Ua farii te feia no te haapiiraa Gileada i te ô o te taviniraa mitionare
I TE 1 no mati 1992, ua farii na melo e 22 o te 92raa o te pǔpǔ tuitehia a te Haapiiraa Bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower, i te hoê ô—oia hoi te ô o te taviniraa mitionare. Ia ˈna i orero atu i mua i te pǔpǔ haapiiraa, ua faaite o Lloyd Barry, melo no te Tino Aratai, e: “A fanaˈo i teie ô faahiahia ma te oaoa rahi, e a faaohipa i teie ô no te hopoi atu i te oaoa ia vetahi ê.”
Ua haaputuputu tau 4 662 feia titau-manihini-hia e te mau melo o te fetii o te Betela i roto i te Piha Tairururaa a te oire no Jersey, i New Jersey, no te porotarama o te opereraa parau tuite. Ua taaihia mai tau 970 feia ê atu i te mau fare a te Taiete Watchtower no New York i Brooklyn, i Wallkill, e i Patterson na roto i te niuniu paraparau. Ua faaroo maite ratou paatoa a horoahia ˈi na te feia tuitehia te tahi mau aˈoraa hou ratou e reva ˈi no te tauturu ia ratou ia haafaufaa rahi i te ô o te taviniraa mitionare e ia faaohipa i teie ô ma te paari.
Ua haamata te porotarama na roto i te himene oaoa o te numera himene 155, “‘A farii popou te tahi e te tahi’!” I muri iho, ua putapû te feia atoa i te pure mehara i faahitihia e te peretiteni o te Haapiiraa Gileada, o Frederick W. Franz, e 98 matahiti to ˈna. I muri aˈe, ua farii aˈera te peretiteni o te putuputuraa, o Carey Barber, e melo oia no te Tino Aratai, i te mau taata atoa i te porotarama o te opereraa parau tuite i te na ôraa e: “Aita i itehia aˈenei te hoê titauraa rahi i te mau mitionare no Gileada maoti râ i teie nei mahana.” I muri aˈe i teie parau, ua faaite ihora oia i te mau oreroraa parau poto e te faufaa e vauvauhia mai i muri iho.
Na Curtis Johnson no te Tomite o te Fare no te Betela i orero matamua mai, e ua faataa mai oia i te tumu parau ra “A atuatu maitai i ta outou aua.” Ua faataa te Taeae Johnson e ia tae atu teie mau mitionare apî i roto i ta ratou tuhaa fenua, e noaa ïa ia ratou tataitahi i te hoê aua i te pae varua te tia ia ratou ia faaapu. (Korinetia 1, 3:9) Ua riro te nunaa o Iehova na te ao nei ei aua i te pae varua e faahotu ra i te parau-tia e te arueraa i mua i te mau nunaa atoa. (Isaia 61:11) ‘Tei te huru o ta outou atuaturaa i ta outou aua i te pae varua a muri aˈe,’ o ta te taeae orero ïa i haapapu mai, ‘e manuïa ˈi outou i roto i ta outou tuhaa fenua mitionare.’ Na te aha e tauturu ia ratou ia haapao maitai i ta ratou aua i te pae varua? ‘E nehenehe o Iehova e riro ei patu parururaa e haaati i ta outou aua i te pae varua. Mai te peu e e papu to outou manaˈo e faahotu i te mau ohipa maitatai, a ati maite atu ia ˈna na roto i te pure, e a ohipa ia au maite i ta outou mau pure.’
I muri iho, ua vauvau mai o Lloyd Barry i te tumu parau ra “Ia oaoa noa outou i roto i te Fatu.” (Philipi 4:4) I te mea e ua tavini oia hau atu i te 25 matahiti ei mitionare i Tapone, ua horoa ˈtu oia i te tahi mau manaˈo tauturu faufaa roa i te feia tuitehia ia oaoa ratou i te ô o te taviniraa mitionare. Ua faaite oia e: ‘E ite atu outou e e riro te oaoa o ta outou e fanaˈo i roto i te taviniraa a te Atua i te tauturu ia outou ia faatitiaifaro e rave rahi mau haafifiraa e peneiaˈe vetahi mau fifi i te pae tino o ta outou e farerei atu.’ (Maseli 17:22) Ua faahaamanaˈo oia i te feia tuitehia e e riro ratou i te farerei i te mau ohipa e te mau huru tupuraa o te taa ê roa i te mea o ta ratou i matau. Peneiaˈe e tia ia ratou ia haapii i te hoê reo apî. ‘E tia ia outou ia tutava no te haapii i te reo. Tera râ, ia manuïa outou i te tauaparau e te taata na roto i to ratou iho reo, e rahi atu ïa to outou oaoa.’
Ma te tatara mai i te tumu parau ra “A tiatonu to outou mata i nia i te re,” na Eldor Timm no te Tomite o te Fare neneiraa i orero mai i muri iho. Eaha mau na taua re ra? Te ora mure ore! Ia noaa mai teie re ia tatou, e tia ïa ia tiatonu noa to tatou mata i nia iho. Ua faataa mai te taeae orero i te tahi o te mau tuearaa e te mau vahi taa ê i rotopu i te mau kerisetiano i roto i te hororaa no te ora e te feia horo i roto i te mau tataˈuraa faaetaetaraa tino o te senekele matamua. Mai te feia horo ra, e tia i te mau kerisetiano ia faaineine maite ia ratou, ia auraro i te mau faaueraa, e ia haapae i te mau taoˈa teiaha faufaa ore. Tera râ, taa ê atu i te feia horo mau, e horo te mau kerisetiano i roto i to ratou oraraa taatoa e te titau nei ratou i te hoê re mure ore. E ere hoê anaˈe taata upootia, tera râ, te feia atoa o te horo i te hororaa no te ora e tae roa ˈtu i te hopea, e noaa paatoa ïa te re ia ratou. Ua faaoti te Taeae Timm i te na ôraa e: ‘Ia noaa mai te re o te ora, e tia ia tatou ia vai hau noa e o Iehova, Na ˈna e horoa i te re. E no te vai hau noa e o Iehova, e tia ia tatou ia vai hau noa e to tatou mau taeae.’
Na Milton Henschel no te Tino Aratai i orero mai i muri iho i nia i te tumu parau ra “Maoti te tamahanahanaraa a te mau Papai, ua noaa to tatou tiaturiraa.” (Roma 15:4) ‘I roto i na avaˈe e pae i mairi aˈenei,’ o te omuaraa parau ïa a te taeae orero, ‘ua faaohipa maite outou i te Bibilia. Ua tupu te hoê ati-maite-raa. Te vai nei to outou tiaturiraa puai. Ia haere outou i roto i ta outou mau tuhaa fenua, a haamanaˈo e no te aha to outou tiaturiraa e vai puai ai. No te mea ïa e ua ati maite atu outou i te mau Papai.’ Ei faahiˈoraa no nia i te hoê aamu bibilia e faatupu i te tiaturiraa, ua faahiti te taeae orero i Te mau tavana pene 6 e tae atu i te 8, e faatia ra e mea nafea to Gideona faaueraahia e faaora ia Iseraela i te haavîraa a te mau ati Midiana. I muri aˈe i to ˈna tatararaa i teie aamu e to ˈna auraa no teie nei tau, ua na ô atura oia e: ‘Ia nehenehe anaˈe outou e haafatata ˈtu i te mau Papai e ia feruri outou i teie mau ohipa, e tamǎrûhia outou. E itoitohia outou.’
Ua tiai ru te mau taata atoa i te faarooraa ˈtu e eaha te aˈoraa ta te mau taeae haapii e piti e horoa ˈtu i te pǔpǔ haapiiraa hou ratou e reva ˈi. Na Jack Redford i paraparau na mua i nia i te tumu parau ra “A rave i te ohipa tia.” Ua faahaamanaˈo atu oia i te feia tuitehia: ‘I Gileada, ua haapii-maite-hia outou no nia i te ohipa tia ia au i te mau Papai. I teie nei, e riro outou i te faaruru i ta outou mau hopoia mitionare. E ua ite matou e e farerei outou i te mau fifi i roto i to outou tere. Noa ˈtu râ, e noa ˈtu to outou iho mau manaˈo, ua ite matou e e nehenehe outou e rave i te ohipa tia.’ Na te aha e tauturu ia ratou? A tahi, ia hiˈo ratou ia vetahi ê ma te manaˈo tia. Ua parau te taeae orero e: ‘Eiaha e titau i te huru tia roa i te feia tia ore.’ E tauturuhia tatou ia faatupu tatou i te manaˈo tia i mua i te mau fifi. ‘Te vai nei te mau taime oaoa e te mau taime peapea i roto i te oraraa,’ o ta ˈna ïa i faaite. ‘Mea ohie roa ia ora i te mau taime oaoa. Tera râ, na to outou huru i roto i te mau taime peapea e faataa ahiri e e tamau maite anei outou i roto i te taviniraa mitionare.’—Iakobo 1:2-4.
Ua maiti te taeae papai parau o te haapiiraa, o Ulysses Glass, i te tumu parau ra “Eaha te tiaturiraa no te tau i mua nei?” Ma te huru paraparau a te hoê metua tane, ua faaitoito oia i te feia tuitehia ia vai puai noa to ratou tiaturiraa. (Maseli 13:12) ‘E ere i te mea ohie ia ite e te haamata ra te tiaturiraa i te paruparu,’ o ta ˈna ïa i faataa mai. ‘E nehenehe te mau huru tupuraa e turai ia tatou ia haapeapea rahi roa no tatou iho maoti hoi i to tatou taairaa e o Iehova. E nehenehe tatou e roohia i te maˈi aore ra e manaˈo e te faaino maira vetahi ê ia tatou nei. Mea rahi aˈe paha te mau faufaa materia a vetahi pae aore ra mea fanaˈo aˈe ratou i roto i te taviniraa, e e nehenehe tatou e pohehae. Mai te peu e e vaiiho noa tatou i teie mau mea ia tupu i te rahi, e riro ïa te papuraa o te tiaturiraa o te Basileia i te pohe i roto i to tatou mafatu e to tatou feruriraa, e e nehenehe atoa tatou e faaea i te faaoromai i roto i te hororaa no te ora.’ Eaha ïa te tia ia rave? ‘A rave i te tahi ohipa papu no te faaitoito faahou i to tatou tiaturiraa. E tia ia tatou ia faaî i to tatou feruriraa e to tatou mafatu i te mau parau tǎpǔ papu a te Atua e ia fariu i to tatou ara maite taatoa i nia i te papuraa o te Basileia o te Atua. E e tia ia tatou ia faatupu faahou i to tatou mau taairaa e o Iehova, no te mea na te reira e aratai i te oaoa.’
Na Karl Klein no te Tino Aratai i vauvau mai i te tuhaa no te parau tuite. Teie ta ˈna tumu parau, “No te aha e riro ai ei taata haehaa?” Eaha ïa te pahonoraa? ‘No te mea tera te ohipa tano e te tia, te ohipa paari e te here te tia ia rave,’ o ta ˈna ïa i faataa mai i roto i ta ˈna mau parau matamua. Ua huti oia i te ara-maite-raa o te feia e faaroo ra i to ˈna faahitiraa e maha hiˈoraa no nia i te haehaa te tia ia tatou ia pee: (1) te Atua ra o Iehova, o tei faaite i te haehaa ia ˈna i faaau i te ohipa e o Aberahama e o Mose (Genese 18:22-33; Numera 14:11-21; Ephesia 5:1); (2) Iesu Mesia, o ‘tei faahaehaa ia ˈna iho e o tei auraro e tae atu i te hopea i nia i te hoê pou haamauiuiraa’ (Philipi 2:5-8; Petero 1, 2:21); (3) te aposetolo Paulo, o tei ‘riro ei tavini no te Fatu ma te haehaa o te feruriraa’ (Ohipa 20:18, 19; Korinetia 1, 11:1); e (4) ‘te feia e aratai ra ia tatou,’ mai te peretiteni matamua a te Taiete, Taeae Russell, o tei papai e: “Te ohipa no reira te Fatu i oaoa ˈi i te faaohiparaa i to tatou aravihi haihai, e ere ïa te hoê ohipa faaapîraa maoti râ te hoê ohipa patu-faahou-raa, te faatanoraa, e te faaau-maite-raa.” (Hebera 13:7) Ua haamatara te Taeae Klein i te tahi atu mau tumu puai e tia ˈi ia riro ei taata haehaa. Oia mau, ia pee ratou i te aˈoraa ia riro ei taata haehaa, e tauturu te reira i te feia tuitehia ia faaohipa i te ô o te taviniraa mitionare ma te paari!
I muri aˈe i teie mau parau, ua faaite te taeae peretiteni i te putuputuraa i te mau tapao aroha no te ara mai. Ua tae ïa i te taime opereraa i te mau parau tuite na te feia haapii. No ǒ mai ratou e hitu fenua—Kanada, Filelane, Farani, Maurice, Holane, Tuete, e te mau Hau amui no Marite. Ua tonohia râ ratou i roto e 11 tuhaa fenua mitionare—Bolivia, Estonia, Grenada, Guatemala, Honduras, Honegeria, Maurice, Peru, Togo, Turetia, e Venezuela.
I muri aˈe i te hoê taime faafaaearaa, ua haamata faahou te porotarama o te avatea e te hoê Tuatapaparaa haapotohia no nia i Te Pare Tiairaa tei faaterehia e Joel Adams no te Tomite o te Taviniraa. I muri iho, ua rave maira te feia haapii i te tahi mau faahiˈoraa no nia i ta ratou pororaa i roto i ta ratou tau haapiiraa. I te pae hopea, ua hautihia te darama No te aha e tia ˈi ia faatura i te faanahoraa teotaratia? ei faaitoitoraa i te feia atoa i putuputu mai, e tae noa ˈtu te feia tuitehia.
Oia mau, ua reva ˈtu teie feia haapii tuitehia i ta ratou tuhaa fenua ěê ma te aˈoraa e te faaitoitoraa o te tauturu ia rato ia faaohipa i te ô o te taviniraa mitionare no te faatupu i te oaoa eiaha noa no ratou iho, no vetahi ê atoa râ.
[Tapura i te api 22]
Tabula a te Pǔpǔ haapii
Rahiraa fenua i amui mai: 7
Rahiraa fenua i tonohia: 11
Taatoaraa o te feia haapii: 22
Faito matahiti au noa: 33.4
Faito matahiti au noa i roto i te parau mau: 16.7
Faito matahiti au noa i roto i te taviniraa ma te taime taatoa: 11.8
[Hohoˈa i te api 23]
92raa o te Pǔpǔ no te Haapiiraa Bibilia Gileada a te Watchtower
I roto i te tabula i muri nei, ua numerahia te mau anairaa taata mai mua mai e haere atu ai i muri e ua tapaohia te mau iˈoa na te pae aui mai te haamataraa e haere atu ai i te pae atau no te anairaa taitahi.
(1) Chan Chin Wah, M.; Bouancheaux, N.; Chapman, B.; Östberg, A.; Cole, L.; Jackson, K.; Meerwijk, A. (2) Smith, J.; Wollin, K.; Chapman, R.; Gabour, N.; Chan Chin Wah, J.; Smith, C.; Edvik, L. (3) Bouancheaux, E.; Östberg, S.; Cole, K.; Jackson, R.; Gabour, S.; Edvik, V.; Meerwijk, R.; Wollin, G.