VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 15/5 api 24-27
  • Ua farii maitai mai te mau Inidia Goajiro

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua farii maitai mai te mau Inidia Goajiro
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • To matou mau manaˈo matamua
  • Te imiraa i te mau fare
  • Te farereiraa i te mau Goajiro
  • Te hoê tupuraa manaˈo-ore-hia
  • Ua manuïa teie tere
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 15/5 api 24-27

Ua farii maitai mai te mau Inidia Goajiro

MA TE parahi i raro aˈe i te mǎrûmǎrû o te hoê tumu raau rahi e te ahuhia e to ˈna ahu roa ereere, e au ra e ua fa mai teie vahine paari na roto mai i te tahi atu ao. Ua paraparau atoa oia na roto i te hoê reo huru ê roa i to matou tariˈa. “A haere faahou mai,” o ta ˈna ïa i parau ma te aau tae. Ma te faatoro e 50 taata ê atu no to ˈna nunaa e parahi ra na pihai iho ia ˈna, ua na ô faahou maira oia: “Te hinaaro nei matou pauroa e ia hoˈi mai outou. A haere mai i te mau hebedoma atoa!”

O vai teie mau taata? No te aha ratou e hinaaro ru ai e ia hoˈi atu matou, noa ˈtu e a tahi ra ratou e farerei ai ia matou? E faatia ˈtu matou i te hoê mahana o ta matou i tere atu i rotopu i te mau Inidia Goajiro e ora ra i te fenua otue no La Guajira i te pae apatoerau-hitia o te râ no Colombia e tapiri atu i te pae apatoerau-tooa o te râ no Venezuela.

To matou mau manaˈo matamua

Ma te faareva mai te oire pu no Venezuela, o Caracas, ua tapea na mua matou i Maracaibo. I to matou tereraa na roto i te oire, ua ite atu matou e toru vahine apî e haere ra na te hiti purumu e to ratou ahu roa peni puai. Mea taa ê roa to ratou hohoˈa i te feia matauhia no Venezuela—te mau ivi paparia teitei, te iri ravarava, te rouru tara ereere. I to matou hiˈoraa ˈtu i ta ratou huru haere nehenehe e te ohie, ua putapû roa to matou manaˈo i to matou iteraa ˈtu i te mau Inidia Goajiro no te taime matamua.

Mea teatea maitai e mea hau atoa te mahana i to matou tereraa ˈtu i te fenua otue no La Guajira. Hou te mahana e veavea ai i te poipoi, e 50 matou o tei paiuma ˈtu i nia i te hoê pereoo mataeinaa, ma te oaoa i te apitiraa ˈtu i roto i te ohipa pororaa taa ê no te afai atu i te poroi a te Bibilia i te mau vahi atea no Venezuela. Ua haere atura matou i te oire no Paraguachón, i te otia e o Colombia.

Ua faarue matou i te oire no Maracaibo, e ua haere atura na roto i te mau oire iti, te vai ra i roto i teie mau oire tataitahi te hoê matete e te tahi mau vahi hoohooraa tiaa haunehia e te mau ahu roa peni puai parauhia mantas. I ropu i te mau oire iti tataitahi, te vai ra te hoê mahora ateatea maitai e te hoê fare pure penihia i te mau peni marau rii, e hohoˈa nehenehe roa ïa teie. E hohoˈa mata Inidia anaˈe to te mau taata atoa. Noa ˈtu e mea taa ê roa ratou ia matou nei, e tia ia matou ia haamanaˈo e o ratou te feia tumu no Venezuela.

Te imiraa i te mau fare

Ua tapae atura matou. Ua tapea to matou pereoo mataeinaa i te pae purumu na te hiti o te hoê patu haehaa i raro aˈe i te mǎrûmǎrû o te hoê tumu raau rahi. I te tahi atu pae o te patu, te vai ra te fare haapiiraa no taua oire iti ra—ua opanihia no te mea e sabati teie.

Ua vahi atura matou i roto e piti pǔpǔ, e ua haere atura te tahi i to ˈna aˈe pae no te imi i te mau fare. E tia hoi ia matou ia titau i te mau taata atoa ia haere mai i te oreroraa parau e horoahia na roto i te reo Goajiro i te hora toru i taua avatea ra i roto i te aua o te fare haapiiraa. O Evelinda, te hoê vahine Inidia Goajiro tumu, tei apee mai ia matou. Auaa iho â, inaha, mea ohie aˈe te taata i te farii mai ia matou, no te mea noa ˈtu e te paraparau paniora ra matou, aita matou i ite i te reo Goajiro.

I rapaeau mai i te oire, mea ateatea roa te mau fare. I to matou haereraa na nia i te hoê purumu roa e te afaro noa, e uruaihere ruperupe i na pae e piti, ua haere maira te hoê tamaiti fatata hoê ahuru matahiti na pihai iho ia matou e ua hiˈo noa mai ia matou ma te maere. Ua ata ˈtu o Evelinda ia ˈna e ua faaite atura na roto i te reo Goajiro i te tumu o to matou tere i teie nei vahi. O Omar to ˈna iˈoa, e ua horo atura i muri aˈe i to matou titauraa ia ˈna ia haere mai i te oreroraa parau.

I te maaraa purumu, ua haere atura matou na nia i te hoê eˈa repo tei rari roa i te pape ûa. Ua ite atura matou e e mau eˈa huna teie no te afai i te mau taoˈa opanihia i rotopu ia Colombia e Venezuela. Ua î roa te mataˈi i te hâuˈa o te mau raau. Noa ˈtu te teiaha o te veavea haumi, aita te reira i haaparuparu ia matou. Inaha, ua moehia ia matou te mau mea au ore atoa i te taime a matara taue ai te eˈa na roto i te ururaau ruperupe i nia i te hoê vahi ateatea—te hoê nohoraa faaapu Goajiro tumu.

Te farereiraa i te mau Goajiro

Tau ahuru mau puaaniho, e to ratou huruhuru nehenehe uouo, ereere, e te patata, o te faafaaea ra i raro aˈe i te mǎrûmǎrû, ma te auau i te aihere. Te tarava noa ra te hoê vahine i nia i te hoê roi hamata i taamuhia i nia e piti tumu raau, e te faaote ra oia i ta ˈna aiû i te û. Te hauti haere ra te tahi mau tamarii nainai na pihai iho mai. Tei ǒ mai oia i te hoê aua anoihia i te raau e te niuniu e haaati ra i te hoê fare patuhia e te vari e te ofe e te hoê tapoˈi fare hamanihia i te aihere mǎrô. E mau fare matara noa i taua vahi ra. Hoê, o te fare tutu ïa, i reira te ama noa ra te hoê auahi e te vahie i nia i te repo e te mau farii rahi ra na pihai iho. Ua faatautauhia te mau iri puaaniho no te haamǎrô.

I to ˈna iteraa ia matou i te piriraa ˈtu, ua horo maira te hoê taata e tia noa ra i pihai iho i te aua e ua tuu maira e piti parahiraa i pihai iho i te vahine i nia i te roi hamata. Ua aroha ˈtu o Evelinda i te tane e te vahine na roto i to raua reo e ua faataa ˈtura i te tiaturiraa no roto mai i te mau Papai no nia i te oraraa no a muri aˈe ma te faaohipa i te mau hohoˈa o te vea ra E ora oe i te fenua e a muri noa ˈtu! Ua taa ia matou e no te oraraa hau mau o taua vahi ra, aita ïa e faufaa ia faahiti i te mau ati o te ao nei e te maraaraa o te mau taparahiraa taata i roto i te mau oire taatahia. Ua faataa mai te hoê Ite no ta matou pǔpǔ e i te mea e mea mamahu rii te mau Inidia Goajiro, mea faufaa roa ia faaite i te haerea mahanahana e te anaanatae i te omuaraa ra iho. “Mea pinepine matou i te uiui haere no nia i te huru o te utuafare, no nia i te auhune, mai te peu e ua ûahia, e teie mau huru tumu parau,” o ta ˈna ïa i parau mai. “E iriti te reira i te uputa ia nehenehe matou e paraparau atu no nia i te Basileia o te Atua e e faaite atu e e faaore Iehova i te mau mauiui atoa e i te Diabolo o Satani, o ta ratou hoi e mehameha ra.”

A paraparau noa ˈi o Evelinda, ua faaite te feia e faaroo ra e te farii ra ratou i ta ˈna parau, e aita i maoro, ua apiti atoa mai te tahi atu vahine e te mau tamarii. Ua faaarahia matou na mua ˈtu e e faatia te ture Goajiro ia rave te hoê tane e rave rahi mau vahine. Mai te reira anei i ǒ nei? Te haamanaˈo ra matou ia Yenny, te hoê potii Goajiro nehenehe e 21 matahiti e ora ra i Maracaibo. Ua pûpû te hoê taata moni Goajiro i te hoê tino moni maitai no te faaipoipo ia ˈna. Aita râ te manaˈo o to ˈna mau metua, e ere hoi raua i te Ite no Iehova, i tuea. Noa ˈtu e ua farii to ˈna metua vahine i teie faaipoiporaa, ua patoi atu te metua tane o Yenny. Ua faaipoipo ê na hoi teie taata i te tuahine o Yenny!

I te otiraa te faaiteraa a Evelinda, ua rave aˈera te tane i te hoê vea iti. Ua ani atoa te vahine e tia ra i muri ia ˈna i te hoê na ˈna, e ua oaoa roa matou i te horoaraa ˈtu i te tahi. Ua haere ê na te toea o to matou mau hoa. No reira, ua titau atura matou i te utuafare ia haere mai i te oreroraa parau i taua avatea ra e ua faareva ˈtura matou, aita hoi matou e hinaaro ra e moe i roto i teie vahi matau-ore-hia.

Ua faatia mai te hoê Ite o te pǔpǔ i te ohipa o ta ˈna i farerei. Ua faaroo maitai te hoê taata i roto i te hoê roi hamata e ua haere atu ta ˈna vahine e tii i te tahi mau inuinuraa—e piti hapaina chicha, tei hamanihia e te to papaa tei faararerarehia. Ua farii atura to tatou taeae i teie hapaina e ua inu ihora. I muri iho, ua faaite atura to ˈna hoa Goajiro, o Magaly, e mea nafea teie inu e hamanihia ˈi. Mea pinepine, e faararerarehia te to papaa e te niho! Eita ta ˈna e nehenehe e tapea i ta ˈna ata i to ˈna iteraa ˈtu i to ˈna hohoˈa mata i te tauiraa.

Ua pou mai te tahi atu taata Inidia, tei putapû roa i te tutavaraa a to tatou taeae no te haere mai i to ˈna fare e te poroi a te Bibilia, na nia i to ˈna roi hamata. Ua omono atura oia i te hoê piriaro, e ua aratai atura oia ia ratou i te hoê vahi nohoraa moe o tei ore i itehia e ratou.

I to matou tapaeraa ˈtu i te tahi mahora, tei reira to matou mau hoa te paraparau ra e te tahi feia paari o te hoê utuafare, ua ite atura matou i te hoê pǔpǔ tamarii aita to ratou ahu e ua menemene roa to ratou opu, te tia noa ra i raro aˈe i te hoê tumu raau. Ua faaitehia maira e mai te reira ratou no te mea aita e navai ra ta ratou maa e e toe atoa to ratou. E rave rahi o teie mau taata, aita ta ratou e ravea faataheraa pape e aita atoa e uira. Aita atoa ïa ta ratou e afata faatoetoeraa maa, e haapuaiairaa, e e mori uira.

Te hoê tupuraa manaˈo-ore-hia

Ua mairi oioi noa te taime i taua poipoi ra. I to ˈna matou hoˈiraa ˈtu i te pereoo mataeinaa no te tamaa, ua aniani ihora matou e ehia rahiraa taata o ta matou i titau manihini o te haere mai iho â i te oreroraa parau bibilia i teie avatea.

I te hora 2 mairi i te 45 minuti i te avatea, ua uiui aˈera matou ahiri e o matou anaˈe anei te feia e faaroo atu i to matou taeae Goajiro, o tei faaineine i te hoê oreroraa parau e 45 minuti na roto i te reo o teie fenua. Aita râ! Ua haere maira te hoê utuafare fetii iti ma te haamarirau i roto i te aua o te fare haapiiraa. Ua maere roa paha ratou i te mea e ua farii-maitai-hia ratou. Tau minuti i muri iho, e rave rahi mau taata o tei mai, e ua haere roa mai vetahi na raro. Ua tae atoa mai te utuafare o te ora ra i roto i te vahi mahora e te mau puaaniho! Mea taa ê roa ïa te hohoˈa o te vahine i roto i te roi hamata e to ˈna ahu manta ereere unauna! Ua haere atoa mai o Omar iti, ta matou i paraparau atu i nia i te purumu, o ˈna anaˈe iho. Ua tae maira vetahi atu mau taata, e ua î roa ˈˈera te eˈa tima roa i roto i te aua o te fare haapiiraa o tei faaohipahia ei tahua, i te taata. Ua haere atura te taata faahoro pereoo mataeinaa e tii i te mau parahiraa o to ˈna pereoo ia parahi te taata no te faaroo i te oreroraa parau.

E 55 Inidia Goajiro o tei parahi no te faaroo ia Eduardo i te horoaraa i te oreroraa parau bibilia. Aita ratou i parahi ma te mamû noa. Ia farii anaˈe ratou i te hoê manaˈo tei faahitihia e te taata orero, e faaite ratou i to ratou farii maitai na roto i te uururaa. Ia ˈna i faahiti i te parau no te hopea o te ino tei fatata roa mai, ua faaite te vahine paari i faahitihia i te omuaraa o te tumu parau i to ˈna manaˈo. “Parau mau, mea rahi roa te ohipa ino,” o ta ˈna ïa i parau, ma te reo puai maitai ia faaroo mai te mau taata atoa. “E te vai atoa ra te tahi mau taata iino e parahi ra i ǒ nei. Maitai e te faaroo maitai ra to ratou tariˈa!” Ua farii mǎrû aˈera te taeae Eduardo i ta ˈna parau e ua tamau noa ˈtura i ta ˈna oreroraa parau.

I muri aˈe i te oreroraa parau, ua pata ihora te hoê taata no to matou pǔpǔ i te hoê hohoˈa. Mea au roa na te mau Goajiro i te reira e ua ani maira ahiri e e nehenehe ta ratou e faatoro i ta ratou mau vea E oaoa oe ia patahia te tahi atu hohoˈa. Ua hoˈi aˈera vetahi pae, ua faaea mairâ te afaraa e ua hiˈo noa maira ia matou i te paiumaraa i nia i te pereoo mataeinaa. Ua ani maira ratou ia tǎpǔ e e hoˈi mai matou, e ua tia noa ratou ma te tarape ia matou e tae roa ˈtu i te taime a moe ai matou.

I to matou hoˈiraa ˈtu, ua manaˈo aˈera matou e ua riro mau â ei hopoia faahiahia mau te afairaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua i teie mau taata. Mea rahi i rotopu ia ratou o tei faaroo i te parau apî no te taime matamua. Ua paraparau ê na te mau Ite no Maracaibo no to ratou tere i muri iho. Eaha te faahopearaa o teie aamu?

Ua manuïa teie tere

Ua hoˈi atu te mau taeae e piti hebedoma i muri iho. E rave rahi mau buka bibilia o tei operehia, te mau taata anaanatae o tei hoˈihia ˈtu e farerei, e te mau haapiiraa bibilia tei haamatahia. Hau atu, e 79 Inidia o tei haere atu i te piti o te putuputuraa huiraatira i faatupuhia i rapaeau. I taua taime ra, ua faataa te mau taeae e e hoˈi atu ratou e toru hebedoma i muri iho maoti hoi i te piti, no te mea e tairururaa haaati ta ratou. Ua hitimaue te mau Inidia. “E nehenehe matou e pohe na mua ˈˈe!” o ta te hoê ïa o ratou i parau. Ua ani aˈera ratou e eaha te hoê tairururaa haaati. No te au hoi ua opua aˈera ratou e haere atoa! Ua ravehia te tahi mau faanahoraa, e e 34 o tei haere atu i te tairururaa i Maracaibo, i reira ua tauturu atu te mau taeae e paraparau ra i te reo Goajiro ia ratou ia taa i te porotarama na roto i te reo Paniora.

Te hinaaro nei Iehova ‘ia noaa te ite o te parau mau i te taata atoa.’ (Timoteo 1, 2:3, 4) Auê te oaoa ia ite i te farii maitai o te feia Inidia e hiaai ra i te parau mau i nia i te fenua otue no La Guajira!

[Tumu parau tarenihia i te api 26]

Ua haafaufaa te parau mau a te Bibilia i te oraraa o te taata

Ua faahiahia roa o Iris raua o Margarita, e piti tamahine apî Goajiro, i te vea iti E oaoa oe i te fenua e a muri noa ˈtu! E fifi râ to raua. Aita raua i ite i te taio. Ua pûpû aˈera te Ite o tei farerei ia raua i te tauturu ia raua na roto i te vea iti ra A haapii i te taio e i te papai. Aita i maoro, ua oaoa roa ˈˈera te mau tamahine i te mea e e nehenehe ta raua e papai e e faahiti i te iˈoa o Iehova.

A haere noa ˈi raua i mua, ua faahiahia roa raua i te tiaturiraa oaoa mau ta te Bibilia e horoa ra. Ua putapû iho â râ raua i te parau tǎpǔ e faataa ra e e fanaˈo te huitaata atoa i te tiamâraa. “Mea peapea roa to matou oraraa, matou te mau taurearea,” o ta raua ïa i faataa mai. “Mea pinepine e faaipoipo-oioi-hia matou i te hoê taata tei maiti-ê-na-hia, e e ua riro te peu haru vahine ei atâtaraa i te mau taime atoa.”

Ua riro te haereraa ˈtu i te hoê tairururaa haaati i Maracaibo ei ohipa faahiahia roa no Iris e o Margarita. Ua faaite to raua hohoˈa mata i te oaoa o ta raua e ite ra i roto i to raua mafatu, i te taime himeneraa iho â râ. Ua tiai noa raua i te pae opani ia haere mai te Ite no ta raua haapiiraa bibilia, e aita raua i mairi i te hoê oreroraa parau huiraatira i faatupuhia i roto i to raua oire iti. Te manaˈo ra teie mau tamahine apî e ua faufaahia to raua oraraa na roto i te iteraa i te Atua ra o Iehova e ta ˈna opuaraa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono