Eaha te vai-maitai-raa o ta outou e titau ra?
UA RAU te huru o te manaˈo o te taata no nia i te vai-maitai-raa. No vetahi pae, ua riro te reira mai te tahi au-maitai-raa i rotopu i te mau nuu tamaˈi patoi. Ei hiˈoraa, ua farii te mau nunaa e faatere nei i teie nei ao, tei apitihia mai e to ratou mau hoa no Europa, e rave rahi mau faanahoraa no te faaiti i te atâtaraa ia tupu te mau fifi haihai o te nehenehe e faatupu i muri iho i te hoê tamaˈi atomi rahi. Te faaite ra te Buka matahiti 1990 a te Pu maimiraa rahi no te hau no Stockholm i te maere i mua i te anaanatae ore i teie mau faanahoraa e faaitehia ra e te mau nunaa “o te tahi atu mau vahi o te ao nei.”
Area ra, no te mau mirioni taata e ora ra i roto i te mau fenua veve, te auraa o te “vai-maitai-raa,” o te maa ïa e te oraora-maitai-raa. “Ia faahitihia te parau no te ‘hau e te vai-maitai-raa,’” o ta te aivanaa politita o Yash Tandon e faataa ra, “o te mau manaˈo matauhia o te mau nunaa rahi no te pae Tooa o te râ te upootia. . . . Te faarirohia nei te ‘vai-maitai-raa’ mai te hoê tumu parau no nia i te mau mauhaa e te faaoreraa i te mauhaa, ma te ore e haapao i te mau tapitapiraa no nia i te vai-maitai-raa o na tuhaa e piti i nia i te toru o te huiraatira o te ao nei, e erehia ra i te maa e te nohoraa.”
Area te Bibilia ra, te tǎpǔ maira o ˈna e, i raro aˈe i te Basileia o te Atua, aita ïa e tamaˈi faahou. “Ua faaore oia i te tamaˈi e tae roa aˈenei i te hopea fenua! ua ofati oia i te fana, e ua tapǔpǔ i te mahae, e ua tahuhia te mau pereoo tamaˈi ra i te auahi.” (Salamo 46:9; Isaia 2:4) E riro te maˈi i te pae tino ei ohipa no tahito ra. “E ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi; te mau taata e parahi i reira, ua faaorehia te utua o ta ratou hara.”—Isaia 33:24.
I raro aˈe i taua Basileia nei, eita te atâta i te pae faanavairaa faufaa e haamǎtaˈu faahou i te taata. “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira. E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu e na vetahi ê e amu.”—Isaia 65:21, 22.
Te mea faufaa roa ˈtu râ, e faaore te Basileia i te tumu matamua o te ereraa o te hau e te vai-maitai-raa. O vai to muri mai i te aamu roa o te mau faatereraa manuïa ore e te haavî a te taata nei? A faatia ˈi te Atua, ma te tumu tia, ia vai noa mai ratou, o Satani te tia ia amo i te hopoia, inaha te na ô ra te Bibilia e ‘te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i to ˈna mana.’—Ioane 1, 5:19.
Auê ïa tamǎrûraa e, ia tupu te mau parau a Paulo i to Roma i raro aˈe i te Basileia o te Atua: “E teie nei, na te Atua hau e haaparuparu ia Satani i raro aˈe i to outou avae eita e mahia”! (Roma 16:20) O te Basileia anaˈe a te Atua i nia i te raˈi, i raro aˈe i te Arii o Iesu Mesia, te nehenehe e faatupu i teie ohipa. No reira, i raro aˈe anaˈe i teie Basileia e riro mai ai te fenua ei paradaiso.—Genese 1:28; Luka 23:43.
Oia mau, mea hau aˈe te vai-maitai-raa i tǎpǔhia mai e te Bibilia e mea teitei aˈe i ta te taata i opua aˈenei. Te taio ra hoi tatou e “e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa”! (Apokalupo 21:4) E nehenehe anei tatou e tiaturi i teie parau tǎpǔ? E, no te mea no ǒ mai te reira i te Poiete mana hope, te Atua ra o Iehova, o te parau atoa ra e: “Oia atoa te parau no roto i to ˈu nei vaha; e ore e hoˈi faufaa ore noa mai ia ˈu nei, e tupu râ tei opuahia e au ra; e noaa hoi te mea i faaue atu ai au ra.” (Isaia 55:11) Te manuïa nei te mau ohipa ta te Atua ra o Iehova e faatupu nei i teie nei atoa no te afai mai i te hau, te vai-maitai-raa, e te ruperupe o tei vai tamau e o te faaoaoa i te huitaata nei, ei faatiamâraa i To ˈna Tiaraa arii mure ore.