Ua haapii anei te Ekalesia matamua e e Toru Tahi te Atua?
Tuhaa 3—Ua haapii anei te Feia paruru i te Toru Tahi?
I roto i te mau vea o te 1 no novema 1991, e te 1 no febuare 1992, ua faaite Te Pare Tiairaa e aita o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ e tae noa ˈtu te mau Metua Aposetolo o te hopea o te senekele matamua e te omuaraa o te senekele piti o to tatou tau, i haapii i te parau no te Toru Tahi. Ua haapii anei te feia faaroo i muri aˈe o te senekele piti i te reira?
MAI te afaraa o te piti o te senekele o to tatou nei tau e tae roa ˈtu i to ˈna hopea, ua tia mai te feia faaroo o tei parauhia i teie mahana te Feia paruru. Ua papai ratou no te paruru i te faaroo kerisetiano o ta ratou i ite, i mua i te mau manaˈo philosopho patoi tei parare i roto i te ao Roma o taua tau ra. Ua fa mai ta ratou ohipa i te hopea, aore ra i muri aˈe, i te mau papai a te mau Metua Aposetolo.
I rotopu i te Feia paruru o tei papai na roto i te reo heleni, te vai ra o Justin Maratiri, o Tatian, o Athenagoras, o Theophilus, e o Clement no Alexandria. O Tertullien ra, e Taata paruru oia o tei papai na roto i te reo latino. Ua haapii anei ratou i te Toru Tahi a te amuiraa faaroo kerisetiano no teie nei tau—oia hoi e toru taata aifaito (te Metua, te Tamaiti, e te Varua Moˈa) i roto i te Atua hoê, e ua riro ratou tataitahi ei Atua mau, e ere e toru Atua, hoê anaˈe râ Atua?
“Tei raro aˈe mai te Tamaiti”
I roto i ta ˈna buka Aamu poto o te Ekalesia Matamua (beretane), te tatara ra te orometua H. R. Boer i te tumu o te haapiiraa a te Feia paruru:
“Ua haapii o Justin [Maratiri] e na mua ˈˈe i te poieteraahia te ao nei, o te Atua anaˈe iho e aita e Tamaiti. . . . I to te Atua hinaaroraa e poiete i te ao, . . . ua hamani ihora oia i te tahi atu taata atua no te poiete i te ao no ˈna. Ua piihia taua taata atua ra . . . e Tamaiti no te mea ua fanauhia oia; ua piihia oia e Logo no te mea ua ravehia mai oia na roto mai i te Tumu aore ra te Manaˈo o te Atua. . . .
“Ua haapii ïa o Justin e te tahi atu Feia paruru e mea poietehia te Tamaiti. E taata poietehia tiaraa teitei to ˈna, e puai rahi to ˈna no te hamani i te ao, noa ˈtu râ, e mea poietehia oia. Ia au i te tuatapaparaa faaroo, e parauhia teie taairaa o te Tamaiti e te Metua te tiaraa auraro. Tei raro aˈe mai te Tamaiti, oia hoi, to muri iho o ˈna, ua taaihia to ˈna ora, e ua hamanihia oia e te Metua. Ua farii te Feia paruru i te manaˈo o te tiaraa auraro.”1
I roto i te buka Omuaraa o te tooma kerisetiano (beretane), te parau ra te orometua Martin Werner no nia i te maramarama matamua ra no nia i te taairaa o te Tamaiti e te Atua e:
“Ua maramarama-maitai-hia teie taairaa mai te hoê ‘auroraa’, oia hoi te auraa te auraroraa ˈtu te Mesia i te Metua. Ia faahiti-anaˈe-hia i roto i te Faufaa Apî i te taairaa o Iesu e te Atua, te Metua, . . . te taahia ra e te faahohoˈahia ra ma te feaa ore mai te hoê auraroraa. E te Taata turu faufaa roa ˈˈe i te manaˈo o te tiaraa auraro i roto i te Faufaa Apî, ia au i te mau faatiaraa tuea o na Evanelia tootoru, o Iesu iho ïa . . . Ua vai noa teie tiaraa matamua ra ma te papu e te taa maitai, i roto i te hoê tau maoro. ‘Ua turu te feia tuatapapa faaroo rahi atoa hou te apooraa no Nicée i te auraroraa o te Logo i te Atua.’”2
Ia au i te reira, te na ô ra o R. P. C. Hanson, i roto i te buka Maimiraa i te haapiiraa kerisetiano no nia i te Atua (beretane), e:
“Aita hoê taata tuatapapa faaroo i roto i te Ekalesia no te pae Hitia o te râ aore ra Tooa o te râ na mua ˈˈe te tupuraa o te Aimârôraa a Arius [i te senekele maha], o tei ore i faariro i te Tamaiti na nia i te tiaraa auraro i te Metua.”3
Te faaite ra te orometua Alvan Lamson i teie haapapuraa, i roto i te buka Te Ekalesia o na senekele matamua e toru (beretane), no nia i te haapiiraa a te feia mana a te ekalesia na mua ˈtu i te Apooraa no Nicée (325 o to tatou tau):
“Ua haapapuhia te tiaraa haehaa aˈe o te Tamaiti, e te rahiraa, e peneiaˈe e te taatoaraa, e te mau Metua hou te apooraa no Nicée . . . Te ite-papu-hia ra to ratou hiˈoraa i te Tamaiti ei taata taa ê i te Metua i te mea e ua haapapu ratou ma te maramarama maitai i to ˈna tiaraa haehaa aˈe. . . . Ua faariro ratou ia ˈna mai te hoê taata taa ê e tei raro aˈe mai.”4
Oia atoa, i roto i te buka Te mau atua e te Atua hoê (beretane), te faaite ra o Robert M. Grant no nia i te Feia paruru e:
“Te turu ra te tatararaa no nia i te Mesia i roto i te mau parau paruru, mai te Faufaa Apî, i te manaˈo no nia i te tiaraa auraro. Tei raro mai te Tamaiti i te Metua, o ˈna hoi te Atua hoê roa o te Faufaa Tahito. . . . Te mea e itehia mai i roto i teie feia papai matamua ra, e ere te haapiiraa no nia i te Toru Tahi . . . Na mua ˈˈe ia Nicée, ua turu fatata te taatoaraa o te tuatapaparaa faaroo kerisetiano i te parau no te tiaraa auraro.”5
Te haapii ra te Toru Tahi a te amuiraa faaroo kerisetiano e hoê â faito te Tamaiti e te Metua i te pae no te mure ore, te puai, te tiaraa, e te paari. Area te Feia paruru ra, te faaite ra ratou e aita te Tamaiti i aifaito i te Atua Metua. Ua tuu ratou i te Tamaiti i nia i te hoê tiaraa haehaa aˈe. E ere ïa teie i te haapiiraa a te Toru Tahi.
Ia au i te haapiiraa o te senekele matamua
Ua pee maite te Feia paruru e te tahi atu mau Metua o te Ekalesia matamua ra i te mea ta te mau kerisetiano o te senekele matamua i haapii no nia i te taairaa i rotopu i te Metua e te Tamaiti. A tapao na e mea nafea te reira i te faaiteraahia i roto i te buka Omuaraa o te tooma kerisetiano:
“I te omuaraa o te tau kerisetiano, aita roa ˈtu e itehia ra te tahi tapao no te hoê fifi aore ra te hoê aimârôraa no nia i te Toru Tahi, mai tei tupu i muri iho i te mau patoiraa rahi i roto i te Ekalesia. Te tumu papu roa oia hoi, i roto i te faaroo kerisetiano matamua, ua riro te Mesia . . . ei taata no roto i te ao melahi teitei no te raˈi, o tei poietehia e tei maitihia e te Atua no te hopoia e faatupu, i te hopea o te tau, . . . i te Basileia o te Atua.”6
Hau atu, te farii ra te hoê buka parau paari (The International Standard Bible Encyclopedia) no nia i te haapiiraa a te mau Metua o te Ekalesia matamua e:
“I roto i te feruriraa matamua o te Ekalesia, te manaˈo tumu ia faahiti-anaˈe-hia i te parau no te Atua Metua, o te faariroraa ïa Ia ˈna a tahi, eiaha mai te Metua o Iesu Mesia, tera râ, mai te Pu o te mau mea ora atoa. No reira, ua riro ïa te Atua Metua ei Atua hau aˈe. No ˈna anaˈe te mau parau mai teie te huru, aita to ˈna e haamataraa, pohe ore, taui ore, eita e tia ia faataahia, itea-ore-hia, e poiete-ore-hia. Na ˈna i hamani i te mau mea atoa, e tae noa ˈtu te taoˈa iho o te poieteraa, na roto mai i te aore. . . .
“Te faaite ra ïa te reira e o te Metua anaˈe te Atua e no muri mai te Tamaiti e te Varua. E rave rahi mau faaiteraa tahito o te turu ra i te reira.”7
Noa ˈtu e te faaiti ra teie buka parau paari i muri iho i teie mau parau mau e te faaite ra e ua fariihia te Toru Tahi i taua anotau tahito ra, te faahapa ra te mau tupuraa mau i teie haapapuraa. A hiˈo na i te mau parau a te taata tuatapapa faaroo katolika tuiroo ra o John Henry Cardinal Newman:
“Ia farii na tatou e te taatoaraa o te mau haapiiraa, o to tatou Fatu hoi te tumu, ua faaitehia ïa ma te papu e te autahoê na te Ekalesia Matamua . . . Teie râ, e ere hoê â huru no te haapiiraa katolika no nia i te Toru Tahi. Aita vau e ite ra e mea nafea e nehenehehia ˈi e parau e te vai ra te hoê tuearaa manaˈo o te [feia toroa a te ekalesia] matamua no te turu i teie haapiiraa . . .
“Aita roa ˈtu te mau Irava faaroo o taua tau tahito ra e faahiti ra . . . i te [Toru Tahi]. Te faahiti mau ra ratou i na feia Tootoru; aita râ e parauhia ra e te vai ra te tahi miterio i roto i te haapiiraa, e na feia Tootoru ra Hoê anaˈe ïa, e hoê to ratou faito, hoê â to ratou mure ore, e aita ratou tootoru ra i poietehia, e puai mana hope to ratou e toru, eita ratou e iteahia, e eita e noaa mai na roto ia ratou.”8
Te haapiiraa a Justin Maratiri
Hoê o te Feia paruru matamua ra, o Justin Maratiri ïa, o tei ora mai te area o te matahiti 110 e tae atu i te matahiti 165 o to tatou tau. Aita hoê o ta ˈna mau papai e vai nei e faahiti ra e toru feia hoê â faito i roto i te hoê anaˈe Atua.
Ei hiˈoraa, ia au i te Bibilia no Ierusalema katolika, te na ô ra te Maseli 8:22-30 no nia ia Iesu hou to ˈna riroraa mai ei taata e: “Ua hamani o Yahweh ia ˈu i te omuaraa ra o ta ˈna opuaraa, hou ta ˈna ohipa tahito roa ˈˈe . . . Aore te vahi hohonu, i to ˈu fanauraahia mai . . . Aitâ te mau aivi, i fanauhia na vau . . . Tei pihai iho vau ia ˈna [te Atua], ei rave ohipa rahi.” Ma te tatara i teie mau irava, te parau ra o Justin i roto i ta ˈna Aparauraa e o Trypho e:
“Ua faaite te Papai e ua fanauhia teie Huaai na roto i te Metua hou te mau mea atoa i poietehia ˈi; e e tia ia tatou paatoa ia farii e, e o tei fanauhia ra, mea taa ê iho ïa oia i tei fanau mai ia ˈna.”9
I te mea e ua fanauhia te Tamaiti mai roto mai i te Atua, te faaohipa ra o Justin i te parau ra “Atua” no nia i te Tamaiti. Te na ô ra oia i roto i ta ˈna Parau paruru matamua e: “E Tamaiti ta te Metua o te ao taatoa nei; e ua riro atoa oia, i te mea e o ˈna te Parau a te Atua fanau tahi, ei Atua.”10 Te faahiti atoa ra te Bibilia i te Tamaiti a te Atua na nia i te tiaraa iˈoa ra “Atua.” I roto i te Isaia 9:6, te piihia ra oia “te Atua puai.” Teie râ, i roto i te Bibilia, te pii-atoa-hia ra te mau melahi, te mau taata, te mau atua haavare, e o Satani, ei mau “atua.” (Melahi: Salamo 8:5; a faaau e te Hebera 2:6, 7, T.a.a. Taata: Salamo 82:6. Atua haavare: Exodo 12:12; Korinetia 1, 8:5. Satani: Korinetia 2, 4:4.) I roto i te mau Papai Hebera, te auraa o te parau ra “Atua,” ʼEl, oia hoi “Te Puai” aore ra “Te Mana.” Te parau hoê â auraa i roto i te mau Papai Heleni, o the·osʹ ïa.
Hau atu, te faaite ra te parau hebera e faaohipahia ra i roto i te Isaia 9:6 i te hoê taa-ê-raa papu i rotopu i te Tamaiti e te Atua. I reira, te piihia ra te Tamaiti “te Atua puai,” ʼEl Gib·bohrʹ, eiaha râ “te Atua Mana hope.” Teie parau na roto i te reo hebera, o ʼEl Shad·daiʹ ïa e e tano oia no te Atua ra o Iehova anaˈe ra.
A tapao na râ e, noa ˈtu e te pii ra o Justin i te Tamaiti e “Atua,” aita roa ˈtu oia i parau e ua riro te Tamaiti ei hoê o na feia tootoru aifaito, e Atua hoi ratou tataitahi tera râ ua riro ratou tootoru ei Atua hoê. Area ra, te na ô ra oia i roto i ta ˈna Aparauraa e o Trypho e:
“Te vai ra . . . te tahi atu Atua e te Fatu [o Iesu hou to ˈna riroraa mai ei taata] tei auraro i te Poiete o te mau mea atoa [te Atua Maha hope]; o tei [te Tamaiti] pii-atoa-hia e Melahi, no te mea te faaite nei Oia [te Tamaiti] i te taata i te mau mea atoa ta te Poiete o te mau mea atoa—aita ˈtu Atua i nia ˈˈe ia ˈna—e hinaaro ia faaite atu oia ia ratou. . . .
“Mea taa ê [te Tamaiti] i Tei hamani i te mau mea atoa,—[mea taa ê oia] na nia i te tiaraa taata, eiaha râ na nia i te manaˈo.”11
Te vai ra te hoê tuhaa anaanatae i roto i te Parau paruru matamua a Justin, pene 6, i reira te patoi ra oia i te pariraa a te feia etene e, ua riro te mau kerisetiano ei feia tiaturi ore i te Atua. Teie ta ˈna e papai ra:
“O raua toopiti ra, O ˈna [te Atua], e te Tamaiti (o tei fa mai na roto Ia ˈna e o tei haapii mai i teie mau mea, e te rahiraa o te tahi atu mau melahi maitatai o te pee nei e o tei hamanihia mai Ia ˈna ra), e te Varua tohu, o ta matou e haamori nei e e faahanahana nei.”12
Te faataa ra te hoê taata huri i teie tuhaa, o Bernhard Lohse, e: “Mai te mea ra aita i navai e, i roto i teie anairaa, te faahitihia ra te mau melahi mai te mau mea ora e faahanahanahia e e haamorihia e te mau kerisetiano, aita o Justin e haamarirau ra i te faahiti i te mau melahi na mua ˈˈe i te faahitiraa i te iˈoa o te Varua Moˈa.”13—Hiˈo atoa Tuatapaparaa no nia i te tupuraa o te haapiiraa kerisetiano.14
Inaha, noa ˈtu e e au ra e ua atea ê o Justin Maratiri i te haapiiraa tumu a te Bibilia no nia i te faataaraa e o vai te tia ia haamorihia e te mau kerisetiano, mea papu maitai e aita oia i tuu i te Tamaiti i nia i te hoê â faito e te Metua, aita atoa hoi te mau melahi i faaauhia e hoê â e O ˈna. No nia ia Justin, te faahiti faahou nei matou i te buka a Lamson Te Ekalesia o na senekele matamua e toru:
“Ua hiˈo o Justin i te Tamaiti mai te hoê taata taa ê i te Atua, e tei raro aˈe mai ia ˈna: e taata taa ê, eiaha ia au i te auraa apî, mai te hoê i roto e toru taata, . . . teie râ ei taata taa ê ia au i to ˈna huru iho e to ˈna natura; te vai ra to ˈna iho ora mau, to ˈna huru, to ˈna tiaraa taata, taa ê atu i te Atua, mea na roto hoi ia ˈna to ˈna hutiraa mai i to ˈna mau mana e to ˈna mau tiaraa iˈoa; haamauhia i raro mai ia ˈna, ma te auraro i roto i te mau mea atoa i to ˈna hinaaro. E tiaraa hau aˈe to te Metua; e tiaraa auraro to te Tamaiti: o te Metua te pu o te puai: na te Tamaiti e rave mai i te puai: na te Metua e opua; na te Tamaiti, ei tavini e ei mauhaa na ˈna, e rave. E piti raua taata, teie râ, ua tuea raua, aore ra ua hoê, i roto i te manaˈo; tei nia ˈˈe iho â te hinaaro o te Metua i to te Tamaiti.”15
Hau atu, aita roa ˈtu o Justin e parau ra e ua riro te varua moˈa ei taata hoê â oia e te Metua e te Tamaiti. No reira, eita roa ˈtu e nehenehe e parau ma te tano e ua haapii o Justin i te Toru Tahi e haapiihia ra e te amuiraa faaroo kerisetiano no teie nei tau.
Te haapiiraa a Clement
Ua pii atoa o Clement no Alexandria (area o te matahiti 150 e tae atu i te matahitil 215 o to tatou tau) i te Tamaiti e “Atua.” Ua pii atoa oia ia ˈna e “Poiete,” te hoê parau o te ore roa ˈtu e faaohipahia ra i roto i te Bibilia no nia ia Iesu. Te hinaaro ra anei oia e parau e hoê â faito to te Tamaiti i roto i te mau tuhaa atoa e te Poiete mana hope? Aita. Te faahiti ra hoi o Clement i te Ioane 1:3, i reira te parauhia ra no nia i te Tamaiti e: “Na ˈna i hamani te mau mea atoa nei.”16 Ua faaohipa te Atua i te Tamaiti ei mauhaa i roto i Ta ˈna mau ohipa poieteraa.—Kolosa 1:15-17.
Te pii ra o Clement i te Atua Hau aˈe “te Atua e te Metua o to tatou Fatu o Iesu”17 e te na ô ra oia e “te Fatu, o te Tamaiti ïa a te Poiete.”18 Te na ô atoa ra oia e: “Hoê anaˈe Poiete maitai e te tia, o te Atua o te mau mea atoa, e [tei] roto te Tamaiti i te Metua.”19 No reira, ua papai oia e te vai ra te hoê Atua i nia ˈˈe i te Tamaiti.
Te faahiti ra o Clement i te Atua mai te “tumu matamua e te otahi e noaa ˈi te ora mure ore, ta te Tamaiti, o tei fanaˈo i te reira no ǒ mai Ia ˈna [te Atua], e horoa na tatou nei.”20 Mea papu maitai e tiaraa hau aˈe to te Tumu na ˈna e horoa i te ora mure ore, i te taata e horoa faahou atu na vetahi ê. Inaha, te parau ra o Clement e o te Atua “te matamua, e te teitei roa ˈˈe.”21 Hau atu, te na ô ra oia e “tei pihai roa ˈˈe [te Tamaiti] i Tei riro ei Mana hope otahi roa” e “te faanaho ra [te Tamaiti] i te mau mea atoa ia au maite i te hinaaro o te Metua.”22 Ma te pinepine, te faaite noa ra o Clement i te tiaraa hau aˈe o te Atua Mana hope i nia i te Tamaiti.
No nia ia Clement no Alexandria, te na ô ra te buka Te Ekalesia o na senekele matamua e toru e:
“E nehenehe tatou e faahiti e rave rahi mau parau a Clement i reira te haapapu-maitai-hia ra te tiaraa haehaa aˈe o te Tamaiti. . . .
“Te maere nei tatou i te mea e eita te hoê taata e nehenehe e taio ia Clement ma te ara maite matauhia, e e feruri maa taime iti e ua faariro oia i te Tamaiti mai te hoê taata hoê â huru—hoê—e te Metua. Te fariihia ra to ˈna natura taaihia e te haehaa aˈe, mai ta tatou e ite ra, i te mau vahi atoa. Ua tiaturi o Clement e mea ê te Atua e mea ê te Tamaiti; oia hoi te auraa, e piti taata,—hoê tei hau aˈe, e te tahi tei raro mai.”23
E nehenehe â e parauhia e: Noa ˈtu e i te tahi taime e atea ê rii o Clement i ta te Bibilia e parau ra no nia ia Iesu, aita roa ˈtu oia e faahiti ra i te hoê Toru Tahi e toru taata aifaito i roto i te hoê Atua. Hoê â manaˈo to te Feia paruru mai ia Tatian, Theophilus, e Athenagoras, o tei ora i rotopu i te tau o Justin e to Clement. Te parau ra o Lamson e aita ratou “i turu i te Toru Tahi mai ia Justin iho; oia hoi, aita ratou i tiaturi i na feia Tootoru amaha ore, aifaito, area ra, ua haapii ratou i te hoê haapiiraa o te ore roa ˈtu e tuea e taua tiaturiraa nei.”24
Te tatararaa faaroo a Tertullien
O Tertullien (area matahiti 160 e tae atu i te matahiti 230 o to tatou tau) te taata matamua o tei faaohipa i te parau latino trinitas. Mai ta Henry Chadwick e faataa ra, ua faaau o Tertullien e ua riro te Atua ‘ei hoê huru i roto e toru taata.’25 E ere râ te auraa e te manaˈo ra oia i na feia e toru hoê â faito e hoê â tiaraa mure ore. Teie râ, ua faatiahia to ˈna manaˈo e te feia papai i muri iho o tei tutava no te haamau i te haapiiraa no nia i te Toru Tahi.
Ua taa ê roa te tatararaa a Tertullien no nia i te Metua, te Tamaiti, e te varua moˈa i te Toru Tahi a te amuiraa faaroo kerisetiano, no te mea ua riro oia ei taata turu i te tiaraa auraro. Ua tuu oia i te Tamaiti i nia i te hoê tiaraa haehaa aˈe i to te Metua. Teie ta ˈna i papai i roto i ta ˈna buka Patoiraa ia Hermogenes:
“Eiaha tatou e manaˈo e te vai ra te tahi mea ora taa ê atu i te Atua anaˈe o tei ore i fanauhia e tei poiete-ore-hia. . . . Nafea hoi e nehenehe ai i te tahi mea, taa ê atu i te Metua, ia riro ei mea tahito aˈe, e inaha ei mea hanahana aˈe, i te Tamaiti a te Atua, te Parau fanau tahi e te fanau-matamua-hia? . . . e [te Atua] o tei ore i titau i te hoê Poiete ia ora mai oia, e o te hau atu to ˈna tiaraa i to [te Tamaiti] o tei fanaˈo i te hoê poiete ia ora mai oia.”26
Oia atoa, i roto i te Patoiraa ia Praxeas, te faaite ra oia e mea taa ê te Tamaiti e tei raro aˈe mai oia i te Atua Mana hope, i te na ôraa e:
“Te Metua, o te taatoaraa ïa o te iho, area te Tamaiti ra, no roto mai oia e e tuhaa oia no te taatoaraa, mai Ta ˈna iho i farii: ‘E rahi to ˈu Metua ia ˈu.’ . . . No reira, mea taa ê te Metua i te Tamaiti, mea rahi aˈe oia i te Tamaiti, i te mea e o te fanau hoê ïa, e Tei fanauhia o te tahi ïa; oia atoa, o te tono hoê ïa, e Tei tonohia o te tahi ïa; e oia faahou, O te hamani hoê ïa, e na roto Ia ˈna i hamanihia ˈi te mau mea o te tahi ïa.”27
Te faaite râ o Tertullien, i roto i te papai Patoiraa ia Hermogenes, e i mutaa ihora aita te Tamaiti i vai na ei taata, ma te faaite e aita o ˈna e faariro ra i te Tamaiti mai te hoê mea ora mure ore i roto i te hoê â auraa e te Atua.28 Te parau ra te Karadino Newman e: “E tia ia hiˈo ia Tertullien mai te hoê taata tiaturiraa ê [tei ore e tuea ra e te mau haapiiraa matauhia] no nia i te haapiiraa no te fanauraahia mai to tatou Fatu ma te mure ore.”29 No nia ia Tertullien, te faaite ra o Lamson e:
“Teie Logo, mai tei piihia e te mau Heleni, ua tauihia ïa oia i muri aˈe, mai ta Tertullien e tiaturi ra, ei Parau, aore ra Tamaiti, oia hoi, te hoê taata mau, o tei vai na mai te tau mai â mai te hoê noa tauturu a te Metua. Ua horoa râ o Tertullien na ˈna, i te hoê tiaraa i raro aˈe mai i te Metua . . .
“Ia hiˈopoahia ia au i te mau tatataraa matauhia no nia i te Toru Tahi i teie nei tau, eita te tamataraa i te faatiamâ ia Tertullien i te faautuaraa [ei hairesi] e manuïa. Eita o ˈna e titiaifaro.”30
Aita e Toru Tahi
Ahiri e e taio outou i te mau papai atoa a te Feia paruru, e ite ïa outou e noa ˈtu e ua atea ê rii ratou i te mau haapiiraa a te Bibilia, aita hoê o ratou i haapii e hoê â faito to te Metua, te Tamaiti, e te varua moˈa i te pae no te mure ore, te puai, te tiaraa, e te paari.
E parau mau atoa te reira no te tahi atu feia papai no te mau senekele piti e te toru, mai ia Irénée, Hippolyte, Origène, Cyprian, e o Novatian. Noa ˈtu e ua faaaifaito vetahi i te Metua e te Tamaiti i roto i te tahi mau tuhaa, ua faariro râ ratou i te Tamaiti ei taata i raro aˈe mai i te Atua Metua. E aita hoê i aimǎrô e hoê â faito to te varua moˈa e te Metua e te Tamaiti. Ei hiˈoraa, te faaite ra o Origène (area matahiti 185 e tae atu i te matahiti 254 o to tatou tau) e ua riro te Tamaiti a te Atua ei “Fanau tahi no te poieteraa atoa” e “te haapapu ra [te mau Papai] e Oia te mea tahito roa ˈˈe o te mau mea poietehia atoa.”31
Ia taiohia te mau papai a teie feia toroa a te ekalesia matamua ma te manaˈo pae tahi ore, e itehia e aita e vai ra te haapiiraa a te amuiraa faaroo kerisetiano no nia i te Toru Tahi i to ratou ra tau. Mai ta te buka Te Ekalesia o na senekele matamua e toru e faaite ra:
“Aita roa ˈtu te haapiiraa matauhia o teie nei tau no nia i te Toru Tahi . . . e turuhia ra e te mau papai a Justin: e e nehenehe teie manaˈo e faatano-atoa-hia i nia i te taatoaraa o te mau Metua hou ia Nicée; oia hoi, i nia i te feia papai kerisetiano atoa o na senekele e toru i muri aˈe i te fanauraahia te Mesia. Parau mau, ua faahiti ratou i te Metua, te Tamaiti, e te tohu aore ra Varua moˈa, eiaha râ na nia i te tiaraa aifaito, ei iho hoê roa, eiaha ei Toru i roto i te Hoê, mai te fariihia ra i teie nei e te feia turu i te Toru Tahi. O te tahi râ tatararaa te mea tano. Mea taa ê roa te haapiiraa a te Toru Tahi, ia au i tei faataahia e taua mau Metua ra, i te haapiiraa no teie nei tau. E parau papu maitai teie mai te tahi atu tupuraa i roto i te aamu o te mau manaˈo o te taata.”32
Inaha, na mua ˈˈe ia Tertullien, aita roa ˈtu te Toru Tahi i faahitihia. E mea taa ê roa te Toru Tahi ‘tuea ore e te mau haapiiraa matauhia’ a Tertullien i te haapiiraa e tiaturihia ra i teie nei mahana. Mea nafea ïa te haapiiraa a te Toru Tahi, mai tei tatarahia i teie mahana, i te faraa mai? Tei te Apooraa anei no Nicée i te matahiti 325 o to tatou nei tau? E tuatapapa tatou a muri aˈe i teie mau uiraa i roto i te Tuhaa 4 o teie mau tumu parau a Te Pare Tiairaa.
Faahororaa:
1. Aamu poto o te Ekalesia Matamua (beretane), a Harry R. Boer, 1976, api 110.
2. Omuaraa o te tooma kerisetiano (beretane), a Martin Werner, 1957, api 125.
3. Maimiraa i te haapiiraa kerisetiano no nia i te Atua (beretane), a R. P. C. Hanson, 1988, api 64.
4. Te Ekalesia o na senekele matamua e toru (beretane), a Alvan Lamson, 1869, mau api 70-1.
5. Te mau atua e te Atua hoê (beretane), a Robert M. Grant, 1986, mau api 109, 156, 160.
6. Omuaraa o te tooma kerisetiano, mau api 122, 125.
7. The International Standard Bible Encyclopedia, 1982, Buka 2, api 513.
8. Tuatapaparaa no nia i te tatararaa o te haapiiraa kerisetiano (beretane), a John Henry Cardinal Newman, Neneiraa Ono, 1989, mau api 14-18.
9. Te mau metua na mua ˈtu ia Nicée (beretane), neneihia e Alexander Roberts e James Donaldson, Nenei-faahou-raa marite o te Neneiraa Edinburgh, 1885, Buka I, api 264.
10. Hoê â buka, api 184.
11. Te mau metua na mua ˈtu ia Nicée, Buka 1, api 223.
12. Hoê â buka, api 164.
13. Aamu poto o te Ekalesia Matamua, a Bernhard Lohse, hurihia na roto mai i te reo helemani e F. Ernest Stoeffler, 1963, piti o te neneiraa buka, 1980, api 43.
14. Tuatapaparaa no nia i te tatararaa o te haapiiraa kerisetiano, api 20.
15. Te Ekalesia o na senekele matamua e toru, mau api 73-4, 76.
16. Te mau metua na mua ˈtu ia Nicée, Buka II, api 234.
17. Hoê â buka, api 227.
18. Hoê â buka, api 228.
19. Hoê â buka.
20. Hoê â buka, api 593.
21. Hoê â buka.
22. Hoê â buka, api 524.
23. Te Ekalesia o na senekele matamua e toru, mau api 124-5.
24. Hoê â buka, api 95.
25. Te Ekalesia matamua (beretane), a Henry Chadwick, neneiraa no 1980, api 89.
26. Te mau metua na mua ˈtu ia Nicée, Buka III, api 487.
27. Hoê â buka, mau api 603-4.
28. Hoê â buka, api 478.
29. Tuatapaparaa no nia i te tatararaa o te haapiiraa kerisetiano, mau api 19, 20.
30. Te Ekalesia o na senekele matamua e toru, mau api 108-9.
31. Te mau metua na mua ˈtu ia Nicée, Buka IV, api 560.
32. Te Ekalesia o na senekele matamua e toru, mau api 75-6.
[Hohoˈa i te api 27]
Clement
[Faaiteraa i te tumu]
Historical Pictures Service
[Hohoˈa i te api 28]
Tertullien
[Faaiteraa i te tumu]
Historical Pictures Service