VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w91 1/8 api 14-19
  • ‘A ahu i te haana tamaˈi o te maramarama’

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • ‘A ahu i te haana tamaˈi o te maramarama’
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te patoiraa no ǒ mai i te mau raatira haapaoraa
  • Te miimii e te teoteo
  • ‘Piihia mai te pouri mai’
  • ‘Aita e pouri i te Atua ra’
  • Te huru taata apî
  • “E na to oe ra maramarama e maramarama ˈi matou”
  • E faaore te maramarama no ǒ i te Atua ra i te pouri!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • ‘Ua tae mai te maramarama i te ao nei’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • A pee i te maramarama o te ao
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • O vai te pee nei i te maramarama o te ao?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
w91 1/8 api 14-19

‘A ahu i te haana tamaˈi o te maramarama’

‘Ua poto roa te rui, ua fatata roa te ao: e teie nei, e haapae atu tatou i te mau ohipa o te pouri, e ahu tatou i te haana tamaˈi o te maramarama.’—ROMA 13:12.

1, 2. Mea nafea to te pae rahi o te mau ati Iuda no te senekele matamua fariiraa i “te maramarama mau,” e te reira, noa ˈtu teihea mau haamaitairaa?

O IESU MESIA “te maramarama mau, o te haamaramarama mai i te taata atoa.” (Ioane 1:9) I to ˈna haerea mai ei Mesia i te matahiti 29 o to tatou nei tau, ua haere mai oia i te hoê nunaa ra o tei maitihia na e te Atua no te riro ei mau ite No ˈna e o tei parauhia hoi e ua pûpûhia no Iehova. (Isaia 43:10) E rave rahi mau ati Iseraela o tei tiai noa na i te Mesia, e ua ite vetahi i te tahi o te mau parau tohu o te haapapu mai e o ˈna tera. Hau atu, ua poro o Iesu na te fenua Paletetina taatoa, ma te rave i te mau semeio i mua i te aro o te tiaa rahi taata. Ua haere maira te mau nahoa taata no te faaroo ia ˈna e ua putapû roa ratou i te mea o ta ratou i ite e o ta ratou i faaroo.—Mataio 4:23-25; 7:28, 29; 9:32-36; Ioane 7:31.

2 Tera râ, i te pae hopea, ua patoi te rahiraa o te mau ati Iuda ia Iesu. Te na ô ra te Evanelia a Ioane e: “I haere mai nei oia i ǒ na ihora, e aore to ˈna ihora taata i ite atu ia ˈna.” (Ioane 1:11) Eaha te tumu? E tauturu mai te pahonoraa i teie uiraa ia ore tatou ia rave i te hoê â hape. E tauturu te reira ia tatou ia ‘haapae i te mau ohipa o te pouri e ia ahu i te haana tamaˈi o te maramarama,’ ma te ape atoa ˈtu i te haavaraa au ore mai tei roohia i nia ia Iseraela i te senekele matamua ra.—Roma 13:12; Luka 19:43, 44.

Te patoiraa no ǒ mai i te mau raatira haapaoraa

3. Mea nafea to te mau raatira haapaoraa ati Iuda riroraa ei mau “aratai matapo”?

3 I Iseraela, o te mau raatira haapaoraa te feia puai aˈe o tei patoi i te maramarama. Noa ˈtu e e feia “haapii ture” ratou, ua faateimaha ratou i te nunaa na roto i te tuuraa ˈtu i te hoê faanahoraa ture etaeta roa o tei patoi pinepine hoi i te Ture a te Atua. (Luka 11:45, 46) No reira, ‘ua faaore ratou i te parau a te Atua i te tutuu i haamauhia e ratou na.’ (Mareko 7:13; Mataio 23:16, 23, 24) E “aratai matapo” ratou, o tei huna i te maramarama ia ore oia ia anaana ˈtu.—Mataio 15:14.

4, 5. (a) Eaha te huru o te mau Pharisea i to te tahi mau ati Iuda haamataraa i te aniani e o Iesu anei te Mesia? (b) Eaha te huru mafatu ino ta te mau Pharisea i faaite?

4 I te hoê taime, a aniani ai e rave rahi mau ati Iseraela ahiri e o Iesu anei te Mesia, ua tono atura te mau Pharisea tei peapea roa i te tahi feia toroa no te haru ia ˈna. Ua hoˈi mairâ te feia toroa e aita hoi o Iesu, ma te parau e: “Aita roa e taata e au te parau i ta tera aˈera taata.” Aita râ te mau Pharisea i putapû, e ua ani aˈera ratou i te feia toroa e: “Ua vare atoa hoi outou? Ua faaroo anei te hoê o te hui raatira e te mau Pharisea nei ia ˈna? Area teie nei taata tei ore i ite i te ture nei, ua ino roa ïa.” Ua patoi maira o Nikodemo, e melo teie no te Sunederi, i te na ôraa mai e aore e tia i te ture ia haava i te hoê taata ma te ore e faaroo i ta ˈna parau. Ma te ino mau, ua fariu atura te mau Pharisea i nia ia ˈna, na ô atura: “No Galilea anei oe? A imi na ia ite oe, aore roa hoi e peropheta i tupu i Galilea.”—Ioane 7:46-52.

5 No te aha te mau raatira haapaoraa o te hoê nunaa i pûpûhia no te Atua e na reira ˈi? No te mea ïa e ua faatupu ratou i te hoê huru mafatu ino mau. (Mataio 12:34) Mea na roto i to ratou haavahavaharaa i te feia o te nunaa te iteraahia to ratou teoteo. I to ratou parauraa e ‘aita hoê o te mau raatira aore ra o te mau Pharisea i tiaturi ia ˈna,’ te faatiatia ra ïa ratou e e nehenehe noa e parau e tera te Mesia mau mai te peu e ua fariihia oia e ratou. Hau atu, e feia haavare ratou, o tei tamata i te faahapa ia Iesu no te mea no Galilea mai oia, inaha, e nehenehe e itea mai na roto i te tahi maimiraa ohie roa e ua fanauhia oia i Betelehema, te vahi hoi i tohuhia mai e i reira te Mesia e fanauhia ˈi.—Mika 5:2; Mataio 2:1.

6, 7. (a) Mea nafea to te mau raatira haapaoraa fariiraa i te tia-faahou-raa o Lazaro? (b) Eaha ta Iesu i parau no te faaite tahaa i te here o te mau raatira haapaoraa no te pouri?

6 Ua haapapu-maitai-hia te patoiraa tuutuu ore a teie mau raatira haapaoraa i te maramarama, i to Iesu faatiaraa mai ia Lazaro. No te hoê taata mǎtaˈu i te Atua, e riro teie ohipa ei haapapuraa e te turu maira Iehova ia Iesu. Area te mau raatira faaroo ra, ua ite noa ˈˈera ratou i te hoê haamǎtaˈuraa i to ratou tiaraa hanahana ra. Ua parau aˈera ratou e: “Te aha nei tatou? e rave rahi hoi ta teie nei taata tapao e rave nei. I vaiiho noa ˈtu â tatou ia ˈna mai teie nei â, e hope roa te taata i te faaroo ia ˈna; e e tae mai hoi to Roma e rave i to tatou nei vahi e te fenua atoa hoi.” (Ioane 11:44, 47, 48) No reira, ua putuputu aˈera ratou no te faaoti e taparahi ia Iesu raua o Lazaro, ma te tiaturi paha e ia na reira ratou, e tupohe ïa ratou i te maramarama.—Ioane 11:53, 54; 12:9, 10.

7 Inaha, ua atea ê teie mau raatira haapaoraa o te nunaa o te Atua i te maramarama no to ratou manaˈo faateitei, te teoteo, te haavare i te pae feruriraa, e te hoê manaˈo haapao noa ia ratou iho puai mau. I te pae hopea o ta ˈna taviniraa, ua faaite tahaa o Iesu i to ratou hapa, i te na ôraa e: “Auê outou, e te mau papai parau e te mau Pharisea, e haavare outou! te opani nei hoi outou i te basileia o te ao i te taata nei; e ore outou iho e tomo, e te feia e tomo ra te tapea nei outou.”—Mataio 23:13.

Te miimii e te teoteo

8. Eaha te mau ohipa i tupu i Nazareta o tei faaite i te huru mafatu ino o te tahi mau taata i reira?

8 I roto i te taatoaraa, ua pee atoa ˈtu te nunaa ati Iuda o te senekele matamua i te hiˈoraa o to ratou mau raatira haapaoraa i te pae no te patoiraa i te maramarama no te tahi huru mafatu ino no ratou ra. Ei hiˈoraa, i te hoê taime ua titauhia o Iesu e paraparau i roto i te hoê sunago i Nazareta. Ua taio ihora e ua tatara ˈtura oia i te hoê irava a Isaia, e i te haamataraa, ua faaroo te amuiraa ia ˈna. I muri aˈe râ, i to ˈna faataaraa mai i te mau faaauraa parau no roto mai i te aamu o tei faaite tahaa i to ratou miimii e to ratou faaroo ore, ua riri roa ˈˈera ratou e ua tamata ˈtura i te taparahi ia ˈna. (Luka 4:16-30) Ua tapea te teoteo, taa ê atu i te tahi atu mau huru iino, ia ratou ia farii i te maramarama mai tei titauhia.

9. Mea nafea te faaite-tahaa-raahia te mau manaˈo ino o te hoê pǔpǔ rahi o te feia no Galilea?

9 I te tahi atu taime, ua faaamu o Iesu i te hoê nahoa taata rahi na roto i te hoê semeio i pihai atu i te Miti no Galilea. Ua na ô aˈera te feia o tei ite mata i taua semeio ra e: “O taua peropheta mau â teie e haere mai i te ao nei ra.” (Ioane 6:10-14) I to Iesu haereraa ˈtu i te tahi atu vahi na nia i te poti, ua apee atoa ˈtura te nahoa ia ˈna. Ua ite râ o Iesu e aita te rahiraa e pee maira ia ˈna no te here o te maramarama. Ua parau atura oia ia ratou e: “E ere ra to te mea ua ite outou i te mau tapao ra, te imi nei râ outou ia ˈu, no te mea i amu outou i te maa ra e paia aˈera.” (Ioane 6:26) I muri noa iho, ua itehia e ua tano iho â ta ˈna parau i te mea e e rave rahi o tei pee na ia ˈna o tei hoˈi atu i roto i teie nei ao. (Ioane 6:66) Ua tapea ˈtura te haerea miimii ra “eaha te faufaa no ˈu nei?” i te maramarama.

10. Mea nafea to te rahiraa o te feia e ere i te ati Iuda fariiraa i te maramarama?

10 I muri aˈe i te pohe e te tia-faahou-raa mai o Iesu, ua tamau noa te mau ati Iuda faaroo i te hopoi atu i te maramarama i te tahi atu feia o te nunaa ati Iuda ra, mea iti roa râ o tei farii mai. No reira, ua haaparare aˈera te aposetolo Paulo e te tahi atu feia, i te parau apî maitai i te mau fenua ê atu, ma te tavini ‘ei tiarǎmǎ no te mau nunaa.’ (Ohipa 13:44-47) E rave rahi feia e ere i te ati Iuda o tei farii mai, teie râ, ua faataa mai o Paulo i te huru o te rahiraa o te taata oia hoi: “Te parau nei râ matou i te Mesia faasataurohia ra, . . . e mea maamaa [teie poroi no te mau nunaa].” (Korinetia 1, 1:22, 23) Ua patoi te rahiraa o te feia e ere i te ati Iuda i te maramarama no te mea ua matapohia ratou na roto i te mau tiaturiraa haavare etene aore ra na roto i te mau haapiiraa philosopho a to teie nei ao.—Ohipa 14:8-13; 17:32; 19:23-28.

‘Piihia mai te pouri mai’

11, 12. O vai tei farii i te maramarama i te senekele matamua, e o vai tei farii i teie mahana?

11 I te senekele matamua, noa ˈtu e aita te rahiraa o te taata i farii mai, e rave rahi feia mafatu maitai o tei ‘piihia mai te pouri mai i roto i te maramarama umerehia o te Atua.’ (Petero 1, 2:9) Ua papai te aposetolo Ioane no nia i teie mau taata e: “Te feia atoa râ i ite atu [i te Mesia] i te faarooraa i to ˈna ra iˈoa, homai ra oia i te mana ra ia ratou ei tamarii na te Atua.” (Ioane 1:12) Mai te Penetekose o te matahiti 33 mai â, ua bapetizohia teie feia e here ra i te maramarama i te varua moˈa e riro mai nei ratou ei tamarii na te Atua ma te tiaturi e faatere i pihai iho ia Iesu i roto i to ˈna Basileia i te raˈi ra.

12 I to tatou nei mahana, ua haaputuputuhia te feia hopea o te mau tamarii faatavaihia a te Atua, e ei faatupuraa i te parau tohu a Daniela, ‘te anaana nei ratou mai te anaana o te raˈi ra, ma te faafariu i te taata e rave rahi i te parau-tia ra.’ (Daniela 12:3) Ua vaiiho ratou i to ratou maramarama ia anaana rahi e inaha, hau atu i te maha mirioni “mamoe ê atu” o tei umehia mai i roto i te parau mau e o te fanaˈo nei i te hoê tiaraa parau-tia i mua i te aro o te Atua. (Ioane 10:16) I to ratou aˈe pae, te faaanaana nei teie mau taata i te maramarama na te ao atoa nei, e no reira ˈtura, i teie nei taime, te anaana ra te maramarama mai tei ore i itehia aˈenei. I to tatou nei tau, mai i te senekele matamua atoa ra, ‘aita te pouri i tupohe i te maramarama.’—Ioane 1:5.

‘Aita e pouri i te Atua ra’

13. Eaha te faaararaa ta te aposetolo Ioane e horoa maira?

13 Eiaha roa râ e moehia ia tatou i te faaararaa a te aposetolo Ioane: “E maramarama te Atua, e aita roa e pouri o roto ia ˈna. Ia parau tatou e, te au nei tatou ia ˈna, haere noa ˈi tatou na te pouri, ua haavare tatou, aore ïa i au i te parau mau.” (Ioane 1, 1:5, 6) Oia mau, e nehenehe atoa te mau kerisetiano e hiˈa i roto i te hoê â herepata e te mau ati Iuda ra e, noa ˈtu e ua topahia ratou i te iˈoa ra ite no te Atua, e faatupu i te mau ohipa o te pouri.

14, 15. Eaha te mau ohipa o te pouri tei fa mai i roto i te amuiraa kerisetiano o te senekele matamua, e eaha ta tatou haapiiraa e huti mai?

14 Inaha, o te ohipa ïa i tupu i te senekele matamua. Te taio nei tatou i te parau no te mau amahamaharaa ino mau i tupu i Korinetia. (Korinetia 1, 1:10-17) Ua faaara te aposetolo Ioane i te mau kerisetiano faatavaihia eiaha ratou e riri te tahi e te tahi, e ua aˈo atoa ˈtu o Iakobo i te tahi feia ia ore ratou ia faateitei i te taata moni ma te faahaehaa i te taata veve. (Iakobo 2:2-4; Ioane 1, 2:9, 10; Ioane 3, 11, 12) Hau atu, i to Iesu hiˈopoaraa i na amuiraa e hitu no Asia Iti, mai tei faatiahia i roto i te buka Apokalupo, ua faahiti oia i te ôraa mai te mau ohipa o te pouri, oia hoi te ohipa apotata, te haamoriraa idolo, te peu faufau i te pae morare, e te nounou taoˈa. (Apokalupo 2:4, 14, 15, 20-23; 3:1, 15-17) I te omuaraa o te amuiraa kerisetiano, e rave rahi tei faarue i te maramarama, ua tiavaruhia hoi vetahi, area vetahi ra, ua atea ê ïa i roto i “te pouri i rapae au.”—Mataio 25:30; Philipi 3:18; Hebera 2:1; Ioane 2, 8-11.

15 Te faaite maira teie mau faatiaraa parau atoa no te senekele matamua mai e e rave rahi mau ravea e nehenehe ai te pouri o te ao a Satani e ô mai i roto i te feruriraa o te mau kerisetiano tataitahi aore ra o te amuiraa taatoa. E tia ia tatou ia ara ia ore tatou e roohia i teie huru ati. E nafea ïa tatou?

Te huru taata apî

16. Eaha te aˈoraa papu ta Paulo i horoa ˈtu i to Ephesia?

16 Ua faaitoito o Paulo i to Ephesia ia ore e vai faahou “ma te manaˈo haapourihia, e te taa ê hoi i te ora a te Atua i te ite ore i roto ia ratou.” Ia ore ratou ia hee faahou atu i roto i te pouri, e tia ia ratou ia faatupu i te mau huru o te mafatu e au i te maramarama ra. Te na ô ra o Paulo e: “E haapae outou i ta outou parau i mutaa ihora, i te taata tahito i tei ino i te hinaaro haavare ra; . . . e ia faataata apî hoi outou, o tei hamanihia ia au i te Atua ra, i te parau-tia e te maitai mau ra.”—Ephesia 4:18, 22-24.

17. Nafea tatou e ape ai i teie mahana ia hee faahou atu i roto i te pouri?

17 Mai te mea ra e te faaue ra o Paulo i ǒ nei e ia ravehia te hoê tâpûraa rahi—ma te tâpû roa i te mea i roto ia tatou i mutaa ihora, to tatou huru taata tahito, e ia faaapî i to tatou feruriraa taatoa no te ‘faaara i to tatou mau manaˈo.’ E aita o ˈna e paraparau ra i te feia i anaanatae apî mai i te parau mau tera râ i te mau kerisetiano bapetizohia. Eita te tauiraa i to tatou huru taata e faaea ia bapetizo-anaˈe-hia tatou. E tamau noa râ teie ohipa. Ia faaea tatou i te atuatu i te huru taata apî, e hoˈi faahou mai te huru taata tahito, maoti to ˈna teoteo, to ˈna manaˈo faatiatia, e to ˈna miimii. (Genese 8:21; Roma 7:21-25) E nehenehe te reira e aratai ia tatou ia hoˈi faahou i roto i te mau ohipa o te pouri.

“E na to oe ra maramarama e maramarama ˈi matou”

18, 19. Mea nafea to Iesu e to Paulo faataaraa i te ravea no te ite e o vai ra te mau “tamarii o te maramarama”?

18 A haamanaˈo na e e noaa te ora mure ore ia tatou mai te peu e e fanaˈo tatou i te haavaraa maitai a te Atua, haavaraa tei ravehia ia au i te faito o to tatou here i te maramarama. I muri aˈe i to ˈna faahitiraa i teie manaˈo hopea nei, ua na ô atura o Iesu e: “O tei mau i te parau ino ra, aore oia i hinaaro i te maramarama, e ore hoi oia e haere mai i te maramarama o te itea ta ˈna parau. O tei haapao ra i te parau mau ra, e tae mai ïa i te maramarama ia itea-maitai-hia e, te au ra ta ˈna parau i te Atua.”—Ioane 3:19-21.

19 Ua turu o Paulo i teie manaˈo ia ˈna i papai atu i to Ephesia e: “Ia au to outou haerea i te tamarii maramarama. [Te hotu o te maramarama], oia te mau mea maitatai atoa ra, e te parau-tia, e te parau mau.” (Ephesia 5:8, 9) No reira, e haapapu ta tatou mau ohipa mai te peu e e tamarii tatou no te maramarama aore ra no te pouri. E nehenehe noa râ te mau ohipa tia e uˈana mai na roto i te hoê mafatu maitai. No reira ïa tatou e titauhia ˈi ia haapao i to tatou mafatu, ia vai ara noa i te mea e e tia ia tatou ia tamau noâ i te faaapî i to tatou huru taata, ia hiˈopoa maite i te manaˈo e turai ra i to tatou feruriraa.—Maseli 4:23.

20, 21. (a) Eaha te tamataraa taa ê e farereihia nei e te mau tamarii i fanauhia i roto i te mau utuafare kerisetiano? (b) Eaha te tamataraa te tia i te mau tamarii atoa a te mau metua kerisetiano ia faaruru?

20 I te tahi mau taime, ua itehia e ua riro te reira ei tamataraa taa ê no te mau tamarii a te mau Ite no Iehova. No te aha? I te hoê pae, ua fanaˈo teie mau tamarii i te hoê haamaitairaa faahiahia roa. I te mea e ua ite ratou i te parau mau mai to ratou nainairaa mai â, aita ïa ratou i titauhia ia tamata na mua i te pouri o te ao a Satani. (Timoteo 2, 3:14, 15) I te tahi aˈe pae, aita vetahi o teie mau tamarii e haafaufaa ra i te parau mau e aita ratou e haapii mau ra ia here i te maramarama. Mai te reira hoi te huru o te rahiraa o te mau ati Iuda i te senekele matamua. Ua paari ratou i roto i te hoê nunaa tei pûpûhia no Iehova, e i roto i te tahi faito, ua noaa mai ia ratou i te ite no nia i te parau mau. Aita râ i ô roa ˈtu i roto i to ratou mafatu.—Mataio 15:8, 9.

21 I mua i te aro o te Atua, tei te mau metua kerisetiano ra te hopoia no te haapiiraa i ta ratou mau tamarii i roto i te maramarama. (Deuteronomi 6:4-9; Ephesia 6:4) Teie râ, i te pae hopea, e tia i te tamarii iho ia here i te maramarama hau atu i te pouri. E tia ia ˈna ia haamau hohonu roa i te maramarama o te parau mau i roto ia ˈna. A paari ai oia, e riro paha vetahi mau tuhaa o te ao a Satani i te ume mai ia ˈna. E riro paha o ˈna i te faahinaaro i te huru oraraa haapeapea ore e te tâuˈa ore o to ˈna mau hoa. E huti atoa paha te manaˈo feaa piti e haapiihia ra i te fare haapiiraa ia ˈna. Teie râ, eiaha roa ˈtu e moehia ia ˈna e, i rapaeau atu i te maramarama, ‘ua ati te fenua nei i te pouri.’ (Isaia 60:2) I te pae hopea, e itehia e aita roa ˈtu e mea maitai ta teie nei ao pouri e nehenehe e horoa mai.—Ioane 1, 2:15-17.

22. Mea nafea Iehova ia haamaitai i teie nei i te feia e haere mai ra i te maramarama, e nafea oia e haamaitai ai ia ratou a muri atu?

22 Teie ta te arii ra o Davida i papai: “Tei ia oe hoi [e Iehova] te tumu o te ora; e na to oe ra maramarama e maramarama ˈi matou. E tamau â oe i to hamani maitai i te feia i ite ia oe ra.” (Salamo 36:9, 10) E riro te feia e here ra i te maramarama i te ite e o vai ra o Iehova, e e nehenehe te ora e noaa mai ia ratou. (Ioane 17:3) No to ˈna aroha, te turu nei Iehova ia ratou i teie nei, e ia tupu anaˈe te ati rahi, e aratai atu oia ia ratou e tae roa ˈtu i roto i te ao apî. E nehenehe outou iho e fanaˈo i te reira mai te peu e e haapae outou i teie nei iho â i te pouri o te ao a Satani. I roto i te ao apî, e fanaˈo faahou te huitaata nei i te ora tia roa i roto i te paradaiso. (Apokalupo 21:3-5) Te feia e fanaˈo i te haavaraa maitai, e nehenehe ïa ratou e tiaturi e fanaˈo i te maramarama o Iehova e a muri noa ˈtu. Auê ïa tiaturiraa faahiahia mau e! E auê ïa faaitoitoraa puai mau ‘ia haapae atu tatou i teie nei i te mau ohipa o te pouri, e ia ahu tatou i te haana tamaˈi o te maramarama’!—Roma 13:12.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ No te aha te rahiraa o te mau ati Iuda i te tau o Iesu i patoi ai i te maramarama?

◻ I roto i teihea faito to te maramarama anaanaraa i te mau tau apî?

◻ Eaha te mau faaararaa no nia i te miimii e te teoteo ta te mau hiˈoraa o te senekele matamua e horoa maira?

◻ Eaha te mea faufaa roa ia vai noa tatou i roto i te maramarama?

◻ Eaha te mau haamaitairaa e vai nei â no te feia e here ra i te maramarama?

[Hohoˈa i te api 14]

Aita te pae rahi o te mau ati Iuda o te tau o Iesu i farii i te maramarama

[Hohoˈa i te api 17]

I roto i te roaraa o te mau matahiti e rave rau mau ravea tei faaohipahia ia anaana te maramarama i te pae no te faariroraa i te taata ei pǐpǐ

[Hohoˈa i te api 18]

‘E tia ia outou ia haapae i te huru taata tahito e ia ahu i te huru taata apî’

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono