VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 1/3 api 10-15
  • Te hebedoma o tei taui i te ao nei

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te hebedoma o tei taui i te ao nei
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • 8 no Nisana
  • 9 no Nisana
  • 10 no Nisana
  • 11 no Nisana—Te hoê mahana ohipa
  • Fatata roa te 11 no Nisana i te hope
  • 12 no Nisana
  • 13 no Nisana
  • “Ua tae i te hora”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Te haamanaˈo-faahou-raa i te mau mahana hopea o Iesu i nia i te fenua nei
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • A7-G Tupuraa faufaa o te oraraa o Iesu i te fenua nei: Te taviniraa hopea a Iesu i Ierusalema (Tuhaa 1)
    Te Bibilia, Huriraa o te ao apî
  • Fatata ta Iesu Pasa hopea
    Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 1/3 api 10-15

Te hebedoma o tei taui i te ao nei

“Ia ora oia o tei haere mai ma te iˈoa o [Iehova]!”—MATAIO 21:9.

1. O vai na pǔpǔ taa ê roa e piti o tei anaanatae i te mau ohipa i tupu i te avaˈe atete i mairi aˈenei?

“E TORU MAHANA PEAPEA O TEI FAAHITIMAHUTA I TE AO NEI.” I te avaˈe atete 1991, ua haamatara te mau upoo parau a te mau vea mai teie te huru, i te parau ra e e nehenehe te ao nei e arepurepu roa i roto noa i tau mahana. Oia mau, ua roohia te mau mahana hopea o te avaˈe atete i te mau huru tupuraa rahi eiaha noa no te ao nei no te pǔpǔ atoa râ ta Iesu i parau e: “E ere ratou i to teie nei ao.” Taua pǔpǔ nei, ua matauhia ratou i teie mahana mai te mau Ite no Iehova.—Ioane 17:14.

2, 3. (a) Mea nafea te tiamâraa i te haafaufaaraahia i Zagreb noa ˈtu te haamǎtaˈuraa o te tamaˈi? (b) Mea nafea te faaroo aueue ore i te haamaitairaahia i Odessa?

2 Ua faanahohia te tairururaa rahi matamua a te mau Ite no Iehova tei faatupuhia aˈenei i Yugoslavia no te 16 e tae atu i te 18 no atete. Mai tei itehia, e riro atoa te reira ei tairururaa rahi matamua a te nunaa o Iehova i roto i te hoê fenua tei piri roa i te tamaˈi tivila. Ua rave te mau Ite no Iehova no taua fenua ra, e tae noa ˈtu te mau rima tauturu no te mau fenua tapiri mai, i te ohipa e piti avaˈe no te faaapî roa i te tahua tueraa popo HAŠK Građanski i Zagreb. Ua mâ maitai teie vahi nahonaho roa no te tairururaa “Te mau hoa o te tiamâraa a te Atua.” E mau tausani ratere no te ao nei o tei faanaho ia ratou no te haere atu i reira, e tae noa ˈtu e 600 no te Hau amui no Marite mai. I mua i te haamǎtaˈuraa a te tamaˈi tivila, teie te parau i faarooroohia: “Eita te mau Marite e haere mai.” Ua haere atu râ ratou, e te mau tia no e rave rahi mau fenua ê atu. Ua tiaihia e 10 000 taata, e 14 684 râ o tei ruru mai i te tahua i te mahana hopea! Ua haamaitai-paatoa-hia ratou no te mea aita ratou i ‘faarue i to ratou haaputuputuraa.’—Hebera 10:25.

3 I roto i na mahana e toru i muri aˈe i te tairururaa no Zagreb, ua tupu te hoê faataahuriraa i te faatereraa o tei ore i manuïa i te Hau Rusia. I taua taime ra, te rave ra te mau hoa o te tiamâraa a te Atua i te mau faaineineraa hopea no ta ratou tairururaa i Odessa i te fenua Ukraine. E tupu anei te tairururaa? Ma te faaroo aueue ore, ua rave te mau taeae i te mau ohipa hopea o te faaapîraa taatoa i te tahua, e ua tamau noa te mau tia i te tae mai. Mai te hoê semeio ra, ua hope te faataahuriraa. Ua tupu ihora te hoê tairururaa oaoa mau i te 24 e te 25 no atete, maoti e 12 115 taata o tei ruru mai e 1 943—16 % o te rahiraa taata i tae mai—o tei bapetizohia! Ua oaoa teie mau Ite apî, amuihia e te mau taata mea maoro to ratou tapearaa i to ratou taiva ore, i te mea e ua haere mai ratou i taua tairururaa ra ma te tiaturi papu ia Iehova.—Maseli 3:5, 6.

4. Ua pee te mau Ite no Europa Hitia o te râ i teihea hiˈoraa tei vaiihohia mai e Iesu?

4 Ua pee teie mau Ite haapao maitai i te hohoˈa i vaiihohia e to tatou Hiˈoraa, o Iesu Mesia. Aita oia i mairi i te haere atu i te mau oroa ta Iehova i faaue mai, noa ˈtu e ua tamata te mau ati Iuda i te haapohe ia ˈna. A haere mai ai oia i Ierusalema no ta ˈna oroa Pasa hopea, te tia noa ra ratou na te hiti o te hiero, ma te uiui haere e: “Eaha to outou na manaˈo? E ore anei oia e tae mai i teie nei oroa?” (Ioane 11:56) Ua haere mai râ oia! Ua faaineine te reira i te tupuraa o te hoê hebedoma o tei tapao i te hoê tauiraa i roto i te aamu o te taata nei. E hiˈopoa faahou na tatou i te tahi o te mau taime faufaa o taua hebedoma ra—mai te 8 e tae atu i te 14 no Nisana i roto i te kalena ati Iuda.

8 no Nisana

5. Eaha ta Iesu i ite ia ˈna i tere atu i Betania i te 8 no Nisana 33 o to tatou nei tau?

5 I taua mahana ra, ua tae atu o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i Betania. Ua faaea o Iesu e ono po i reira i te fare o to ˈna hoa piri ra o Lazaro, o ta ˈna hoi i faatia mai mai te pohe mai aita i maoro aˈenei. Mea fatata roa o Betania ia Ierusalema. Ua faaite ê na o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ anaˈe ra e: “Inaha, te haere nei tatou i Ierusalema, e e tuuhia te Tamaiti a te taata nei i te feia tahuˈa rarahi e te mau papai parau ra, e e faahapa mai ratou ia ˈna ia pohe, e tuu hoi ia ˈna i te Etene, ia tâhitohitohia oia, e ia papaihia, e ia faasataurohia hoi: e tia faahou mai râ oia ia tae i te rui toru ra.” (Mataio 20:18, 19) Ua taa maitai ia Iesu e e tia ia ˈna ia faaruru i te mau ati mauiui mau i teie nei. Teie râ, a fatata mai ai teie taime tamataraa rahi, aita o Iesu i haapae i ta ˈna mau tutavaraa no te tavini i to ˈna mau taeae ma te here. Ia ‘hoê atoa to tatou huru feruriraa e to Iesu Mesia’ e tia ˈi.—Philipi 2:1-5; Ioane 1, 3:16.

9 no Nisana

6. I te po o te 9 no Nisana, eaha ta Maria i rave, e eaha ta Iesu i parau atu ia Iuda?

6 I muri aˈe i te toparaa mahana, a haamata ˈi te 9 no Nisana, ua tamaa o Iesu i te fare o Simona, tei roohia i te lepera i mutaa ihora. I reira to Maria, te tuahine o Lazaro, niniiraa i te monoˈi noanoa moni rahi i nia i te upoo e te avae o Iesu e to ˈna tamârôraa ma te haehaa i to ˈna avae e to ˈna rouru. I to Iuda patoiraa i te reira, ua parau atura Iesu e: “Vaiiho noa ˈtu ïa, ua vaiiho oia i teie ei faatahinu ia ˈu, a tae atu ai i te mahana tanuraa ia ˈu ra.” I to ratou faarooraa e e rave rahi mau ati Iuda o te haere ra i Betania e o te tiaturi ra ia Iesu, ua faaineine aˈera te mau tahuˈa rahi i te tahi opuaraa ino no te taparahi ia ˈna e ia Lazaro.—Ioane 12:1-7.

7. I te poipoi o te 9 no Nisana, mea nafea te iˈoa o Iehova i te faahanahanaraahia, e eaha ta Iesu i tohu?

7 I te poipoi roa, ua haamata ihora o Iesu i to ˈna tere i Ierusalema. Ua haere maira te mau nahoa taata e farii ia ˈna, ma te aroha e te mau amaa tamara e te piiraa e: “Hosana! ia ora na te Arii o Iseraela o tei haere mai ma te iˈoa o [Iehova].” Ua faatupu ïa Iesu i te parau tohu a Zekaria 9:9 i to ˈna haereraa ˈtu i te oire i nia i te hoê asini. A piri ai oia i Ierusalema, ua oto ihora oia ia ˈna, ma te tohu e e haaati to Roma ia ˈna e te mau pou oeoe a haamou atu ai ia ˈna—te hoê parau tohu o te tupu ma te puai e 37 matahiti i muri iho. (Te faaite atoa ra te reira i te ati no te amuiraa faaroo kerisetiano, o tei riro ei apotata ia au i te hohoˈa o Ierusalema tahito.) Aita te mau faatere ati Iuda e hinaaro ra ia Iesu ei arii no ratou. Ma te riri, ua tuô aˈera ratou: “Inaha, ua hope te rahi atoa i te pee ia ˈna.”—Ioane 12:13, 19.

10 no Nisana

8. I te 10 no Nisana, mea nafea to Iesu faaiteraa i to ˈna faatura hohonu no te fare no te pure a Iehova, e eaha tei tupu i muri iho?

8 Ua haere faahou atu o Iesu i te hiero. No te piti o te taime, ua tiahi oia i te feia hoo taoˈa nounou e te feia taui moni. Eita e tia ia rave i te ohipa hooraa taoˈa—“te nounou moni”—i roto i te fare no te pure a Iehova! (Timoteo 1, 6:9, 10) Fatata roa te taime e pohe ai o Iesu. Ua faahiti oia i te parau no te tanuraa o te hoê huero no te faahohoˈa i te reira. E pohe te huero, tera râ, e tupu mai to ˈna ǒhi e riro mai ai ei tumu o te faahotu i te maa e rave rahi. Oia atoa, e faatupu te pohe o Iesu i te ora mure ore no te mau nahoa taata o te faaroo ia ˈna. Ma te horuhoru i te manaˈoraa i to ˈna pohe e fatata maira, ua pure ihora Iesu ia faahanahanahia te iˈoa o to ˈna Metua. Ei pahonoraa, ua haruru maira te reo o te Atua mai te raˈi mai ia faaroo te mau taata atoa i reira e: “Ua haamaitai au, e e haamaitai faahou atu â vau.”—Ioane 12:27, 28.

11 no Nisana—Te hoê mahana ohipa

9. (a) I te poipoi roa i te mahana 11 no Nisana, mea nafea to Iesu faaohiparaa i te mau parabole no te faahapa i te mau ati Iuda apotata? (b) Ia au i te parabole a Iesu, o vai tei erehia i te hoê ravea faahiahia roa?

9 Ua faarue faahou Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ ia Betania no te hoê mahana ohipa taatoa. Ua faaohipa o Iesu e toru parabole no te faaite e no te aha te nunaa ati Iuda apotata i faautuahia ˈi. I nia i to ˈna tere, ua faaino aˈera oia i te hoê tumu suke hotu ore e mea na reira to ˈna faahohoˈaraa i ta ˈna faautuaraa i te nunaa ati Iuda faaroo ore e te hotu ore. I to ˈna tomoraa ˈtu i roto i te hiero, ua faataa ˈtura oia e mea nafea to te feia faaapu iino a te fatu o te ô vine i te taparahiraa i te pae hopea i te tamaiti e te taata aiˈa a te fatu—ma te faahohoˈa i te faarueraa te mau ati Iuda i ta ratou faufaa no ǒ mai ia Iehova ra, o tei haapapuhia na roto i to ratou taparahiraa ia Iesu. Ua faataa oia i te hoê oroa faaipoiporaa i faanahohia e te arii—o Iehova—e ua imi te mau manihini (te mau ati Iuda) miimii i te mau otoheraa ia ore ratou e tae atu. No reira, ua titau-manihini-hia ˈtura te feia ěê—te feia o te mau nunaa—e ua farii vetahi i teie titauraa. Teie râ, ua taorahia te hoê taata aita to ˈna e ahu faaipoiporaa i rapae. Te faahohoˈa ra oia i te mau kerisetiano haavare a te amuiraa faaroo kerisetiano. E rave rahi mau ati Iuda no te tau o Iesu o tei titauhia “e iti râ tei maitihia” no te amui atu i roto i na feia tapaohia e 144 000 o te fanaˈo i te Basileia i te raˈi ra.—Mataio 22:14; Apokalupo 7:4.

10-12. (a) No te aha o Iesu i faahapa etaeta ˈi i te mau faatere haapaoraa ati Iuda, e eaha te faahaparaa uˈana ta ˈna i faatae atu i taua mau taata haavare ra? (b) Mea nafea te haavaraa i te faatupuraahia i nia i te nunaa ati Iuda apotata?

10 Ua imi te mau raatira faaroo ati Iuda haavare i te ravea no te haru ia Iesu, ua pahono atu râ oia i ta ratou mau uiraa haavarevare e ua haamâmu oia ia ratou i mua i te nunaa. Auê taua mau ati Iuda faaroo orure hau e! Ua aˈo etaeta ˈtu Iesu ia ratou! Ua nounou ratou i te tiaraa teitei, te ahu taa ê, e te mau tiaraa iˈoa faateitei, mai ia “Rabi” e “Metua,” mai e rave rahi mau raatira faaroo i teie nei tau. Ua faataa o Iesu i teie ture: “Te faateitei ia ˈna ihora, e faahaehaahia ïa; e o te faahaehaa ia ˈna ihora, e faateiteihia ïa.”—Mataio 23:12.

11 Ua faahapa tahaa Iesu i taua mau raatira haapaoraa ra. E hitu taime to ˈna parauraa e: ‘E atiraa to outou!’ ma te faaau ia ratou i te aratai matapo e te feia haavare. E i te mau taime tataitahi, ua horoa oia i te hoê tumu papu maitai no te faautua ia ratou. Te tapiri ra ratou i te uputa o te Basileia o te raˈi. Ia topa te hoê pǐpǐ i roto i ta ratou herepata, e nehenehe oia e roohia i te Gehena, mai te mea ra e tei roto ê na oia i te feia e haamouhia no te hara ino aore ra te peu maamaa i te pae faaroo. “E te mau maamaa e te matapo e!” o ta Iesu ïa i parau, no te nounou o te mau Pharisea i te auro o te hiero maoti hoi i te atuaturaa i te haamoriraa viivii ore i reira. Ua haapae ratou i te parau-tia, te aroha, e te haapao maitai a aufau ai ratou i te ahuru o te mineta, e te aneto, e te kumina, ma te haamoe i te mau tuhaa faufaa o te Ture. Eita te mau peu horoiraa e tamâ i to ratou viivii no roto ra—inaha, o te hoê mafatu tamâhia na roto i te faaroo i roto i te tusia a Iesu e fatata maira te nehenehe e rave i te reira. Te faahapa ra to ratou haavare e to ratou taiva no roto ra i to ratou ‘teatea’ no rapaeau.—Mataio 23:13-29.

12 Oia mau, e atiraa to te mau Pharisea, e “tamarii [mau â ratou] na te feia i taparahi i te mau peropheta” no tahito ra! E mau ophi ratou, e fanauˈa ehidena, tei faautuahia i te Gehena, no te mea e haapohe ratou eiaha noa ia Iesu, i te feia atoa râ o ta ˈna e tono atu. E faatupuhia teie haavaraa i nia “i teie nei ui.” Ua tupu te reira i te taime a haamouhia ˈi o Ierusalema e 37 matahiti i muri aˈe.—Mataio 23:30-36.

13. Te haapapuhia ra te mau parau a Iesu no nia i te mau ô i te hiero i roto i teihea mau huru tupuraa i teie mahana?

13 Hou oia e faarue ai i te hiero, ua haapopou o Iesu i te hoê vahine ivi veve o tei tuu i roto i te afata faufaa e piti moni iti—“ua hope roa a ˈna pue taoˈa rii i te tuuhia e ana i roto.” Auê ïa taa-ê-raa e te feia nounou moni, o tei horoa noa i te taoˈa ia itehia mai e ua tuu ratou i te tahi mea! Mai taua vahine ivi veve ra, ua ineine te mau Ite no Iehova i teie mahana i te horoa i te taime, te puai, e te moni no te turu e no te haaparare i te ohipa a te Basileia na te ao nei. Auê ïa taa-ê-raa e e te mau poro evanelia na roto i te afata teata tia ore o te eiâ nei i ta ratou mau nǎnǎ no te faarahi i ta ratou iho faufaa!—Luka 20:45–21:4.

Fatata roa te 11 no Nisana i te hope

14. Eaha te peapea ta Iesu i faaite, e mea nafea to ˈna pahonoraa i te mau uiraa a ta ˈna mau pǐpǐ?

14 Ua mihi Iesu i nia ia Ierusalema e to ˈna mau taata i te na ôraa e: “Teie outou a ore a hiˈo mai ia ˈu, ia ite mai outou, e tae noa ˈtu i te mahana e parau ai outou e, Ia ora na oia o te haere mai ma te iˈoa o [Iehova].” (Mataio 23:37-39) I muri iho, a parahi ai ratou i nia i te Mouˈa Oliveta, ua uiui te mau pǐpǐ piri roa a Iesu no nia i teie parau, e ei pahonoraa, ua faataa ˈtu o Iesu i te tapao o te haapapu e tei reira o ˈna i roto i te mana o te Basileia e te hopea o te faanahoraa o te mau mea iino a Satani.—Mataio 24:1–25:46; Mareko 13:1-37; Luka 21:5-36.

15. Eaha te tapao ta Iesu i horoa no nia i to ˈna tiaraa mai no te haava, e afea te reira i te haamataraa i te tupu?

15 Ma te faahiti i te haavaraa a Iehova te fatata roa i te tupu i nia i te hiero, ua faaite o Iesu e te faahohoˈa ra te reira i te mau ohipa riaria e tupu a muri aˈe i te hopea o te taatoaraa o te faanahoraa o te mau mea. E tapaohia te tau o to ˈna vairaa mai na roto i te tupuraa o te tamaˈi i nia i te hoê faito aitâ i itehia aˈenei, e tae noa ˈtu te oˈe, te aueueraa fenua, e te maˈi pee, amuihia i te ereraa i te here e te ofatiraa i te ture. Ua tupu mau â te reira i roto i teie nei ao o te senekele 20 mai te matahiti 1914 mai â!

16, 17. Eaha te mau ohipa o te ao nei ta Iesu i faataa, e eaha te huru o te mau kerisetiano i mua i taua parau tohu ra?

16 E naeahia te hoê faito puai ia tupu te “ati rahi . . . aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.” I te mea e e riro te reira ei haamouraa mai te Diluvi i te tau o Noa ra, ua faaara Iesu ia ore tatou ia horoa rahi roa ia tatou i roto i te mau ohipa a to teie nei ao. “E ara, aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai to outou Fatu.” Auê tatou i te oaoa e i te mea e ua faatoroa te Fatu i te hoê “tavini haapao maitai e te paari” faatavaihia no te faaoto i te faaararaa e no te horoa i te maa navai maitai i te pae varua no teie mahana o to ˈna vairaa mai!—Mataio 24:21, 42, 45-47.

17 I to tatou senekele 20, ua ite tatou i te “ati rahi to te mau fenua i te ao nei, e te ahoaho . . . te tarapaperaa o te aau taata i te mǎtaˈu, e te manaˈoraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te ao nei.” Ua parau mairâ Iesu e: “E ua tupu anaˈe teie nei mau mea, e nânâ i to outou mata i nia, e faateitei i to outou upoo, te fatata maira hoi to outou ora.” Ua faaara maira oia e: “E ara râ ia outou, o te teimaha outou i te rahi o te maa e te taero, e te peapea o teie nei ao, a roohia mai ai outou e taua mahana ra aore i manaˈohia.” Ia ara tatou, i reira noa ïa tatou e nehenehe ai e tia ˈtu ma te fariihia mai i mua ia Iesu, “te Tamaiti a te taata nei,” i te tau o to ˈna vairaa mai.—Luka 21:25-28, 34-36.

18. Eaha te faaitoitoraa ta tatou e huti mai na roto i te mau parabole a Iesu no nia i na paretenia e hoê ahuru e te mau taleni?

18 Ei faaotiraa i ta ˈna parau tohu faahiahia no nia i te mau ohipa o teie nei tau, ua horoa maira Iesu e toru parabole. A tahi, i roto i te parabole o na paretenia e hoê ahuru, ua tuu faahou o ˈna i te tapao i nia i te faufaaraa ia “ara.” I muri iho, i roto i te parabole o te mau tavini e te mau taleni, ua faaite oia e mea nafea te itoito i te raveraa i te ohipa i te haamauruuruhia na roto i te titauraa ia ‘haere i roto i te oaoaraa a to Fatu.’ E nehenehe te mau kerisetiano faatavaihia, o tei faahohoˈahia i roto i teie mau parabole, e tae noa ˈtu te mau mamoe ê atu, e huti mai i te faaitoitoraa na roto i taua mau hohoˈa putapû mau ra.—Mataio 25:1-30.

19, 20. Eaha te taairaa faahiahia no teie nei tau i faahohoˈahia na roto i te parabole a Iesu no nia i te mamoe e te puaaniho?

19 Te faataa ra te toru o te parabole i te vairaa mai o Iesu i roto i te mana o te Basileia, i muri aˈe i to ˈna haereraa mai no te parahi i nia i to ˈna terono hanahana i nia i te raˈi. Ua tae i te taime no te haava i te mau nunaa e no te faataa ê i te mau taata o te fenua i roto e piti pǔpǔ, hoê o te tahoê i te feia haehaa e au i te mamoe e te tahi, i te feia upoo etaeta e au i te puaaniho. Te tutava nei te mau mamoe no te tauturu i te mau taeae o te Arii—te toea faatavaihia i nia i te fenua i te taime o te hopea o te ao nei. E haamauruuruhia teie mau mamoe e te ora, area te mau puaaniho tâuˈa ore ra, e haere atu ïa ratou i roto i te haamouraa mure ore.—Mataio 25:31-46.

20 Auê ïa taairaa faahiahia mau ta tatou e ite ra i rotopu i te mau mamoe ê atu e te mau taeae o te Arii i teie hopea o te faanahoraa o te mau mea! Noa ˈtu e na te toea faatavaihia i amo i te hopoia o te ohipa i te omuaraa o te vairaa mai o te Arii, ua riro te mau mirioni mamoe ê atu itoito ei 99.8 % o te mau tavini o te Atua i nia i te fenua. (Ioane 10:16) E ua faaite atoa ratou e ua ineine ratou i te faaruru i ‘te poia, te poihâ, te veve, te maˈi, e te tapearaa’ ei mau hoa no te feia faatavaihia taiva ore.a

12 no Nisana

21. Eaha tei haere i mua i te 12 no Nisana, e mea nafea?

21 Te haere ra te opuaraa ino no te haapohe ia Iesu i mua. Ua haere atu o Iuda e farerei i te mau tahuˈa rahi i te hiero, e ua farii oia i te hoo ia Iesu no e 30 moni veo. Ua tohu-atoa-hia te reira.—Zekaria 11:12.

13 no Nisana

22. Eaha te faaineineraa tei ravehia i te 13 no Nisana?

22 Ua tono atu o Iesu, o tei faaea i Betania, eita e ore e no te pure e no te feruri hohonu, i ta ˈna mau pǐpǐ i Ierusalema no te maimi i te tahi taata. I te fare o teie taata, i roto i te piha teitei rahi, ua faaineine ihora ratou i te oroa Pasa. (Mataio 26:17-19) A topa ˈi te mahana i te 13 no Nisana, ua apiti maira Iesu ia ratou i reira no te oroa faufaa roa ˈˈe o te aamu. Eaha ïa te ohipa e tupu i te 14 no Nisana? Na te tumu parau i muri iho e faaite mai.

[Nota i raro i te api]

a E tauturu te tumu parau i muri nei ia tatou ia taa hau atu â i te taairaa piri roa i rotopu i te nǎnǎ iti faatavaihia e te mau mamoe ê atu.

A faataa poto mai na

◻ Eaha te fariiraa e te tapao aroha ta vetahi i faaite i nia ia Iesu i te 8 e tae atu i te 10 no Nisana?

◻ Mea nafea to Iesu faaite-tahaa-raa i te huru o te mau raatira faaroo haavare i te 11 no Nisana?

◻ Eaha te parau tohu rahi ta Iesu i horoa, e mea nafea te reira i te tupuraa i teie mahana?

◻ Mea nafea te mau ohipa i te naearaahia i te hoê faito puai i te 12 e te 13 no Nisana?

[Hohoˈa i te api 12]

Ua haapopou Iesu i te vahine ivi veve o tei tuu atu e piti moni iti—ta ˈna faufaa taatoa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono