“A ahu na i te haana tamaˈi atoa a te Atua ra”
E OOMO anei te mau kerisetiano i te haana tamaˈi? Eaha te tumu ratou e rave ai i teie mau mauhaa tamaˈi? E ere anei ratou i te feia paruru i te hau? (Timoteo 2, 2:24) Parau mau roa. Teie râ, e tia i te mau kerisetiano mau atoa ia faaô atu i roto i te hoê aroraa—i reira ratou e tutava ˈi, eiaha i te taparahi, i te upootia râ.
Ahiri e aita o Satani i orure i te hau, aita ïa e faufaa ia rave i teie aroraa. Ua orure râ oia i te hau, e ua faahema atoa oia ia Adamu raua o Eva ia apee mai ia ˈna i roto i ta ˈna orureraa hau. Mai reira mai, tei raro aˈe te faanahoraa o te ao o tei tupu mai, i te mana o “taua varua ino ra,” oia hoi te Diabolo ra o Satani. (Ioane 1, 5:19) E tia i te feia e auraro ra i te Arii parau-tia ra o Iehova, ia patoi atu i te mana o teie nei ao e o to ˈna faatere. E tia ia ratou ia aro ia ora ratou i te pae varua. No reira, te faauehia ra te mau kerisetiano: “A ahu na i te haana tamaˈi atoa a te Atua ra, ia tia ia outou ia patoi atu i te mau ravea paari a te diabolo ra.”—Ephesia 6:11.
Te haana tamaˈi
A tapao na e te titau nei tatou i “te haana tamai atoa a te Atua” mai te peu e te hinaaro ra tatou ia paruru-maitai-hia tatou. E tuatapapa anaˈe na i te mau tuhaa tataitahi o teie haana tamaˈi ia au i te faataaraa a te aposetolo Paulo e e hiˈopoa maite anaˈe na ia tatou iho no te ite ahiri e ua ineine maitai anei tatou no te tamaˈi i te pae varua.—Ephesia 6:14-17.
“Ia mau, ma te tatuahia to outou tauupu i te parau mau.” (Ephesia 6:14a) I te mau tau bibilia, e tatua na te mau faehau i te hoê hatua iri puaa e 15 tenetimetera te aano. E paruru na teie tatua i te mau tauupu. Ia haavî te hoê faehau i to ˈna tatua, e tapao faaite ïa te reira e ua ineine oia no te tamaˈi.
Mea tano roa ïa ia faaauhia te parau mau a te Atua mai te tatua o te hoê faehau! Te faahohoˈa maitai ra te reira e e tia ia tatou ia tapea i te Parau mau a te Atua i pihai iho roa ia tatou, mai te mea ra e ua tatua tatou i to tatou tauupu i teie parau. E tia ia tatou ia feruri hohonu i nia i te manaˈo e vai ra i roto i te Parau a te Atua. E paruru te reira ia ore tatou ia faahemahia na roto i te mau haavare e te mau manaˈo hape. Hau atu, e turu te mau parau no roto mai i te vaha o Iehova e e haapuai atoa ia tatou i te pae varua e e faaitoito oia i to tatou haapao maitai.
“E ma te tapoˈi ouma ra o te parau-tia i te ahuraa.” (Ephesia 6:14b) E paruru na te tapoˈi ouma o te hoê faehau i te hoê melo faufaa roa o te tino—oia hoi te mafatu. I roto i to tatou haana tamaˈi a te Atua, e riro te parau-tia i te paruru i to tatou mafatu. I roto i te mau Papai, ua riro te mafatu ei taipe tano roa no to tatou huru i roto ra—te hohonuraa o to tatou aau, to tatou mau manaˈo, e to tatou mau hinaaro. I te mea e te parau atoa ra te Bibilia e te umehia ra te mafatu i te ino, mea faufaa roa ia faatupu i te hinaaro papu e mau maite i te faito i horoahia mai e Iehova no nia i te parau-tia. (Ieremia 17:9) Eiaha te auraroraa i te Atua ia riro ei vaneti haavare no rapaeau noa; e tia râ ia tupu na roto roa mai i te hohonuraa o to tatou aau. E titau te reira e ia faatupu tatou i te here puai no te parau-tia e te riri hoê â puai no te parau-tia ore. (Salamo 45:7) Mea na reira ïa to tatou mafatu e paruruhia ˈi.
“Ma te faatamaahia to outou avae i te faaineineraa o te evanelia ra o te hau.” (Ephesia 6:15) Tei roto anei to tatou avae i teie mau huru tiaa? Te afai tamau ra anei to outou avae ia outou i roto i te pororaa no te faaite i te parau apî maitai? Te tutava ra anei outou no te haamaitai i te aravihi o ta outou huru pororaa e ta outou ohipa haapiiraa? Oia mau, aita te taata i roto i te tahi mau tuhaa fenua e anaanatae rahi mai. Eita paha te taata e haapao mai, mea faatau ratou, aore ra e patoi mai ratou. Peneiaˈe e hamani-ino-hia tatou no ta tatou pororaa. Teie râ, na roto i te tamau-maite-raa, e haapii te mau kerisetiano i te faaoromai tamau, te hoê huru o te paruru ia ratou i mua i te mau aroraa a Satani. Noa ˈtu e ua hamani-ino-hia o ˈna, ua riro o Paulo ei taata poro itoito, e te faaitoitohia ra tatou ia ‘pee ia ˈna mai ta ˈna atoa i pee i te Mesia.’—Korinetia 1, 11:1.
Ia faaitoito tatou i roto i te pororaa i te Basileia, e puai atu â to tatou tiaturiraa i roto i te parau apî maitai. Hau atu, e riro te varua o Iehova i te ohipa na roto ia tatou no te faatupu i to ˈna hinaaro. Inaha, na roto i teie ohipa, e riro tatou ei mau hoa rave ohipa no te mau melahi—e no te Atua ra o Iehova iho. (Korinetia 1, 3:9; Apokalupo 14:6) I te mea e ‘te rohi nei tatou i roto i te ohipa a te Fatu’ e noaa ïa ia tatou ‘te itoito e te aueue ore.’ (Korinetia 1, 15:58) Ua riro mau â te reira ei parururaa faahiahia!
“A rave hoi i te paruru ra o te faaroo.” (Ephesia 6:16) Maoti te hoê paruru rahi, e paruru na te hoê faehau o te tau tahito ia ˈna i mua i te mau omore e te mau teˈa. Ahiri e eita o ˈna e rave i ta ˈna paruru, e nehenehe ïa oia e pepe ino roa e e pohe atoa. Te faaruru nei te mau kerisetiano i te mau mauhaa ino roa ˈtu â—“te mau ihe auahi atoa a taua varua ino ra.” Oia hoi te mau ravea atoa ta Satani e faaohipa ra no te haaparuparu i to tatou faaroo e no te haapohe ia tatou i te pae varua. Tei roto ïa te hamani-ino-raa, te haavare, te mau haapiiraa philosopho hape a teie nei ao, te mau umeraa i te pae materia, e te faahemaraa ia rave i te peu viivii i te pae no te taatiraa o te tino. No te paruru ia tatou i mua i teie mau mea atoa, te titau nei tatou i te hoê paruru rahi. Eita roa ˈtu e tia ia vaiiho tatou i te hoê vaehaa o tatou nei ma te paruru-ore-hia.
E faaroo puai to Aberahama raua ta ˈna vahine o Sara. I to raua mairiraa i te matahiti no te fanau i te tamarii, ua tiaturi raua i te parau tǎpǔ a te Atua e e fanau raua i te tahi huaai. I muri aˈe, ua faaite o Aberahama i te faaroo faahiahia mau ia ˈna i auraro i te titauraa e faatusia ia Isaaka, te tamaiti otahi roa i fanauhia mai e ta ˈna vahine herehia ra o Sara. Ua tapea Iehova i te rima o Aberahama e ua faahaere mai oia i te tahi tusia mono. Teie râ, ua ineine o Aberahama i te faaroo i ta ˈna parau. No te aha? No te mea te vai ra ia ˈna te tiaturiraa taatoa e e nehenehe ta Iehova e faatia faahou mai i ta ˈna tamaiti no te faatupu i te mau parau tǎpǔ no ˈna ra.—Roma 4:16-21; Hebera 11:11, 12, 17-19.
Ua faatupu atoa o Mose i te faaroo o ta tatou e titau ra. Ua faarue oia i te oraraa ona no Aiphiti, e ua maiti oia i te faaoromai i te haavîraa na muri i te nunaa o te Atua. No te aha? No te mea ua tiaturi oia e te vai ra o Iehova e e faatiamâ oia i te mau ati Iseraela. No te puai o te faaroo o Mose i parauhia ˈi e “itoito maite atura oia i te hiˈoraa ˈtu i te Atua, i tei ore e itea ia hiˈo ra.”—Hebera 11:6, 24-27.
Mai te reira anei to tatou tiaturi ia Iehova? E taairaa fatata anei to tatou e o Iehova mai te mea ra e te ite ra tatou ia ˈna? Ua ineine anei tatou i te rave i te mau haapaeraa atoa aore ra i te faaruru i te mau tamataraa atoa no te paruru i to tatou taairaa e te Atua? E tiaturi taatoa anei to tatou i roto ia Iehova? (Hebera 11:1) Mai te peu e e, eita te mau ihe auahi a Satani e puta na roto i to tatou paruru o te faaroo.
“A rave atoa hoi i te [taupoo] ra i te ora.” (Ephesia 6:17a) E paruru na te taupoo o te hoê faehau i to ˈna upoo e oia atoa ïa to ˈna roro—te melo o te faatere i te mau hautiraa o te tino e te feruriraa. Te faaauhia ra te tiaturiraa no te ora a te kerisetiano i te hoê taupoo no te mea e paruru oia i te feruriraa. Ua faaapîhia te feruriraa o te hoê kerisetiano na roto i te ite mau, teie râ, tei roto noâ oia i te hoê taata paruparu e te tia ore. (Roma 7:18; 12:2) Mai te peu e e vaiiho tatou i to tatou feruriraa ia rave mai i te mau manaˈo viivii o te vavahi i te faaroo no roto mai i te huru feruriraa o teie nei ao, e aramoina ïa to tatou tiaturiraa i roto i te faaoraraa e e pohe roa oia i te pae hopea. I te tahi aˈe pae, mai te peu e e faaamu tamau tatou i to tatou feruriraa na roto i te mau parau faaitoito a te Atua, e vai anaana e e maramarama noa ïa to tatou tiaturiraa. Te haapaari maitai ra anei outou i te taamu i to outou taupoo faaora?
“Te ˈoˈe a te [v]arua ra o te parau a te Atua.” (Ephesia 6:17b) Ua tano roa ia parau e, te parururaa maitai roa ˈˈe, o te aroraa ˈtu ïa, no te tamaˈi kerisetiano. Mai to tatou mau avae ra, tei tamauhia i te tiaa o te parau apî maitai no te hau, o te afai ia tatou i mua i te feia tiaturi ore, aita tatou i vaiihohia ma te mauhaa ore. Te ohipa ra te Parau a te Atua, oia hoi te Bibilia, mai te hoê ˈoˈe puai no te tâpû ê i te mau haavare i te pae varua e te mau manaˈo hape e no te tauturu i te feia aau parau-tia ia itea mai i te tiamâraa i te pae varua.—Ioane 8:31, 32.
Ua faaite o Iesu i te mana o teie mauhaa i to ˈna aroraa ˈtu i te Diabolo ra o Satani. I to ˈna faahemaraahia i roto i te medebara, ua patoi atu Iesu e toru aroraa a Satani na roto i te faaohiparaa i te Parau a te Atua ma te aravihi e te na ôraa ˈtu e: “Ua papaihia.” (Mataio 4:1-11) Mai te peu e e haapii tatou i te faaohipa i teie ˈoˈe ma te aravihi, e nehenehe tatou e tauturu i te feia haehaa ia tiamâ mai i te mana o Satani. Te faaohipa atoa nei te mau matahiapo a te amuiraa i te Parau a te Atua no te paruru i te nǎnǎ i mua i te mau taata o te tamata i te faaturori i te faaroo o te feia paruparu.—Ohipa 20:28-30.
Eita te aravihi o te hoê faehau no te faaohipa i ta ˈna ˈoˈe e haere ohie noa mai. E titauhia te faaineineraa e te haamataroraa maoro e te tutava rahi ia noaa mai te aravihi. Oia atoa, i roto i te tamaˈi i te pae varua, e titauhia i te tuatapaparaa e te faaohipa-tamau-raa i roto i te taviniraa no te riro mai ei taata aravihi i te faaohiparaa i te Parau a te Atua. Oia mau, e horoa anaˈe na i te tutavaraa atoa no te riro ei feia faaohipa ˈoˈe aravihi i te pae varua, “te tia hoi i te tufa i te parau mau ra.”—Timoteo 2, 2:15.
A tamau maite i te pure, eiaha e aueue
Mea faufaa roa te mau tuhaa tataitahi o to tatou haana tamaˈi i te pae varua no te tapea i to tatou haapao maitai i te Atua. Teie râ, nafea tatou ia ahu tamau noa i teie haana tamaˈi? Na te tuatapapa-maite-raa i te Bibilia, te faaineineraa i te mau putuputuraa kerisetiano na mua roa ˈˈe, e te faarooraa ma te haapao maitai e te pahonoraa, e tauturu ia tatou ia ahu tamau noa i to tatou haana tamaˈi. (Timoteo 2, 3:16; Hebera 10:24, 25) Ia amuihia te pororaa ma te tamau e te itoito e te mau hoa kerisetiano maitatai, e tauturuhia tatou ia atuatu i to tatou haana tamaˈi no te aroraa e no te parururaa ia tatou.—Maseli 13:20; Roma 15:15, 16; Korinetia 1, 15:33.
Mea faufaa atoa ia faatupu i te huru feruriraa tano. E tia ia tatou ia patoi i te vaiiho i te mau faahemaraa o teie nei ao ia haafariu ê i to tatou manaˈo. Area ra, e tia ia tatou ia atuatu i te ‘mata haehaa.’ (Mataio 6:19-24) Ma te pee maite ia Iesu Mesia, e tia atoa ia tatou ia haapii i te here i te parau-tia e te riri i te parau-tia ore. (Hebera 1:9) E nehenehe teie mau mea atoa e tauturu ia tatou ia tapea noa i to tatou haana tamaˈi no ǒ mai i te Atua ra.
I muri aˈe i to ˈna tuatapaparaa i te mau tuhaa tataitahi o te haana tamaˈi i te pae varua, te faaoti ra o Paulo i te na ôraa e: “Ma te pure tuutuu ore i te mau pure atoa ra, e te ani a te [v]arua ra, e ma te ara-tamau-maite-raa i te reira, e te aniraa hoi i te maitai no te feia moˈa atoa ra.” (Ephesia 6:18) E ara noa te mau faehau taiva ore i te aratairaa a te pu faatere a te nuu e e auraro ratou i te mau faaueraa. Ei mau faehau kerisetiano, e tia ia tatou ia vai ara noa i ta to tatou Arii Rahi, te Atua ra o Iehova, e faaue maira na roto i ta ˈna ‘aratai rahi i te mau fenua,’ oia hoi o Iesu Mesia. (Isaia 55:4) E nehenehe e na reira, eiaha na roto i te ravea o te pure hohonu ore, na roto râ i te mau taparuraa ma te aau mehara o te faaite i te mau auraa fatata e te paieti rahi ia Iehova. Na roto i te paraparau-tamau-raa ia Iehova, e noaa mai te puai i te mau mahana atoa no te turu ia tatou i roto i te aroraa.
Ua parau o Iesu: “Ua riro te re o teie nei ao ia ˈu.” (Ioane 16:33) Te hinaaro atoa ra Iehova ia noaa te re ia tatou. A piri mai ai te pohe o te aposetolo Paulo, ua parau oia e: “I tô na vau i te tôraa maitai, ua oti to ˈu hororaa, i mau maite na vau i te parau.” (Timoteo 2, 4:7) Ia nehenehe atoa tatou e faahiti i teie mau parau no nia i ta tatou aroraa. Mai te peu e te reira mau ta tatou e hinaaro ra, “ia tia ia [tatou] ia patoi atu i te mau ravea paari a te diabolo ra” na roto i te ahuraa i te haana tamaˈi atoa a te Atua.—Ephesia 6:11.