VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 1/4 api 20-23
  • Mea maitai aˈe ia ora ia au i te aratairaa a Iehova

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mea maitai aˈe ia ora ia au i te aratairaa a Iehova
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê tufaa kerisetiano
  • Te mau haamanaˈoraa
  • Te fare haapiiraa e te hoê faaotiraa faufaa roa
  • Te ohipa pionie e te taviniraa i te Betela
  • Te amui-ore-raa i roto i te tamaˈi
  • E rave rau mau hopoia no te taviniraa
  • Te hoê oraraa faufaa e te oaoa
  • Te hoê oraraa î maitai e te faufaa i te taviniraa ia Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Na roto i to ˈu mau paruparu i ite-maitai-hia ˈi te puai o te Atua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
  • Te hinaaro nei te Betela i te rima tauturu
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1995
  • Te taviniraa i raro aˈe i te rima here o Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 1/4 api 20-23

Mea maitai aˈe ia ora ia au i te aratairaa a Iehova

FAATIAHIA E ERKKI KANKAANPÄÄ

MAI to ˈu tamariiriiraa mai â, ua hinaaro vau e tavini i te amaa a te mau Ite no Iehova i Filelane, aore ra Betela mai tei parauhia. No reira, i to te hoê tiaau ratere aniraa mai i te tau veavea o te matahiti 1941, “Eaha ta oe e opua ra e rave?” Ua pahono atura vau e: “Te hinaaro nei au e haere i te Betela.”

“Eiaha e moemoeâ; eita oe e anihia mai,” o ta ˈna ïa i parau. I te omuaraa, ua taiâ roa vau, teie râ, ua opua ihora vau e vaiiho i te mau ohipa i roto i te rima o Iehova. Tau avaˈe i muri iho, tae mai nei ta ˈu te tahi titauraa no te tavini i te Betela.

E 17 matahiti to ˈu e e taurearea mamahu vau i to ˈu pateraa i te ǒe o te fare a te amaa i Helsinki i te hoê mahana toetoe rahi e te maramarama no Novema 1941. Na Kaarlo Harteva, te tiaau a te amaa, i farii mai ia ˈu. I taua tau ra, te haapao ra te amaa e 1 135 Ite i Filelane.

Te hoê tufaa kerisetiano

I te matahiti 1914, ua noaa mai i ta ˈu metua tane te hoê buka a te Taiete Watch Tower oia hoi Te tabula anotau a te Atua (beretane). Ua tupu ihora te tamaˈi rahi matamua i muri noa iho, e aita oia i nehenehe e taio i teie buka.

Ua faatupu te aroraa o Filelane ia riro mai oia ei fenua tiamâ i te mau fifi. Ua haamauhia ˈtura e piti pǔpǔ puai—te mau Uouo e te mau Uteute. I roto i te pae Uouo, te vai ra te feia fatu faufaa e te feia oraraa ona, area te mau Uteute ra, o te feia rave ohipa ïa. Ua tamata to ˈu metua tane i te ore e faaô atu i roto i te tahi pǔpǔ. Ua tapao râ na pǔpǔ e piti atoa ra ia ˈna ei taata atâta.

Inaha, ua faautuahia o Papa i te utua pohe e piti taime, a tahi na te mau Uouo e i muri iho na te mau Uteute. I te hoê taime, ua haapohehia te hoê taata e aita te taata taparahi i itehia mai, ua faautuahia ˈtura hoê ahuru taurearea, e tae noa ˈtu to ˈu metua tane, i te utua pohe. Ua ani aˈera te hoê orometua haapii a to ˈu metua tane, e melo hoi oia no te pǔpǔ haava, e ia haapaehia oia, e ua fariihia ta ˈna aniraa. Ua haapohehia râ na taurearea e iva.

I te tahi atu taime, ua haapae-faahou-hia o Papa i te tahi atu utua pohe. I muri iho, ua opua aˈera oia i te tapuni. Ua ǒ aˈera raua to ˈna taeae i te tahi vahi tapuniraa, e ua ora raua i reira e tae roa ˈtu i te hopea o te tamaˈi. No te faaamu ia raua, na to ratou taeae hopea e afai mai i te maa e te pape.

I muri aˈe i te tamaˈi i te matahiti 1918, ua faaipoipo atura o Papa e ua patu ihora oia i te hoê fare i pihai iho i taua vahi tapuniraa ra. Ua ite maitai au i taua vahi nei i muri iho, no te mea te reira ta ˈu vahi hautiraa. Ua faaite mai Papa e ua pure pinepine oia, ia ˈna i tapuni i raro i te fenua. Ua tǎpǔ oia i te Atua e ia haapii noa ˈtu oia e nafea ia tavini Ia ˈna, e na reira iho â oia.

I muri noa ˈˈe i to ˈna faaipoiporaa, ua faaoti aˈera Papa e rave i te tahi buka no te taio i roto i ta ˈna tere raveraa ohipa. I roto i te vahi vaiihoraa tauihaa, ua itea maira ia ˈna te buka Te tabula anotau a te Atua o ta ˈna i hoo mai tau matahiti na mua ˈtu. Ua heheu aˈera oia i te pene “Te mahana o Iehova” e ua taio ihora. Teie noa ta ˈna parau: ‘Teie te parau mau, teie te parau mau.’ I to ˈna pouraa mai mai taua vahi ra, ua parau atura oia i to ˈu metua vahine e: “Ua itea ia ˈu i te haapaoraa mau.”

I reira iho, ua haamata ˈtura Papa i te poro ia vetahi ê no nia i te mau mea o ta ˈna e haapii ra, ma te paraparau atu na mua ˈˈe i to ˈna mau fetii e te feia tapiri. I muri iho, ua haamata ˈtura oia i te vauvau i te mau oreroraa parau huiraatira. Aita i maoro, ua apiti maira vetahi feia no taua vahi ra ia ˈna. I muri aˈe i to ˈna farereiraa i te Feia haapii Bibilia, te iˈoa ïa o te mau Ite no Iehova i taua tau ra, ua bapetizohia ˈtura o Papa i te matahiti 1923. I to matou fanauraahia mai—e maha hoi matou—ua haapao iho â Papa e ia haapiihia matou. Inaha, i muri aˈe i te haamauraahia te amuiraa, ua titauhia matou ia haere i te mau putuputuraa atoa.

Te mau haamanaˈoraa

Te haamanaˈo ra vau i te hoê tairururaa i faanahohia i roto i ta matou amuiraa i te matahiti 1929 ra, e pae matahiti ïa to ˈu i reira. E rave rahi mau taata o tei putuputu mai no roto mai i te mau amuiraa tapiri mai, e ua tae atoa mai te hoê tia no ǒ mai i te amaa. I taua tau ra, e peu matauhia, i Filelane iho â râ, ia haamaitai i te mau tamarii i te mau tairururaa. No reira, ua haamaitai atura te taeae no ǒ mai i te Betela i te mau tamarii, mai ta Iesu i rave i roto i ta ˈna taviniraa. Aita roa ˈtu i moehia ia ˈu.—Mareko 10:16.

Te tahi atu mea o ta ˈu e haamanaˈo ra, o te fariiraahia te iˈoa ra Ite no Iehova i te matahiti 1931 ra. Ma te ite i te faufaaraa o teie ohipa, ua taio ihora to ˈu metua tane ma te tura i mua i te amuiraa i te parau faaara no nia i to matou iˈoa apî.

Te haamanaˈo noa ra vau i to ˈu nainairaa ra, e haere na vau e poro na muri iho i to ˈu metua tane. I te haamataraa, e faaroo noa ˈtu vau ia ˈna, teie râ, i te pae hopea, na ˈu iho i poro. I te matahiti 1935, a haere mai ai te hoê tiaau ratere e farerei ia matou, ua haere atu vau e farerei i te feia tapiri atoa e ua titau atu vau ia ratou ia haere mai i te putuputuraa. Ua pûpû atoa ˈtu vau i te tahi mau buka iti, e ua farii mai vetahi mau taata.

Te fare haapiiraa e te hoê faaotiraa faufaa roa

O matou anaˈe e maha tamarii e metua Ite no Iehova to matou, e mea pinepine matou i te faaooohia no te mea aita matou i apiti atu e te tahi atu mau taurearea i roto i te mau haerea tano ore no te kerisetiano. Noa ˈtu e ua tamata te mau hoa haapiiraa i te turai ia ˈu ia puhipuhi i te avaava, aita râ vau i na reira. Ua pii-faaooo-atoa-hia matou te feia a Russell (o Russell te peretiteni matamua a te Taiete Watch Tower) aore ra te feia a Harteva (o Harteva te tiaau a te amaa no Filelane). Te oaoa nei au i te faaite e ua riro mai vetahi mau taurearea o tei faaooo mai ia matou ei mau Ite.

Ua faaitoito to ˈu orometua haapii ia ˈu ia haere â i mua i roto i ta ˈu tau haapiiraa, e i te hoê taime, ua feruri au e riro ei taata aravihi i te pae no te mau matini. Teie râ, ua tupu te hoê tairururaa a te mau Ite no Iehova i Pori i te tau uaaraa tiare no 1939, o tei riro ei taime faufaa roa i roto i to ˈu oraraa. Ua pûpû mâua to ˈu taeae iti o Tuomo ia mâua no Iehova e ua faataipe atura i te reira na roto i te bapetizoraa i roto i te pape i taua tairururaa nei, i te 28 no me 1939. I muri iho, i te omuaraa o te avaˈe setepa, ua tupu ihora te Piti o te Tamaˈi rahi.

Ua taui roa te mau huru tupuraa i Europa. Ua ino roa te mau ohipa i rotopu ia Filelane e te Hau no Rusia. Ua haamatara to ˈu metua tane e te fatata maira o Aramagedo e ua faaitoito atoa ia matou ia riro ei pionie. No reira, i te avaˈe titema 1940, ua haamata ihora mâua to ˈu taeae i te taviniraa pionie i te pae apatoerau no Filelane.

Te ohipa pionie e te taviniraa i te Betela

I to mâua taviniraa ei pionie, ua ora mâua i te rahiraa o te taime i ǒ Yrjö Kallio. E taeae teie o tei riro mai, e 30 matahiti na mua ˈtu, ei hoê o te Feia haapii bibilia i Pennsylvania i te mau Hau amui no Marite. E taata maitai roa o Yrjö, e ua imi oia i te mau ravea atoa no te aupuru maitai ia mâua. Ua riro to ˈna taeae ra o Kyösti Kallio, ei peretiteni no Filelane mai te matahiti 1937 e tae atu i te matahiti 1940. Ua faatia mai Yrjö ia mâua e ua faataa maitai atu oia i te poroi i to ˈna taeae, ma te faaite ia ˈna e o te Basileia o te Atua anaˈe te tiaturiraa ia noaa mai te faatereraa maitai e te hau tamau na te ao atoa nei.

A mairi ai te tau, ua rahi noa ˈtura to ˈu hinaaro e riro ei melo no te utuafare o te Betela. Auaa râ hoi, noa ˈtu te faaararaa a te tiaau ratere e eiaha e moemoeâ, ua fariihia ta ˈu aniraa no te tavini i te Betela. Te ohipa matamua i horoahia mai, e taata afaifai ïa. I muri iho râ, ua fanaˈo vau i te hopoia e rave i te ohipa i roto i te vahi neneiraa. I reira, ua rave au i te ohipa i roto e rave rahi mau piha ohipa, mai ta matou piha neneiraa iti e te vahi Haponoraa.

Te amui-ore-raa i roto i te tamaˈi

I te matahiti 1942, i te 18raa o to ˈu matahiti, ua titauhia mai au no te tau faehau. I te mea e aita vau i farii ia tihepuhia vau, ua roohia ˈtura vau i te mau taime anianiraa maoro, e piti taime te faatanoraahia te hoê pupuhi i nia ia ˈu. I te tahi atu taime, ua tupaihia vau. Oia atoa, i te tau o te mau anianiraa, ua tapeahia vau i roto i te hoê piha tapearaa toetoe roa.

I te pae hopea, i te avaˈe tenuare 1943, ua tae i te taime ia haavahia vau e te tahi atu mau Ite. Ua titau te faehau toroa o tei uiui mai ia matou e eiaha ta matou utua fare auri ia topa mai i raro i te ahuru matahiti. Ua hinaaro te perepitero a te nuu i te hoê utua puai aˈe, ma te titau na roto i te hoê rata i ‘te utua pohe aore ra te afairaa ˈtu i teie feia haavare i Rusia e ia faauehia ia ouˈa ratou na nia mai i te manureva no te tahi tere hiˈopoaraa [o to matou ïa pohe], e tano roa hoi teie utua no ratou.’

Ua faanahohia ˈtura te hoê haavaraa haavarevare. Ua piihia vau i mua i te haavaraa e ua faautuahia vau i te utua pohe. Ua riro noa râ te reira ei tamataraa no te faahema ia matou, inaha, i muri aˈe i taua mahana ra, ua pii-faahou-hia vau i mua i te haavaraa e ua faautuahia vau i te utua fare auri e toru matahiti e te afa. Ua horo vau i te utua, e ua faatopahia i nia e piti matahiti.

I te fare auri, mea iti roa te maa, e te vai ra te mau hamani-ino-raa a te tahi atu feia mau auri. E piti taime, ua haruhia vau e te mau mahu, auaa râ hoi, ua manuïa vau i te horo. Ua haamǎtaˈu mai hoê e e taparahi oia ia ˈu ahiri e eita vau e farii i ta ˈna mau aniraa. Teie râ, mai ta ˈu i rave i roto i to ˈu mau fifi atoa, ua tiaoro atu vau ia Iehova, e ua tauturu mai oia ia ˈu. E ere hoi te haamǎtaˈuraa a taua mau auri ra i te parau hauti, no te mea ua taparahi ê na oia i te taata. I to ˈna tuuraahia, ua taparahi faahou oia i te hoê taata e ua hoˈi atu oia i te fare auri.

Mea papu maitai e no te mea ua matauhia te mau Ite no Iehova no to ratou parau-tia, ua horoahia maira te tahi mau hopoia na ˈu. Ta ˈu ohipa, o te opereraa ïa i te maa na te tahi atu feia mau auri, e ua faatiahia vau ia haere ma te tiamâ na roto i te fare auri. No reira, ua navai maitai ta ˈu maa, hau atu râ, e nehenehe atoa ta ˈu e ara ia haapao-maitai-hia to ˈu mau taeae kerisetiano. Ua poriahia te hoê o te mau taeae i roto i te fare auri, e ohipa varavara roa hoi ia hiˈohia te navai ore o te maa!

Ua tuuhia vau i rapae i te fare auri i te avaˈe setepa 1944, i te mahana a tuuhia ˈi te Taeae Harteva. I to ˈu tuuraahia i rapae, te auraa ra, e hoˈi atu ïa vau i te Betela. Ua manaˈo hoi au e, ‘Mea hau aˈe ia rohirohi i te ohipa e 16 hora i te mahana i te Betela maoti i te ora i roto i te fare auri.’ Mai reira mai aita vau i ape aˈenei i te ohipa!

E rave rau mau hopoia no te taviniraa

I muri iho i te matahiti 1944, ua farerei au ia Margit, te hoê potii pionie nehenehe, o tei pahono i to ˈu anaanatae ia ˈna, e ua faaipoipo mâua i te 9 no febuare 1946. I te matahiti matamua o to mâua faaipoiporaa, ua tavini vau i te Betela, area o Margit ra, ua tavini ïa o ˈna i Helsinki ei pionie. I muri aˈe, i te avaˈe tenuare 1947, ua tonohia ˈtura mâua i roto i te taviniraa haaati.

I roto i te taviniraa ratere, mea pinepine mâua i te faaea e te mau utuafare fetii e i te taoto i roto i te hoê piha e o ratou. Ua ite matou e te horoa maira ratou i te mea maitai aˈe e vai ra ia ratou ra, e aita roa ˈtu mâua i amuamu. Mea nainai te mau tuhaa haaati i taua mau tau ra, e i roto i te tahi mau amuiraa, aita roa ˈtu e Ite bapetizohia!

I te matahiti 1948, ua titauhia mâua ia hoˈi atu e tavini i te Betela. E piti matahiti i muri aˈe, ua haere maira o Wallace Endres i Filelane no ǒ mai i te mau Hau amui no Marite, e ua nominohia ˈtura oia ei tiaau no te amaa. Ua faaitoito puai oia ia mâua ia tamau noa i te haapii i te reo beretane, e o ta mâua ïa i rave. Inaha, ua titauhia mâua ia haere atu i te 19raa o te pǔpǔ a te Fare haapiiraa bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower, o tei haamata i South Lansing, i New York, i te avaˈe febuare 1952.

I muri aˈe i te opereraa i te parau tuite, ua tonohia mâua i Filelane. Teie râ, hou mâua a faarue ai i te Fenua Marite, ua haapiihia vau ia rave i te ohipa i nia i te mau matini neneiraa i te pu rahi a te mau Ite no Iehova i Brooklyn, i New York.

I to mâua hoˈiraa ˈtu i Filelane, ua tonohia mâua i roto i te taviniraa tiaau ratere, teie râ, i te matahiti 1955, ua anihia mâua ia hoˈi faahou i te amaa no Filelane. I taua matahiti ra, ua riro mai vau ei tiaau haapao i te vahi neneiraa, e e piti matahiti i muri iho, i te matahiti 1957, ua nominohia vau ei tiaau no te amaa. Mai te matahiti 1976 mai â, ua tavini au ei tiaau haapao i te Tomite a te Amaa no Filelane.

Ma te oaoa, ua tapea to ˈu metua tane e to ˈu metua vahine i to raua haapao maitai ia Iehova e tae roa ˈtu i to raua poheraa. Inaha, hau atu i te hoê hanere fetii o Papa o tei riro mai ei Ite. E tae roa mai i teie mahana, te tavini noa nei to ˈu taeae e to ˈu mau tuahine e to ratou mau utuafare ia Iehova, hoê o ta ˈu tuahine o te tavini ra ei pionie.

Te hoê oraraa faufaa e te oaoa

I roto i te roaraa o te mau matahiti, ua rahi noa ˈtu te ohipa, na te Atua râ te reira, e ua riro mau â teie ohipa ei mea oaoa e te faufaa. (Korinetia 1, 3:6-9) I roto i to ˈu oraraa, aita noa vau i ite i te mau tau ohie e te au mau. Ua farerei au i te mau fifi e te mau tamataraa. I te omuaraa ra iho o to ˈu oraraa, ua taa ia ˈu e e tia ia aˈo ia oe iho. Eita ta oe e nehenehe e rave mai ta oe e hinaaro. Ua aˈo-pinepine-hia vau, e ua haapii mǎrû noa vau e teihea te oraraa maitai aˈe.

Ei hiˈoraa, ua haapii mai te mau fifi e te mau ereraa o ta ˈu i faaoromai i roto i te tamaˈi ia ˈu ia ora ma te haapae i te taoˈa rahi. Ua haapii au i te faataa mai te peu e mea titauhia te hoê mea aore ra eita. E peu matauhia e au e aniani ia ˈu iho mai te peu e te titau ra vau i te hoê mea aore ra eita. E ia taa ia ˈu e e ere i te mea faufaa, eita ïa vau e hoo mai.

Mea papu maitai te aratairaa ta Iehova e horoa maira na roto i ta ˈna faanahonahoraa. Ua oaoa vau i te iteraa i te numera o te mau Ite no Iehova i te maraaraa i roto i ta ˈu mau matahiti i te amaa no Filelane mai te 1 135 e hau atu i te 18 000! Oia mau, te ite nei au e ua haamaitaihia ta ˈu ohipa, teie râ, ua ite atoa vau e ua haamaitaihia no te mea na Iehova teie ohipa, e ere na tatou. (Korinetia 1, 3:6, 7) I te omuaraa o to ˈu oraraa, ua maiti au i te eˈa o Iehova, e ua riro mau â ei eˈa maitai aˈe i roto i te oraraa.

[Hohoˈa i te api 23]

Erkki Kankaanpää i teie mahana, e ta ˈna vahine o Margit

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono