Iehova—E taata matau noa aore ra e hoa no outou?
“E IOANE, te hinaaro nei au e faaite atu ia oe i to ˈu nei hoa. Teie o—o vai nei râ to oe iˈoa?”
Ua faaroo aˈena anei outou i teie hape o te paraparauraa? Ua riro te reira ei faahiˈoraa no nia i te faaohipa-hape-raa vetahi i te parau ra “hoa.” I te tanoraa mau, te hinaaro ra ratou e parau e “taata matau” e eita hoi e naeahia i teie faito i te tahi mau taime. E ere hoê â huru te matauraa ia Terii Tane e faaea ra i te fare i pihai iho mai, e te riroraa ei hoa no ˈna.
Te tatara ra te hoê titionare i te parau ra “taata matau” mai “te hoê taata o ta tatou e farerei i te tahi taime, aita râ e taairaa puai i rotopu ia tatou e teie taata.” Te faahiti ra oia e “mea iti aˈe te faahoaraa, te taairaa paari, te amuimuiraa, e te farii-maitai-raa ia faaauhia i te hoê HOA.”
Na teie ereraa i te taairaa puai e te hoê taata e faataa ra e no te aha e mea pinepine tatou i te ore e tâuˈa i te ohipa e roohia ra i te tahi feia matauhia, area ra, te ara maite ra ratou i te oraraa o to tatou mau hoa. Te tufa nei tatou i to ratou oaoaraa e to ratou mau peapea, e riro hoi tatou i te putapû hohonu roa. Parau mau, e tia ia tatou ia ara ia ore e vaiiho i to tatou manaˈo putapû ia aratai hape ia tatou ia faaô roa ˈtu i roto i to ratou oraraa.—Petero 1, 4:15.
No te mea te vai ra te hoê taairaa puai i rotopu ia tatou e to tatou mau hoa, tera ïa te tumu tatou e imi ai i te ravea ia au mai ratou ia tatou. Mai te peu e e manaˈo te hoê taata matau e mea au ore roa to tatou haerea aore ra e ere i te mea tano, eita to ˈna manaˈo e turai ia tatou ia taui. Area ra, e nehenehe te hoê hoa e faatupu i te hoê mana puai i nia i to tatou huru faanehenehe, to tatou huru, aore ra to tatou haerea.
I te pae no te tiaturi, te here, te faatura, e te taiva ore, e titau te auhoaraa i te hoê faito hopoia teitei aˈe i te matau-noa-raa i te hoê taata. Te taata e titau ra i te hoê taairaa auhoa, ma te ore râ e amo i te hopoia o teie taairaa, te hinaaro noa ra ïa oia i te tahi taata matau, eiaha râ i te tahi hoa. Te oaoa nei te mau hoa piri roa i te amo i te mau hopoia e titauhia na roto i te hoê taairaa puai, no te mea e ua papu ia ratou e ua riro te reira ei ravea no te haapapu e e hoa mau iho â ratou.
Te auhoaraa ˈtu e te Atua
Na nia i to ˈna tiaraa Poiete, o Iehova te Metua o te huitaata nei i nia i te raˈi, e no reira, e tia ˈtura ia tatou ia here, ia auraro, e ia faatura ˈtu ia ˈna. Te hinaaro nei râ oia e ia na reira te mau taata no te mea te faatupu ra ratou i te hoê taairaa puai no ˈna, eiaha râ no te mea te faahepohia ra ratou. (Mataio 22:37) Te hinaaro atoa ra oia ia here ratou ia ˈna mai te hoê Hoa. (Salamo 18:1) I te mea e ‘na ˈna i here na mua ia tatou,’ na ˈna iho i tuu mai i te niu tia roa no teie taairaa auhoa.—Ioane 1, 4:19.
Ua matau to tatou mau metua matamua, o Adamu raua o Eva, ia Iehova. Teie râ te uiraa: E farii anei raua i ta ˈna aniraa e ia riro oia ei hoa no raua? Mea peapea roa hoi ia parau e aita raua i farii. Na to raua hinaaro miimii e tiamâ mai i te Atua i haapapu e aita raua i faatupu i te hoê taairaa puai no Iehova. Ua ineine raua i te farii i te mau haamaitairaa o te taairaa auhoa o ta ˈna e pûpû maira, aita râ raua i farii i te amo i te hopoia no teie taairaa. Mai te mea ra e ua hinaaro raua e fanaˈo i te nahonaho maitai e te peapea ore o to raua Paradaiso au maitai, ma te ore râ e aufau i ta raua tuhaa tarahu.
Te vai ra i roto ia tatou paatoa nei, vetahi i roto i te hoê faito rahi aˈe, i teie huru feruriraa mauruuru ore e teie hinaaro faatiamâ. (Genese 8:21) Ei hiˈoraa, no to ratou hinaaro natura i te tiamâraa, ua tae roa vetahi mau taurearea i te haapae i te faaite i te mauruuru no to ratou mau metua. Ua tupu mai ïa te parariraa o te auhoaraa faufaa roa ˈˈe e nehenehe e itehia i rotopu ia ratou e to ratou mau metua no to ratou oraraa taatoa. Inaha hoi, mea ino roa ˈtu â mai te peu e e parari to tatou auhoaraa e to tatou Metua i te raˈi ra. Inaha, e nehenehe tatou e atihia!
Te mau titauraa no te auhoaraa
Mai te peu e aita e vai ra te tiaturi, eita te hoê taairaa, i rotopu i te mau taata aore ra e te Atua, e vai maoro. Ua taa maitai i te patereareha ra o Aberahama i teie manaˈo, e no reira oia i faaite pinepine ai i te tiaturiraa taatoa i roto i te Atua. Ia taio outou i te Genese 12:1-5 e Ge 22:1-18, e ite outou e piti faahiˈoraa faahiahia no to ˈna tiaturi ia Iehova. Oia mau, “ua faaroo Aberahama i te Atua, e i haapaohia ˈtura ei parau-tia na ˈna.” No reira oia ‘i parauhia ˈi e, e Taua no te Atua.’—Iakobo 2:23.
Te tahi atu tuhaa no te faatupu i te taairaa auhoa e te Atua, o te faaîraa ïa i te mau hopoia ta to ˈna auhoaraa e titau maira. No to tatou tiaraa haehaa i mua ia Iehova, mea hau aˈe ïa teie mau hopoia i tei titauhia i roto i te hoê taairaa auhoa e te hoê taata. Eita noa ratou e faaea i nia i to tatou hinaaroraa e faaoaoa ia ˈna i roto i te tahi mau mea—mai ta tatou e rave no te hoê hoa taata. E tia râ ia tatou ia hinaaro e faaoaoa ia ˈna i roto i te mau mea atoa. Ua haapapu o Iesu, te Tamaiti a te Atua e to ˈna hoa piri roa ˈˈe, i te reira ia ˈna i parau no nia ia Iehova e: “Aore hoi au i faaea i te rave i te mea e mauruuru ai oia ra.”—Ioane 8:29.
No reira, eita tatou e nehenehe e riro ei hoa no Iehova, aore ra no ta ˈna Tamaiti, mai te peu e eita tatou e farii i te mau hopoia; ua tuatihia ïa i to tatou faaauraa i to tatou oraraa i te mau titauraa no te auhoaraa o ta raua i haamau. (Hiˈo Salamo 15:1-5.) Ua faaite Iesu i te reira ma te papu maitai i roto i te hoê tauaparauraa e ta ˈna mau pǐpǐ. “O outou to ˈu taua,” o ta ˈna ïa i parau atu ia ratou, “ia haapao outou i te mau parau atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.”—Ioane 15:14.
Te tahi atu titauraa no te taairaa auhoa, o te faaiteraa ïa i te parau ma te haamarirau ore e te huna ore. I te mahana o to ˈna poheraa, ua parau atura Iesu i ta ˈna mau aposetolo taiva ore e: “Eita ˈtura vau e parau atu ia outou e e tavini; aore hoi te tavini i ite i ta to ˈna ra fatu e rave ra; ua parau râ vau ia outou e e taua; ua faaite atu hoi au ia outou i te mau parau atoa ta ˈu i ite i tau Metua ra.” (Ioane 15:15) Ia ˈna i faaite atu i to ˈna mau manaˈo i to ˈna mau hoa, ua pee o Iesu i te hiˈoraa o to ˈna Metua i te raˈi ra, te na ô ra hoi te Amosa 3:7 no nia ia ˈna e: “Aita a te Fatu ra a Iehova e peu i rave, maori râ ia faaite i ta ˈna parau i moe i tana ra mau tavini i te mau peropheta.”
Te reira hoi te haereraa mau i rotopu i te mau hoa, e ere anei? Peneiaˈe eita tatou e ite ra i te faufaaraa ia faaite atu i te mau ohipa ta tatou i farerei ia Terii Tane e faaea ra i te fare i pihai iho mai. E eita roa ˈtu tatou e hinaaro e faaite atu ia ˈna i to tatou mau manaˈo e te hohonuraa o to tatou aau. Inaha, e taata matau noa hoi oia. E ere râ hoê â huru e to tatou mau hoa, e ru noa hoi tatou i te faaite atu i teie mau mea!
Mai te reira atoa i roto i to tatou auhoaraa e te Atua. Eita ta tatou e nehenehe e tiai i te haafatata ˈtu ia ˈna na roto i te pure, e e faaite atu i te mau mea o ta tatou e titau ra, to tatou mau hinaaro, e te hohonuraa o to tatou aau. Parau mau, mai te peu e hoê anaˈe taata o te paraparau, eita e maoro, e pohe te auhoaraa. No reira, e tia ia tatou ia vai ineine noa ia vaiiho i te Atua ia paraparau mai ia tatou. E na reira tatou na roto i te faaroo-maite-raa i ta ˈna Parau i papaihia ra, te feruri-hohonu-raa i nia i ta ˈna aˈoraa, e te faaitoitoraa i te faaohipa i te reira.
Eaha te faufaaraa o te auhoaraa o Iehova no outou?
No te tauturu ia outou ia pahono i teie uiraa, e rave tatou i te hiˈoraa o te hoê taairaa taa ê roa i rotopu i te mau taata. Mai te peu e e taata apî outou, peneiaˈe te feruri ra outou i te hoê hoa o ta outou e nehenehe e faaipoipo i muri iho. Parau mau, te taa ra ia outou e te matau-noa-raa i te hoê taata, e ere te reira i te niu papu no te faaipoiporaa. E tia ïa i teie haamatauraa ia riro na mua ei taairaa auhoa. I reira ïa teie taairaa auhoa e nehenehe ai e tupu i te rahi e e arataihia i roto i te hoê taairaa piri roa ˈˈe e noaa mai ai i te pae hopea te niu papu no te hoê faaipoiporaa oaoa.
A hiˈo na râ. Eaha te mau tutavaraa ta te rahiraa o te taata e horoa nei no te faatupu i teie huru taairaa auhoa? Eaha te rahiraa taime e te moni o ta ratou e horoa nei no te haamau e no te atuatu i teie taairaa? Eaha te rahiraa taime o ta ratou e horoa nei no te feruri maite i te reira? Eaha te tuhaa o ta ratou e horoa ra no te rave i te mau opuaraa—aore ra no te ineine i te taui i te mau opuaraa—ia nehenehe ratou e haamaitai aore ra e atuatu noa i teie taairaa?
A aniani na ia outou iho: ‘Ei faaauraa, eaha te rahiraa tutavaraa o ta ˈu e horoa ra no te faarahi i to ˈu auhoaraa e to ˈu Poiete aore ra no te haamaitai e no te haapuai i teie taairaa? Eaha te taime o ta ˈu e horoa ra no te na reira? Eaha te tuhaa o to ˈu taairaa auhoa e Iehova i roto i to ˈu manaˈonaˈoraa? Eaha te tuhaa o ta ˈu e horoa ra no te rave i te mau opuaraa—aore ra no te ineine i te taui i ta ˈu mau opuaraa—ia nehenehe au e haamaitai e e atuatu noa i teie taairaa?’
E tia i te mau kerisetiano apî ia vai ara noa e, te mau taairaa auhoa atoa i rotopu i te taata, e tae noa ˈtu te taairaa e aratai atu ai i te faaipoiporaa, e faufaa haihai aˈe ïa ia faaauhia i te auhoaraa te tia ia ratou ia atuatu e to ratou Poiete. No reira ratou e faaitoitohia ˈi i roto i te Koheleta 12:1: “E tena na, e haamanaˈo i tei Hamani ia oe i to apîraa ra.” E rave rahi o te na reira nei na roto i te taviniraa i mua i te taata ei mau rave ohipa no te Atua, e te rahi noa ˈtura i rotopu ia ratou o tei riro ei feia poro ma te taime taatoa, oia hoi ei mau pionie.
Noa ˈtu te manaˈo etaeta e te tiaturi ore rahi i te pae faaroo o ta ratou e farerei nei, te tia nei ratou ma te mǎtaˈu ore no te turu ia Iehova ia faaroo anaˈe ratou i te mau parau faaino e te mau pariraa haavare i nia ia ˈna. E ere anei te reira mau ta Iehova e tiaturi ra i to ˈna mau hoa ia rave? E ere anei te reira te tia ia tatou ia tiaturi i to tatou mau hoa ia rave? E eita anei to tatou mafatu e oaoa ia ite anaˈe tatou e te na reira nei to tatou mau hoa ma te itoito e te aau tae?—A faaau e te Maseli 27:11.
Oia mau, e titau te auhoaraa e te Atua—e i rotopu atoa i te mau taata—i te mau hopoia te tia ia amo mai te peu e e hinaaro tatou ia vai tamau noa teie taairaa. Te taata o te ore e hinaaro e farii i teie mau hopoia, aore ra o te ore e ineine i te pûpû ia ˈna no te Atua e ia amo i ta ˈna hopoia, e matau noa ïa oia ia Iehova. Tera râ, aitâ o ˈna i tamata ˈtura i te mau oaoaraa o te fanaˈoraa ia Iehova ei Hoa no ˈna.
[Hohoˈa i te api 25]
Ua tiaturi Aberahama i te Atua e ua parauhia ˈtura o ˈna e Taua no Iehova