i roto i te parau mau ia ora râ tatou mai ta Iesu i ora. I te pae hopea, i te mau irava 22 e tae atu i te 24, te faaitoito ra oia ia tatou ia tatara i te huru taata tahito e ia omono mai i te mea apî—ma te faaotiraa papu, e te hope roa. I te hoê â taime, e tia ia tatou ia faatano i te mau hinaaro o to tatou manaˈo i nia i te hoê aveia maitai e te pae varua. Hau atu râ, e tia ia tatou ia imi ia Iehova no te ani i te tauturu a haere noa ˈi tatou ei mau tamarii no te maramarama. “O te Atua hoi o tei faaue i te maramarama ia anaana mai no roto i te pouri ra, o tei anaana mai ïa i roto i to tatou aau, ia noaa te maramarama ra o te ite i te hanahana o te Atua i te mata o Iesu Mesia ra.”—Korinetia 2, 4:6.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ Nafea tatou ia ‘haapii i te Mesia’ i teie mahana?

◻ No te aha e tia ˈi ia haapae roa i te huru taata tahito?

◻ Eaha te puai e turai i te feruriraa, e mea nafea teie puai ia faaapîhia?

◻ Eaha te mau huru maitatai o tei riro ei tapao no te huru taata apî?

[Hohoˈa i te api 15]

Ua parau o Iesu e: “O vau te eˈa, e te parau mau, e te ora”

[Hohoˈa i te api 16]

‘E haapae outou i te huru taata tahito e ta ˈna ra mau peu’—te riri, te iria, te ino, te parau faaino, te parau faufau, e te haavare.—Kolosa 3:8, 9

[Hohoˈa i te api 17]

“[A] omono i te huru taata apî o tei hamanihia ia au i te hinaaro o te Atua ma te parau-tia e te taiva ore mau.”—Ephesia 4:24

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono