VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w21 Mati api 26-30
  • E paruru Iehova ia tatou

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E paruru Iehova ia tatou
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • TE HAANA TAMAˈI TA IEHOVA E HOROA MAI RA
  • TE TAHI ATU RAVEA PARURURAA IA TATOU
  • E TAMAU NOA IEHOVA I TE PARURU IA TATOU
  • Te mau papu nei te feia apî i mua i te Diabolo
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • “A ahu na i te haana tamaˈi atoa a te Atua”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
  • “A ahu na i te haana tamaˈi atoa a te Atua ra”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Te mau demoni—e nafea ia patoi atu?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
w21 Mati api 26-30

TUMU PARAU HAAPIIRAA 13

E paruru Iehova ia tatou

“E tapea te Fatu i ta ˈna parau, e e faaitoito oia ia outou e e paruru atu i te varua ino.”—TES. 2, 3:3.

HIMENE 124 E taiva ore anaˈe

HAAPOTORAAa

1. No te aha Iesu i ani ai ia Iehova ia paruru i ta ˈna mau pǐpǐ?

I TE po hou Iesu a pohe ai, ua feruri oia i te mau fifi ta ta ˈna mau pǐpǐ e faaruru. No to ˈna here ia ratou, ua ani Iesu i to ˈna Metua “ia paruru . . . ia ratou i te varua ino.” (Ioa. 17:14, 15) Ua ite Iesu e ia hoˈi o ˈna i te raˈi, e tamau Satani i te aro i te feia e haamori ra ia Iehova. No reira ïa e titauhia ia paruruhia te nunaa o Iehova.

2. E nafea e papu ai ia tatou e faaroo mai Iehova i ta tatou mau pure?

2 No to ˈna here ia Iesu, ua rave Iehova i ta Iesu i ani ia ˈna. Ia rave tatou i te hinaaro o Iehova, e here atoa mai oia ia tatou e e faaroo atoa mai oia ia ani tatou i te tauturu e te paruru. E Metua here o Iehova, e tamau ïa oia i te aupuru i ta ˈna mau tamarii. Ia ore oia e na reira, e faainohia oia.

3. No te aha mea titauhia ia paruru Iehova ia tatou i teie tau?

3 Mea titauhia ia paruru Iehova ia tatou. E “riri rahi” to Satani, ua tiahihia hoi oia mai nia mai i te raˈi. (Apo. 12:12) Ua faahahi ê oia i te feruriraa o te feia e hamani ino ra ia tatou, ia manaˈo ratou e te pûpû ra ratou i te “hoê taviniraa moˈa i te Atua.” (Ioa. 16:2) Te vai atoa ra o te ore e tiaturi ra i te Atua, te hamani ino ra ia tatou no te mea e ere tatou mai ia ratou. Eita râ tatou e mǎtaˈu, te parau ra hoi te Bibilia: “E tapea te Fatu i ta ˈna parau, e e faaitoito oia ia outou e e paruru atu i te varua ino.” (Tes. 2, 3:3) E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau ravea e paruru ai Iehova ia tatou.

TE HAANA TAMAˈI TA IEHOVA E HOROA MAI RA

4. Ia au i te Ephesia 6:13-17, eaha ta Iehova e horoa mai ra ia tatou?

4 E haana tamaˈi ta Iehova e horoa mai ra no te paruru ia tatou ia Satani. (A taio i te Ephesia 6:13-17.) Mea paari e e paruru maitai teie haana tamaˈi no ǒ mai i te Atua. Mea titauhia râ ia oomo i to ˈna mau tuhaa atoa, eiaha roa ˈtu e vaiiho hoê tuhaa i te hiti! E hiˈopoa anaˈe i tera mau tuhaa atoa.

Te haana tamaˈi

Hohoˈa: Te mau tuhaa tataitahi o te haana tamaˈi a te faehau Roma tei faataahia i roto i te paratarafa 5-11.

A hiˈo i te paratarafa 5-11

5. Eaha te hatua o te parau mau e no te aha e titauhia ˈi te reira?

5 Te hatua o te parau mau, o te pue parau mau ïa itehia i roto i te Parau a te Atua, te Bibilia. No Satani e titauhia ˈi ia tamau tatou i taua hatua ra, o ˈna hoi “te metua no te haavare.” (Ioa. 8:44) Mai te omuaraa mai â oia i te haavare-noa-raa, e ua na reira oia “i to te ao atoa nei.” (Apo. 12:9) E paruru mai râ te hatua o te parau mau ia tatou i te haavare. E nafea? E haapii tatou i te parau mau no nia ia Iehova, e haamori tatou ia ˈna “ma te varua moˈa e te parau mau” e e haapao tatou ia afaro noa to tatou haerea.—Ioa. 4:24; Eph. 4:25; Heb. 13:18.

Te hatua: Te pue parau mau itehia i roto i te Parau a te Atua

6. Eaha te tapoˈi ouma o te parau-tia e no te aha e titauhia ˈi te reira?

6 Te tapoˈi ouma o te parau-tia, o te mau ture aveia tia roa ïa a Iehova. No te aha mea titauhia ˈi ia oomo tatou i taua tapoˈi ouma ra? Mai te hoê tapoˈi ouma e paruru i te mafatu o te hoê faehau, e paruru atoa te tapoˈi ouma o te parau-tia ia tatou, ia ore te mau mea ino o teie nei ao ia ô i roto i to tatou aau, oia hoi to tatou taata o roto. (Mas. 4:23) Te titau nei Iehova ia here e ia haamori tatou ia ˈna ma te aau taatoa. (Mat. 22:36, 37) No reira ïa Satani e hinaaro ai ia amaha to tatou aau. Te turai ra oia ia tatou ia hinaaro i te mau mea o teie nei ao, o ta Iehova râ e ore e au. (Iak. 4:4; Ioa. 1, 2:15, 16) E ia ore te reira e manuïa, e rave oia i te hoê ohipa e ofati atu ai tatou i te mau ture aveia a Iehova.

Te tapoˈi ouma: Te mau ture aveia tia roa a Iehova

7. E nafea tatou e oomo ai i te tapoˈi ouma o te parau-tia?

7 E oomo tatou i te tapoˈi ouma o te parau-tia ma te farii i te mau ture aveia a Iehova no nia i te mea maitai e te mea ino, e ma te haapao i tera mau ture aveia. (Sal. 97:10) E parau paha vetahi e mea etaeta roa te mau ture a Iehova. Ia ore râ tatou e haapao i te mau aratairaa Bibilia, e au ïa tatou i te hoê faehau o te tatara i to ˈna tapoˈi ouma i roto i te tamaˈi, no te teiaha. Mea maamaa ïa! No te feia e here ra ia Iehova, e paruru ta ˈna mau faaueraa no ratou, e ere roa ˈtu i te “mea teimaha.”—Ioa. 1, 5:3.

8. Eaha te auraa ia oomo i te tiaa no te poro i te parau apî oaoa?

8 Ua faaitoito atoa mai Paulo ia tatou ia oomo i te tiaa no te poro i te parau apî oaoa o te hau. Te auraa, ia ineine noa ïa tatou i te poro i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii. E puaihia to tatou faaroo ia faaite tatou i te taata te poroi e vai ra i roto i te Bibilia. Mea faaitoito mau ia ite i te mau tavini a Iehova ati aˈe i te ao nei ia tutava no te faaite i te parau apî oaoa, i te ohipa anei, i te fare haapiiraa, i tera e tera fare, i te mau vahi tapihooraa, aore ra ia farerei ratou i te fetii e te hoa e ere i te Ite no Iehova. Ia mǎtaˈu tatou a faaea ˈtu ai i te poro, e au ïa tatou i te faehau o te tatara i to ˈna tiaa i roto i te tamaˈi. E pepe to ˈna avae e eita e noaa ia ˈna ia paruru ia ˈna i mua i te enemi. E eita e haere faahou ia ˈna ia rave i ta te raatira e faaue ia ˈna.

Te tiaa: Te pororaa i te parau apî oaoa

9. No te aha mea titauhia ia amo i te paruru rahi o te faaroo?

9 Te paruru rahi o te faaroo, o to tatou ïa faaroo ia Iehova. Te tiaturi ra tatou e e faatupu iho â oia i ta ˈna i fafau. E tauturu te faaroo ia tupohe i “te mau teˈa auahi atoa a te varua ino.” No te aha mea titauhia ia amo i teie paruru? No te mea e paruruhia tatou i te mau haapiiraa a te mau apotata e i te faainoraa a te taata. Aita anaˈe te faaroo, mea ohie roa ïa ia faarue i te mau ture aveia a Iehova i mua i te faaheporaa a te taata. Ia patoi râ tatou i te rave i te mea ta Iehova e ore e au, i te fare haapiiraa aore ra i te ohipa, te amo ra ïa tatou i ta tatou paruru. (Pet. 1, 3:15) I te mau taime atoa eita tatou e farii i te hoê ohipa aufau-maitai-hia no te tamau noa i roto i ta tatou taviniraa, te amo ra tatou i ta tatou paruru. (Heb. 13:5, 6) E ia tamau tatou i te tavini ia Iehova noa ˈtu te patoiraa, te paruru ra to tatou faaroo ia tatou.—Tes. 1, 2:2.

Te paruru: To tatou faaroo ia Iehova e ta ˈna mau parau fafau

10. Eaha te taupoo o te faaoraraa e no te aha mea titauhia ia tamau i te reira?

10 Te taupoo o te faaoraraa, o te tiaturiraa ïa ta Iehova e horoa mai ia tatou, te tiaturiraa e faaora mai oia ia tatou i te pohe e e haamaitai oia i tei rave i to ˈna hinaaro. (Tes. 1, 5:8; Tim. 1, 4:10; Tito 1:1, 2) Mai te taupoo e paruru i te upoo o te faehau, e paruru te tiaturiraa o te faaoraraa i to tatou feruriraa, e tiatonu noa tatou i te mau parau fafau a te Atua e eita tatou e haapeapea rahi roa no te mau fifi ta tatou e faaruru. E tamau tatou i te taupoo ma te faatano i to tatou feruriraa i nia i te mau manaˈo o te Atua. E tuu tatou i to tatou tiaturiraa i te Atua ra, eiaha i te mau taoˈa e pê.—Sal. 26:2; 104:34; Tim. 1, 6:17.

Te taupoo: Te tiaturiraa o te ora mure ore

11. Eaha te ˈoˈe o te varua moˈa e no te aha mea titauhia te reira?

11 Te ˈoˈe o te varua moˈa, o te Parau ïa a te Atua, te Bibilia. E nehenehe taua ˈoˈe ra e faataa ê ia tatou i te mau haavare atoa e e faatiamâ i te taata i te mau haapiiraa hape e te mau peu iino. (Kor. 2, 10:4, 5; Tim. 2, 3:16, 17; Heb. 4:12) E haapii tatou i te faaohipa maitai i tera ˈoˈe na roto i ta tatou iho haapiiraa Bibilia e te faaineineraa no ǒ mai i te faanahonahoraa a Iehova. (Tim. 2, 2:15) Hau atu â i te haana tamaˈi, te horoa mai ra Iehova i te tahi atu ravea parururaa ia tatou.

Te ˈoˈe: Te Parau a te Atua, te Bibilia

TE TAHI ATU RAVEA PARURURAA IA TATOU

12. Eaha ˈtu â ta Iehova i horoa mai e no te aha?

12 Eita te hoê faehau e nehenehe e upootia i nia i te hoê nuu taatoa o ˈna anaˈe. E titauhia te tauturu a te tahi atu mau faehau. Eita atoa tatou e nehenehe e upootia i nia ia Satani e ta ˈna ao o tatou anaˈe. E titauhia te tauturu a te mau taeae e tuahine. Ua horoa mai Iehova i te “fetii taeae” ati aˈe te ao nei no te tauturu ia tatou—Pet. 1, 2:17.

13. Ia au i te Hebera 10:24, 25, eaha te mau maitai ta tatou e fanaˈo i te mau putuputuraa?

13 E faaitoitohia tatou i te mau putuputuraa, i te mau taime iho â râ e toaruaru ai tatou. (A taio i te Hebera 10:24, 25.) E itoitohia tatou i te mau pahonoraa ta te mau taeae e tuahine e horoa. E rahi atu â to tatou hinaaro e tavini ia Iehova ia faaroo tatou i te mau oreroraa parau e tumu parau Bibilia vauvauhia. E itoito-atoa-hia tatou i ta tatou mau tauaparauraa na mua ˈtu e i muri aˈe i te mau putuputuraa. (Tes. 1, 5:14) I ta tatou mau putuputuraa, e oaoa tatou i te tauturu ia vetahi ê. (Ohi. 20:35; Roma 1:11, 12) I reira atoa tatou e haapiihia ˈi ia aravihi atu â i te poro e i te haapii i te Bibilia. Ei hiˈoraa, e haapii tatou i te faaohipa maitai i ta tatou Mauhaa no te taviniraa. A faaineine maitai ïa no te mau putuputuraa, a faaroo maitai i tei parauhia ra e a faaohipa i ta oe i haapii mai. Ma te na reira, e riro outou “ei faehau mau na te Mesia ra o Iesu.”—Tim. 2, 2:3.

14. Eaha te tahi atu tauturu ta tatou e fanaˈo ra?

14 Te vai atoa ra te tauturu o na miria melahi. Ia feruri tatou i ta te hoê noa melahi e nehenehe e rave, eaha ˈtu â ïa te hoê nuu melahi puai! (Isa. 37:36) Aita e taata aore ra demoni e nehenehe e upootia i nia i te nuu puai a Iehova. I to tatou pae anaˈe o Iehova, mea puai aˈe tatou. (Tav. 6:16) Mea papu tera parau! Ia haamanaˈo tatou i te reira, eita ïa tatou e haapeapea no ta te hoê hoa ohipa, hoa haapiiraa aore ra fetii e parau aore ra e rave. E ere o outou anaˈe to roto i teie aroraa, tei mua Iehova ia outou.

E TAMAU NOA IEHOVA I TE PARURU IA TATOU

15. Ia au i te Isaia 54:15, 17, no te aha eita e haere ia Satani ia tapea i ta tatou pororaa?

15 Mea rahi te tumu e hae ai te ao a Satani ia tatou. Eita tatou e faaô i roto i te poritita e te mau aroraa. Te faaite ra tatou i te iˈoa o te Atua. Te poro ra tatou o ta ˈna Faatereraa arii anaˈe te nehenehe e hopoi mai i te hau. Te turu ra tatou i ta ˈna mau ture aveia tia roa. Te faaite ra tatou e haavare e e taparahi taata te faatere o teie nei ao. (Ioa. 8:44) E te faaara atoa ra tatou ua fatata roa te haamouraa o te ao a Satani. Eita e haere ia Satani e ta ˈna ao ia tapea i ta tatou pororaa. E tamau râ tatou i te faahanahana ia Iehova ma te mau ravea atoa e vai ra ia tatou nei. Noa ˈtu mea puai roa Satani, aita i haere atura ia ˈna ia tapea i te pororaa o te Faatereraa arii ati aˈe te ao nei. Maoti noa te paruru a Iehova e nehenehe ai tatou e rave i tera ohipa.—A taio i te Isaia 54:15, 17.

16. E nafea Iehova e faaora ˈi i to ˈna nunaa i te roaraa o te ati rahi?

16 I te roaraa o te ati rahi, e faaora Iehova i ta ˈna mau tavini taiva ore na mua roa i te taime e turai ai oia i te mau arii o te ao atoa nei ia haamou ia Babulonia rahi, te taatoaraa o te mau haapaoraa hape, e i muri iho, i te taime e haamou ai oia i te toea o te ao a Satani, i Aramagedo.—Apo. 7:9, 10; 16:14, 16; 17:16-18; 18:2, 4.

17. Eaha te maitai ia vai piri noa ia Iehova?

17 Ia vai piri noa tatou ia Iehova, eita Satani e nehenehe e hamani ino ia tatou e a muri noa ˈtu, to ˈna râ te hopea ino. (Roma 16:20) A ahu ïa i te haana tamaˈi taatoa e eiaha roa ˈtu e tatara! Eiaha e tamata i te aro o outou anaˈe, a tauturu i te mau taeae e tuahine, e a pee i te mau aratairaa a Iehova. Ia na reira outou, e faaitoito e e paruru to outou Metua î i te here ia outou.—Isa. 41:10.

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

  • Eaha te mau tuhaa tataitahi o te haana tamaˈi? (A hiˈo i te tumu parau “Te haana tamaˈi”)

  • E nafea ia faaohipa i te mau tuhaa tataitahi o te haana tamaˈi?

  • Eaha te tahi atu ravea parururaa ta Iehova e horoa mai ra?

HIMENE 149 Himene upootiaraa

a Ua parau Iehova e faaitoito e e paruru o ˈna ia tatou i te mau mea atoa o te faataa ê ia tatou ia ˈna e te mau fifi atoa ta tatou e faaruru. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e pahono mai tatou i teie mau uiraa: No te aha mea titauhia ia paruru Iehova ia tatou? E nafea Iehova e paruru ai ia tatou? E nafea tatou e faufaahia ˈi i te tauturu ta Iehova e horoa ra?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono