Ia tauihia to outou feruriraa e ia haamaramaramahia to outou mafatu
“E teie nei, teie ta ˈu parau, ta te Fatu ta ˈu e faaite hua ˈtu nei, Atire roa outou i te haere i ta te tahi pae [nunaa] haerea.”—EPHESIA 4:17.
1. Eaha ta to tatou feruriraa e to tatou mafatu e rave no tatou nei?
TE FERURIRAA e te mafatu, o na taoˈa aravihi faahiahia e piti e vai ra i te taata nei. Noa ˈtu e mea rahi ta raua mau ohipa e rave, ua riro raua ei mau taoˈa otahi roa ia au i te taata taitahi. Ua taai-hohonu-hia to tatou huru taata, ta tatou paraparauraa, to tatou haerea, to tatou mau manaˈo putapû, e ta tatou mau faufaa e te huru to tatou feruriraa e to tatou mafatu e ohipa ˈi.
2, 3. (a) Nafea te Bibilia ia faaohipa i te mau parau ra “mafatu” e “feruriraa”? (b) No te aha tatou e ara ˈi i te mafatu e te feruriraa?
2 I roto i te Bibilia, mea pinepine te “mafatu” [“aau”] i te tano no te manaˈo e turai ia tatou, te mau manaˈo putapû, e te mau manaˈo hohonu, area te “feruriraa” ra, e tano ïa no te maramarama e te aravihi o te feruriraa. Eita râ hoi raua e ohipa te tahi i to ˈna pae. Ei hiˈoraa, ua faaue atu o Mose i te mau ati Iseraela e: “E haamanaˈo maitai na to aau [oia hoi mafatu, e ia au i te nota i raro i te api, “e haamanaˈo maitai to feruriraa”] e o Iehova anaˈe ra te Atua.” (Deuteronomi 4:39) Ua na ô atu o Iesu i te mau papai parau o te faaineine ra i te hoê opuaraa ino e: “Eaha outou i manaˈo ino ai i roto i to outou na aau?”—Mataio 9:4; Mareko 2:6, 7.
3 Te faaite ra te reira e te vai ra te hoê taairaa piri roa i rotopu i te feruriraa e te mafatu. Ua taaihia ta raua ohipa, i te tahi taime, e tauturu te tahi i te tahi no te ohipa ma te tahoê, mea pinepine atoa râ, e aro atu te tahi i te tahi ia noaa ia ˈna te re. (Mataio 22:37; a faaau e te Roma 7:23.) No teie tumu, ia noaa mai te farii maitai o Iehova, eita noa e navai ia papu maitai i te huru o to tatou feruriraa e to tatou mafatu, e tia atoa râ ia tatou ia haamataro ia raua ia ohipa ma te tahoê, ia haa i roto i te hoê â aveia. E tia ia tauihia to tatou feruriraa e ia haamaramaramahia to tatou mafatu.—Salamo 119:34; Maseli 3:1.
‘Te haerea o te mau nunaa’
4. (a) Nafea Satani i te faahemaraa i te feruriraa e te mafatu o te taata, e eaha te faahopearaa?
4 Mea ite roa o Satani i te haavare e i te faahema. Ua taa hoi ia ˈna e, no te faatere i te mau taata, e tia ia roaa ia ˈna to ratou feruriraa e to ratou mafatu. Mai te omuaraa mai â o te aamu taata nei, ua faaohipa oia i te mau ravea huru rau ia naeahia ia ˈna teie tapao. Ei faahopearaa, “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19) Inaha, no to Satani manuïaraa i te faahema i te mafatu e te feruriraa o te taata o te ao nei, te faaau ra te Bibilia ia ratou i te hoê “ui piˈo e te mârô.” (Philipi 2:15) Te faahohoˈa ra te aposetolo Paulo ma te oraora maitai i te huru o te mafatu e te feruriraa o taua ui piˈo ra e te mârô, e ua riro ta ˈna mau parau ei faaararaa no tatou paatoa i teie mahana. Ei hiˈoraa, a taio na i te Ephesia 4:17-19, e a faaau atu i te mau parau a Paulo i roto i te Roma 1:21-24.
5. No te aha o Paulo i papai ai i te aˈoraa puai i to Ephesia?
5 E taa ia tatou i te tumu o Paulo i papai ai i teie mau parau puai i te mau kerisetiano no Ephesia ia haamanaˈo anaˈe tatou e ua tui te roo o teie oire no to ˈna faufau i te pae morare e te haamoriraa idolo etene. Noa ˈtu e te vai ra ta to Heleni ta ratou feia maramarama e ta ratou mau philosopho tuiroo, e au ra e ua faaitoito te haapiiraa Heleni i te taata ia rave i te ino, e ua aratai to ratou ihotumu ia imi atu â i te mau ravea no ta ratou mau peu faufau. Ua haapeapea mau â o Paulo no to ˈna mau hoa kerisetiano e ora ra i roto i teie huru oire. Ua ite oia e e rave rahi o ratou o tei riro na mua ˈˈe ei feia no te mau nunaa e ua ‘haere ratou ia au i te faanahoraa o te mau mea o teie nei ao.’ I teie nei râ, ua farii ratou i te parau mau. Ua tauihia to ratou feruriraa, e ua haamaramaramahia to ratou mafatu. Hau atu râ, te hinaaro ra o Paulo e ‘ia haere ratou ia au i te piiraa.’—Ephesia 2:2; 4:1.
6. No te aha tatou e anaanatae ai i te mau parau a Paulo?
6 Hoê â huru i teie mahana. Te ora atoa nei tatou i roto i te hoê ao o te mau faufaa tia ore, te toparaa i te pae morare, e te mau peu faaroo haavare. E rave rahi i rotopu ia tatou o tei ora na mua ˈˈe ia au i te faanahoraa o te mau mea o teie nei ao. Te farerei nei vetahi i rotopu ia tatou, i te feia no teie nei ao i te mau mahana atoa. Area vetahi ra te ora nei ratou i roto i te mau utuafare i reira mea puai te manaˈo o teie nei ao. No reira, mea faufaa roa e ia taa ia tatou i te auraa o te mau parau a Paulo e ia huti mai tatou i te faufaa no teie aˈoraa ta ˈna.
Feruriraa maamaa e tei haapoirihia
7. Eaha te auraa o te parau ta Paulo i faahiti oia hoi “te parau maamaa o to ratou [feruriraa]”?
7 No te haapuai maitai i ta ˈna aˈoraa ‘ia ore’ te mau kerisetiano ‘ia pee faahou i te haerea o te mau nunaa,’ ua faahiti na mua o Paulo i “te parau maamaa a to ratou [feruriraa].” (Ephesia 4:17) Eaha te auraa? Te parau i hurihia na roto i te parau ra “maamaa,” ia au i te hoê tatararaa (The Anchor Bible), “e tano ïa no te tahi mea e aore, te faufaa ore, te morohi noa, te maamaa, te tumu ore, e te ereraa.” No reira, te haapapu ra o Paulo e noa ˈtu te faahiahia o te roo e te hanahana o te ao no Heleni e to Roma, ia tapapahia te reira, e aore anaˈe ïa, te maamaa, e te tumu ore. Te feia o te hiaai nei i te roo e te hanahana, aita ˈtu ïa mea e noaa mai maoti râ te manaˈo ereraa e te inoino. E tano atoa teie parau no te ao o teie mahana.
8. Mea maamaa te mau tutavaraa o teie nei ao i roto i teihea tuhaa?
8 Te vai ra te feia maramarama e te feia teitei ta te taata e tiaoro nei ia noaa mai te mau pahonoraa i te mau uiraa hohonu oia hoi nohea mai e eaha te tumu o te ora e te haere tia ˈtu nei te huitaata ihea. Teie râ, eaha te maramarama e te aratairaa o ta ratou i pûpû mai? Te tiaturi-ore-raa i te Atua, te manaˈo feaa no nia i te Atua, te tatararaa e ua tupu noa mai te mau mea, e e rave rahi mau manaˈo feaa e te tuea ore e te mau tatararaa aita to ratou maramarama i hau atu i te mau peu e te mau tiaturiraa pouri no tahito ra. E rave rahi mau tapaparaa o teie nei ao o te horoa noa mai i te tahi mauruuru e te faahiahia. Te faahiti nei te taata i te parau no te manuïa e te haereraa i mua i te pae no te ite aivanaa, te peu aravihi, te upaupa, te mau ohipa taaro, te ohipa politita, e te vai aturâ. Te oaoa nei ratou i te mau taime hanahana poto. Noa ˈtu râ, ua î roa te mau buka aamu e te mau buka tapaoraa no teie mahana i te mau aito o tei aramoinahia. Aita ˈtu hoi teie mau mea atoa, maoti râ te aore, te faufaa ore, te morohi noa, te maamaa, te tumu ore, e te ereraa.
9. Eaha te mau tapaparaa faufaa ore ta te mau taata e rave rahi e imi nei?
9 Ma te farii i te maamaa o teie mau tutavaraa, e rave rahi o te fariu nei i nia i te mau tapaparaa i te pae materia—te haapueraa i te moni e te noaaraa mai i te mau taoˈa e aufauhia e te moni—e te faariro nei ratou i teie mau tapaparaa ei tapao i roto i to ratou oraraa. Te tiaturi nei ratou e e noaa mai te oaoa i te moni, te mau taoˈa, e te imiraa i te navenave. Aita noa ratou e horoa ra i to ratou feruriraa i roto i te reira, hau atu râ, ua ineine ratou i te haapae i te mau mea atoa—te oraora-maitai-raa, te utuafare, e tae noa ˈtu to ratou haava manaˈo. Eaha te faahopearaa? Maoti i te faahiahia, ua “patiatia pupu roa ia ratou iho i te oto e rave rahi.” (Timoteo 1, 6:10) Eita e maerehia i to Paulo faaueraa i to ˈna mau hoa kerisetiano ia faaea i te haere ia au i te haerea o te mau nunaa ia hiˈohia te maamaa o taua huru feruriraa ra.
10. Mea nafea te feia no teie nei ao e vai ai i roto i “te manaˈo haapourihia”?
10 No te faaite e aita e mea i roto i teie nei ao te tia ia faahinaarohia aore ra ia peehia, te parau ra o Paulo i muri iho e “ma te manaˈo haapourihia.” (Ephesia 4:18) Parau mau, te vai ra iho â i roto i te ao nei te feia maramarama e te ite i roto i te mau huru tuhaa atoa. Teie râ, ua parau o Paulo e ua haapourihia to ratou manaˈo. No te aha? Aita o Paulo e faahiti ra i to ratou aravihi aore ra to ratou maramarama. Te parau ra “manaˈo” [aore ra “feruriraa”] e tano atoa ïa no te pu o te ite o te taata, te nohoraa o te iteraa i te auraa, te taata no roto ra. Tei roto ratou i te pouri no te mea aita e vai ra ia ratou te maramarama no te aratai ia ratou aore ra te aveia i roto i ta ratou mau tutavaraa. Te itehia ra te reira na roto i to ratou ite feaa no nia i te maitai e te ino. Te manaˈo nei te taata i teie mahana e ua riro te feruriraa haava ore, te fariiraa i te mau mea atoa no teie nei tau, ei maramarama, teie râ e feruriraa haapourihia te reira, ia au i te parau a Paulo. I te pae varua, te perehahu noa nei ratou i roto i te pouri.—Ioba 12:25; 17:12; Isaia 5:20; 59:6-10; 60:2; a faaau e te Ephesia 1:17, 18.
11. Eaha te tumu o te pouri i te pae feruriraa o teie nei ao?
11 No te aha hoi te taata e naeahia ˈi teie maramarama, teie ite rahi, i roto i te mau tuhaa huru rau tera râ e vai noa ˈi i roto i te pouri pae varua? I roto i te Korinetia 2, 4:4, te horoa ra o Paulo i te pahonoraa: “Oia te feia i haapourihia to ratou aau faaroo ore e te atua o teie nei ao ra, ia ore te maramarama o te evanelia hanahana o te Mesia, o te hohoˈa o te Atua ra, ia anaana mai i roto ia ratou.” Auê te haamaitairaa e i te mea e ua tauihia te feruriraa o te feia o tei farii i te parau apî maitai hanahana e ua haamaramaramahia to ratou mafatu!
Mafatu ite ore e te putapû ore
12. Mea nafea te ao nei ‘e taa ê ai i te ora a te Atua’?
12 No te tauturu ia tatou ia ite e no te aha e tia ˈi ia tauihia to tatou feruriraa e ia haamaramaramahia to tatou mafatu, te aratai ra o Paulo i to tatou ara-maite-raa i nia i te mea e “te taa ê” nei te eˈa o teie nei ao “i te ora a te Atua.” (Ephesia 4:18) E ere i te mea e eita te taata e tiaturi faahou i te Atua aore ra aita ta ratou e Atua faahou. Ua faataa te hoê papai vea e: “Maoti i te faaea atua ore noa, e haamau tatou i te hoê ao apî: e faaiti anaˈe i te Atua. Te feia e faaiti nei i te Atua, te hinaaro nei ïa ratou e ia haafaahiahia ratou no te mea te tiaturi nei ratou i te Atua, area ra i te hoê â taime, te tapea nei ratou Ia ˈna i roto i te hoê afata, e tatara noa mai ratou Ia ˈna i te poipoi sabati e eita ratou e faatia Ia ˈna ia ohipa i nia i to ratou manaˈo no nia i te politita o te ao nei, aore ra to ratou oraraa i te toea o te hebedoma. Te tiaturi nei paha [ratou] i te Atua, eiaha râ e manaˈo e e parau Ta ˈna no nia i te totaiete o teie nei tau.” Teie ta Paulo i faataa ˈtu i roto i ta ˈna rata i to Roma: “Ite noâ ratou e, e Atua, aita ratou i faateitei ia ˈna i tei au i te Atua ra, aita hoi i haamaitai atu ia ˈna.” (Roma 1:21) I te mau mahana atoa, te ite nei tatou i te taata o te ora nei i to ratou oraraa ma te ore e tâuˈa noa ˈˈe i te Atua. Papu maitai, aita ratou e faahanahana ra aore ra e haamauruuru ra ia ˈna.
13. Eaha “te ora a te Atua”?
13 Mea faufaa roa te parau ra “te ora a te Atua.” Te haapapu râ hoi te reira e te haafeaa nei iho â te pouri i te pae feruriraa e i te pae varua i te manaˈo faito o te taata i te mau mea faufaa. Te parau heleni i hurihia na roto i te parau ra “ora” i ǒ nei, e ere ïa o biʹos (no roto mai hoi te mau parau na roto i te reo farani “biologie,” oia hoi “ihiora,” “biographie,” “aamu papaihia o te oraraa o te hoê taata”), oia hoi te huru oraraa. Maoti râ, o te parau ra zo·eʹ (no roto mai i teie parau te parau ra “zoo,” “vahi vairaa animala,” “zoologie,” “tuatapaparaa i te animala”). To ˈna auraa, oia hoi “te ora ei tumu, te ora i roto i to ˈna auraa taatoa, te ora e vai ra i te Atua ra. . . . Ua faataa-ê-hia te taata i taua ora ra, ei faahopearaa no te Hara,” ia au i te hoê titionare (Vine’s Expository Dictionary of Old and New Testament Words). No reira, te parau maira o Paulo e aita noa te pouri i te pae feruriraa e i te pae varua i aratai i te taata o te ao nei i te ino i te pae tino, ua faataa ê atoa râ ia ratou i te tiaturiraa no te ora mure ore ta te Atua i pûpû mai. (Galatia 6:8) No te aha? Na Paulo e vauvau mai i te mau tumu.
14. Eaha te hoê tumu no reira te ao nei e erehia ˈi i te ora no ǒ mai i te Atua ra?
14 A tahi, ua parau oia e no “te ite ore i roto ia ratou.” (Ephesia 4:18) Te haapapu ra te parau ra “i roto ia ratou” e to ratou ite ore, e ere ïa no te mea e aita ˈtu ta ratou e ravea, no to ratou râ patoiraa ma te opua maitai i te ite a te Atua. Te huri ra te tahi atu mau tatararaa i teie parau mai teie te huru: “to ratou iho patoiraa e ite i te Atua” (The Anchor Bible); “ua erehia ratou i te ite no te mea ua opani ratou i to ratou mafatu” (Jerusalem Bible). No te mea ua patoi ratou, oia hoi ua haavahavaha ratou ma te hinaaro mau, i te ite papu no nia i te Atua, aita to ratou e niu e noaa mai ai te ora ta te Atua e pûpû nei na te feia e faatupu nei i te faaroo i roto i ta ˈna Tamaiti, o tei parau e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.”—Ioane 17:3; Timoteo 1, 6:19.
15. Na te aha e faataa ê ra i te ao nei i te ora no ǒ mai i te Atua ra?
15 Te tahi atu tumu no reira te ao nei i faataa-ê-hia ˈi i te ora no ǒ mai i te Atua ra, ia au i te parau a Paulo, “no te etaeta [ïa] o to ratou [mafatu].” (Ephesia 4:18) Te auraa mau o te parau “etaeta” i ǒ nei, o te hoê ïa mea paari, mai te mea e ua tapoˈihia i te iri paari. Ua ite tatou e mea nafea teie iri paari ia tupu mai. I te omuaraa, mea mǎrû te iri e te fafa ohie, teie râ mai te peu e e pinepine tatou i te tapea i nia iho aore ra i te ui i to tatou iri, e paarihia e e meumeuhia oia. Eita oia e ite faahou i te mauiui. Oia atoa, aita te mau taata i fanauhia e te hoê mafatu etaeta e te paari, oia hoi ia ore ratou e putapû i te Atua. Teie râ, no te mea te ora nei ratou i roto i teie nei ao e te roohia nei tatou i to ˈna huru feruriraa, eita e maoro roa, e paari aore ra e etaeta to tatou mafatu mai te peu e eita o ˈna e paruruhia. No reira o Paulo e faaara ˈi e: “E ara . . . ia ore roa ia îta noa ˈtu te hoê o outou i te haavare o te [hara] ra.” (Hebera 3:7-13; Salamo 95:8-10) Mea rû mau â ia tamau noa to tatou feruriraa i te tauihia e to tatou mafatu i te haamaramaramahia!
“No te ite ore i te haama”
16. Eaha te faahopearaa o te pouri o te ao nei i te pae feruriraa e to ˈna ereraa i te ora no ǒ mai i te Atua ra?
16 Te faataa-poto-hia ra te faahopearaa o teie pouri e teie faataa-ê-raa na roto i te mau parau a Paulo i muri iho: “E no te ite ore i te haama, ua horoa noa ia ratou iho i te mau peu taiata ra, ei rave i te mau parau faufau atoa ma te ru rahi.” (Ephesia 4:19) Te auraa mau o te parau “no te ite ore i te haama” o “te oreraa ïa e ite faahou i te mauiui,” te mauiui i te pae morare. Mai te reira hoi te huru o te hoê mafatu tei haapaarihia. Ia ore oia e fafa faahou i te putaputa o te haava manaˈo e te iteraa i ta ˈna hopoia i mua i te Atua, aita ïa e mea e tapea faahou ra ia ˈna. No reira, ua parau o Paulo e “ua horoa noa ia ratou iho” i te haerea taiata e te viivii. E raveraa opua-maite-hia, tei ravehia ma te hinaaro mau. E tano te parau ra “peu taiata,” ia au i te Bibilia, i te hoê haerea teoteo, haama ore, te patoi i te ture e te mana. Oia atoa, i roto i “te mau parau faufau atoa” te vai ra, eiaha noa te mau peu faufau i te pae taatiraa, oia atoa râ te mau mea hairiiri i ravehia na nia i te iˈoa o te haapaoraa, mai te mau peu e te mau oroa faahoturaa e faatupuhia na i te hiero o Diana i Ephesia, ta te feia taio hoi i te parau a Paulo i matau maitai.—Ohipa 19:27, 35.
17. No te aha o Paulo i parau ai e e hara te taata ite ore i te haama “ma te ru rahi”?
17 Mai te mea e aita te toparaa maha ore i roto i te peu taiata e te mau mea faufau atoa i navai, te parau atoa ra o Paulo e te ohipa nei teie mau taata “ma te ru rahi.” Ia rave te tahi feia te vai râ i roto ia tatou te tahi ite morare i te hoê hara, e tupu mai te manaˈo tatarahapa e e tamata puai ratou i te ore e rave faahou i teie hara. Area te feia ‘o te ore e ite i te haama’ e rave ïa ratou i te hara “ma te ru rahi” (“e e imi hua â ratou,” The Anchor Bible). Teie ta te hoê taata paraparau na roto i te radio i faaite: “Ia arearea oe i teie po, e hiaai atu â oe i te arearea ananahi po.” Te topa nei ratou i roto i te hoê marei e tae roa ˈtu i te taime e paremo roa ˈi ratou i roto i te hohonuraa o te peu faufau—ma te ore roa e ite aˈe i te ino. E hohoˈa tano roa teie o ‘te hinaaro o te mau nunaa’!—Petero 1, 4:3, 4.
18. Ei haapotoraa, eaha te hohoˈa ta Paulo e horoa ra no nia i te pouri o te ao nei i te pae feruriraa e i te pae varua?
18 I roto noa e toru irava, Ephesia 4:17-19, ua vauvau mai o Paulo i te huru mau o te ao nei i te pae morare e te pae varua. Te faahiti ra oia i te mau manaˈo e te mau tatararaa e turuhia nei e te feia ite o teie nei ao e te tapaparaa maha ore i te moni e te navenave faufaa ore. Te haapapu maitai ra oia e no te pouri i te pae feruriraa e i te pae varua, tei roto te ao nei i te vari morare, e te topa noa nei â oia. I te pae hopea, no te ite ore e te putapû ore o ta ˈna iho i imi, ua ere-roa-hia te ao nei i te ora no ǒ mai i te Atua ra. Oia mau, e tumu papu mau to tatou no te haapae i te pee i te haerea o te mau nunaa!
19. Eaha te mau uiraa faufaa te tia ia tuatapapahia?
19 I te mea e na te pouri o te feruriraa e o te mafatu e aratai nei i te ao nei ia faataa ê ia ˈna i te Atua ra o Iehova, nafea tatou ia faaore roa i te pouri i roto i to tatou feruriraa e to tatou mafatu? Oia mau, eaha te tia ia tatou ia rave ia haere noa tatou ei mau tamarii o te maramarama e ia tapea noa tatou i te farii maitai o te Atua? E tuatapapahia teie mau uiraa i roto i te tumu parau i muri nei.
E nehenehe anei ta outou e faataa mai?
◻ Na te aha i turai ia Paulo ia horoa i te hoê aˈoraa puai i roto i te Ephesia 4:17-19?
◻ No te aha te mau huru raveraa o te ao nei e riro ai ei mea maamaa e te pouri?
◻ Eaha te auraa o te parau “te taa ê hoi i te ora a te Atua”?
◻ Eaha te mau faahopearaa o te feruriraa haapourihia e te mafatu putapû ore?
[Hohoˈa i te api 9]
Ua tui te roo o Ephesia no to ˈna toparaa i te pae morare e ta ˈna haamoriraa idolo
1. Taata taputô roma i Ephesia
2. Toetoea o te hiero o Diana
3. Teata i Ephesia
4. Diana no Ephesia, ruahine no te hoturaa
[Hohoˈa i te api 10]
Eaha ta te maramarama a te feia teitei no teie nei ao e horoa mai?
Neron
[Faaiteraa i te tumu]
Musei Capitolini, Roma