Te rave-noa-hia ra anei te haamoriraa i te metua vahine-ruahine?
TE rave-noa-hia ra te haamoriraa i te metua vahine-ruahine i te tau o te mau kerisetiano matamua. Ua farerei te aposetolo Paulo i teie huru haamoriraa i Ephesia i Asia iti. Mai i Ateno atoa, te tahi atu oire haamori i te ruahine, ua faaite oia i te parau no “te Atua i hamani i teie nei ao,” te Poiete ora ra, o tei ore i hamanihia “i te auro, e te ario, e te ofai i taraihia i te aravihi e te ravea paari a te taata nei.” Ua riri roa ˈˈera te feia no Ephesia, inaha, te haamori ra te rahiraa o ratou i te metua vahine-ruahine o Artemis. Ua faatupu aˈera te feia hamani i te mau taoˈa moˈa ario no teie ruahine ei imiraa na ratou, i te hoê arepurepuraa rahi. E piti paha hora to te nahoa taata tuô-noa-raa: “E mana rahi to Diana [Artemis] i Ephesia.”—Ohipa 17:24, 29; 19:26, 34.
O Artemis no Ephesia
E haamori atoa na te feia no Heleni i te tahi Artemis, eita râ te Artemis e haamorihia na i Ephesia e nehenehe e faaauhia ia ˈna. Te Artemis no Heleni ra, o te ruahine paretenia ïa no te ohipa aˈuaˈu animala e no te fanauraa. Area o Artemis no Ephesia ra, e ruahine ïa oia no te hoturaa. Ua faarirohia ta ˈna hiero rahi i Ephesia mai te hoê o na patu rahi faahiahia roa ˈˈe o te ao nei. Te faahohoˈa ra to ˈna tii, tei manaˈohia e ua topa mai, mai nia mai i te raˈi ra, ia ˈna mai te hohoˈa o te hoturaa, inaha, ua î roa to ˈna ouma i te mau titi e au i te huero moa ra. E rave rahi mau tatararaa tei horoahia no te faataa i te hohoˈa huru ê roa o to ˈna mau titi, oia hoi te faahohoˈa ra te reira i te mau hei huero moa aore ra i te mau atoatoa o te puaatoro. Noa ˈtu eaha te faataaraa, mea papu maitai te taipe o te hoturaa.
Mea anaanatae roa ia ite e, ia au i te Buka parau paari beretane apî, “ua hamanihia” te tii matamua o teie ruahine “i te auro, te raau ereere, te ario e te ofai ereere.” Mea ereere te mata, te rima, e te avae o te hoê tii o Artemis no Ephesia i matau-maitai-hia, no te senekele piti o to tatou nei tau.
E taitaihia na te tii o Artemis na roto i te mau aroâ. Teie ta te taata tuatapapa bibilia ra o R. B. Rackham e papai ra: “I roto i te hiero [o Artemis] te vaiihoraahia to ˈna . . . mau hohoˈa, to ˈna mau taoˈa haamoriraa, e to ˈna mau tauihaa moˈa hamanihia e te auro e te ario, e ia tupu anaˈe te mau oroa rahi, e hopoihia ˈtu te reira i te oire e e faahoˈihia mai na roto i te hoê haereraa moˈa unauna rahi.” E ume mai na teie mau oroa i te mau hanere tausani ratere no Asia iti taatoa. E hoo mai na ratou i te mau taoˈa moˈa nainai o te ruahine e e arue na ratou ia ˈna ma te hanahana, mai to ratou fatu, te arii vahine, te paretenia, “o te faaroo mai e o te farii i te mau pure.” Ia au i teie mau huru tupuraa, ua faaite mau â o Paulo e te mau kerisetiano matamua i te itoito rahi no te faahanahana i “te Atua i hamani i teie nei ao,” eiaha râ i te mau atua e te mau ruahine hamanihia “i te auro, e te ario, e te ofai.”
Mai te metua vahine-ruahine e tae roa mai i te “Metua vahine o te Atua”
Ua faaite atea te aposetolo Paulo i te mau matahiapo o te amuiraa kerisetiano no Ephesia e e tupu te ohipa apotata. Ua faaara oia e e tia mai te mau apotata e e parau mai ratou “i te parau piˈo.” (Ohipa 20:17, 28-30) I rotopu i te mau herepata haavarevare no Ephesia, te vai ra te hoˈiraa ˈtu i te haamoriraa a te metua vahine-ruahine. Ua tupu mau anei te reira?
Teie ta tatou e taio i roto i te Buka parau paari katolika apî (beretane): “Na nia i to ˈna tiaraa pu ratereraa faaroo, ua faarirohia o Ephesia mai te vahi hunaraa a [te aposetolo] Ioane. . . . Te faatuati ra te tahi atu tutuu, tei haapapuhia e te Apooraa no Ephesia (431), i te Paretenia Moˈa ra o Maria e o Ioane Peata. Ua parauhia te fare pure i reira to te Apooraa parahiraa, te Fare pure a Maria.” Te faahiti ra te tahi atu buka katolika (Théo—Nouvelle encyclopédie catholique) i te parau no te tahi “tutuu huru tano” oia hoi ua apee atu o Maria ia Ioane i Ephesia, i reira to ˈna faaearaa e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa. No te aha teie manaˈo e faatuati ra ia Ephesia e o Maria e riro ai ei mea faufaa roa no tatou i teie mahana?
A vaiiho i Te Buka parau paari beretane apî ia pahono mai: “Ua itoito mai te faahanahanaraa i te metua vahine o te Atua, i to te Ekalesia kerisetiano riroraa mai ei ekalesia a te hau emepera i raro aˈe i te mana o Constantin e i to te mau nunaa etene ôraa mai i roto i te ekalesia. . . . Ua tupu mai hoi to ratou paieti e to ratou huru i te pae faaroo na roto i te mau tausani matahiti maoti te haamoriraa a te ‘metua vahine rahi’ e te ‘paretenia atua,’ te hoê tupuraa no ǒ roa mai i te mau haapaoraa tahito a te nunaa no Babulonia e no Asura.” Aita ˈtu ïa vahi maitai roa ˈˈe ia Ephesia no te “Faakerisetianoraa” i te haamoriraa i te metua vahine-ruahine.
No reira, i Ephesia ˈtura ïa, i te matahiti 431 o to tatou nei tau, to te apooraa tei parauhia te toruraa o te apooraa eukumene, faatoroaraa ia Maria ei “Theotokos,” te hoê parau heleni oia hoi te auraa “Tei hapû i te Atua,” aore ra “Metua vahine o te Atua.” Te na ô ra te Buka parau paari katolika apî (beretane) e: “Ma te feaa ore, ua riro mau â te maitiraa te Ekalesia i teie tiaraa, ei tuhaa faufaa roa i roto i te tupuraa o te haapiiraa e te haamoriraa no nia ia Maria i roto i te mau senekele i muri iho.”
Te vai noa râ te mau toetoea o te “Fare pure o te Paretenia ra o Maria,” i reira to teie apooraa parahiraa, i te vahi no Ephesia tahito ra. E nehenehe atoa e mataitai i te hoê fare pure iti tei parauhia, ia au i te aamu e, te fare i reira to Maria oraraa e to ˈna poheraa. Ua tere atu te pâpa Paulo VI i teie mau vahi moˈa i pûpûhia no Maria i Ephesia i te matahiti 1967 ra.
Oia mau, o Ephesia te pu i reira te haamoriraa etene a te metua vahine-ruahine, o ta Paulo i faaruru na i te senekele matamua, riroraa mai ei faahanahanaraa paieti mau ia Maria ei “Metua vahine o te Atua.” Mea na roto i te faahanahanaraa ia Maria iho â râ to te haamoriraa i te metua vahine-ruahine oraraa mai i roto i te mau fenua a te amuiraa faaroo kerisetiano.
Te ora noa râ te haamoriraa a te metua vahine-ruahine
Te faahiti ra Buka parau paari no nia i te haapaoraa e te morare (beretane) i te taata tuatapapa bibilia ra o W. M. Ramsay e turu ra e i “te senekele V, ua riro te hanahana e pûpûhia na na te Paretenia ra o Maria i Ephesia ei huru [faaapîhia] o te haamoriraa etene tahito no Anatolia i te Metua vahine Paretenia ra.” Te na ô ra te Titionare apî a te ao nei no nia i te parau faaroo a te Faufaa apî (beretane) e: “Te mau tatararaa katolika no te ‘metua vahine o te Atua’ e to te ‘arii vahine o te raˈi,’ noa ˈtu e no muri iho roa mai i te F[aufaa] A[pî], no roto roa mai ïa i te mau aa o te faaroo e o te aamu tahito roa ˈtu â, no te pae Hitia o te râ ma. . . . I roto i te huru faahanahanaraa ia Maria no muri roa mai, te vai ra te mau tapao no te haamoriraa etene i te metua vahine o te Atua.”
No te rahi e no te papu maitai o teie mau tapao, eita e nehenehe e parau e mea hape noa te reira. Mea papu maitai te tuearaa e vai ra i rotopu i te mau tii o te Paretenia ra o Maria e faahohoˈa ra ia ˈna ei metua vahine e ta ˈna aiû iti, e te mau tii o te mau ruahine etene, mai ia Isis ra. Te faahaamanaˈo ra te mau hanere tii e te mau hohoˈa o te Paretenia Ereere i roto i te mau fare pure katolika na te ara, i te tii o Artemis. Te na ô ra te buka ra Théo—Nouvelle encyclopédie catholique no nia i taua mau Paretenia Ereere ra e: “E au ra e ua riro ratou ei ravea no te horoa ˈtu na Maria i te toea o te paieti ta te nunaa i pûpû na Diana [Artemis] . . . aore ra o Cybele.” Ua pee atoa te mau haereraa moˈa e tupu i te oroa no te afai-tino-raahia o Maria Peata i te hohoˈa o te mau haereraa moˈa e pûpûhia na ei faahanahanaraa ia Cybele e ia Artemis.
Te faahaamanaˈo maira te mau iˈoa i horoahia no Maria i te mau metua vahine-ruahine etene ra. Ua aruehia o Ishtar mai te “Paretenia Moˈa,” “to ˈu arii vahine,” e “te metua vahine hamani maitai o te faaroo mai i te pure.” Ua piihia o Isis raua o Astarte te “Arii vahine no te Raˈi.” Ua mairihia o Cybele i te iˈoa ra “Metua vahine o te feia atoa i haamaitaihia ra.” Ua mairi-atoa-hia teie mau tiaraa atoa, maoti te tahi noa vahi taa ê, i nia ia Maria.
Ua faaitoito o Vaticana II i te haamoriraa i te “Paretenia Peata ra.” Ua tui te roo o te pâpa Ioane Paulo II no to ˈna faahanahanaraa rahi ia Maria. I roto i to ˈna mau tere, eita roa ˈtu e moehia ia ˈna ia haere e hiˈo i te mau vahi moˈa i pûpûhia no Maria, e tae noa ˈtu to te Paretenia Ereere no Czestochowa, i Polonia. Ua pûpû atu oia i te ao taatoa nei ia Maria ra. Eita ïa e maerehia ia papai Te buka parau paari beretane apî i raro aˈe i te parau ra “Metua vahine Ruahine,” e: “Ua mairi-atoa-hia teie iˈoa i nia te mau tii huru rau mai te mau tii tahito i parauhia te mau Venus no te anotau o te ofai ra e te Paretenia ra o Maria.”
Aita noa râ te haamoriraa i te metua vahine-ruahine i ora mai e tae roa mai i to tatou nei tau na roto anaˈe i te haamoriraa ia Maria a te faaroo katolika roma. Te mea huru ê roa, ua faatupu te feia turu i te pǔpǔ e aro ra no te mau tiaraa o te vahine e rave rahi mau papai no nia i te haamoriraa i te mau metua vahine-ruahine. Te tiaturi nei ratou e ua mauiui mau â te mau vahine i roto i te hoê ao i reira te mau tane e faaohipa ˈi i te mana haavî e te faahohoˈa ra te haamoriraa i pûpûhia no te vahine i te mau hinaaro o te huiraatira e titau ra i te hoê ao mǎrû aˈe. E au atoa ra e te tiaturi nei ratou e e rahi aˈe te maitai e te hau i roto i te ao nei ia rahi atu â te mana o te mau vahine.
Teie râ, aita te haamoriraa i te hoê metua vahine-ruahine i afai mai i te hau i roto i te ao tahito ra, e eita atoa e afai mai i te hau i teie mahana. Hau atu, te rahi noa ˈtura te taata i teie mahana, inaha hoi, tau mirioni feia e apiti atu nei i te mau Ite no Iehova, o te tiaturi papu ra e eita teie nei fenua e faaorahia e Maria, noa ˈtu e te faatura rahi nei ratou e te here nei ratou ia ˈna mai te vahine haapao maitai o te senekele matamua o tei fanaˈo i te haamaitairaa faahiahia roa no te hapûraa e te faaamuraa ia Iesu. Aita atoa te mau Ite no Iehova e tiaturi ra e e nehenehe te hau e tupu i roto i te ao nei maoti te Pǔpǔ Faatiamâraa i te mau Vahine, noa ˈtu e ua tano iho â vetahi o ta ˈna mau titauraa. No te haamau i te hau i roto i te ao nei, te tiaturi nei ratou i te Atua ta Paulo i faaite atu i te feia no Ateno e i to Ephesia, oia hoi “te Atua i hamani i teie nei ao, e te mau mea atoa i roto ra.” (Ohipa 17:24; 19:11, 17, 20) Ua tǎpǔ mai teie Atua Mana hope ra, o Iehova hoi to ˈna iˈoa, i te hoê ao apî faahiahia mau i reira ‘e vai mau ai te parau-tia,’ e e nehenehe tatou e tiaturi e e faatupu mau â oia i ta ˈna parau tǎpǔ.—Petero 2, 3:13.
Area no te manaˈo o te Bibilia no nia i te tiaraa o te vahine i mua i te aro o te Atua e to te taata, te vauvauhia ˈtu nei ïa teie tumu parau i roto noâ i teie vea.
[Hohoˈa i te api 5]
ASHTORETH te ruahine kanaana o te taatiraa i te pae tino e o te tamaˈi
[Faaiteraa i te tumu]
Musée du Louvre, Paris
[Hohoˈa i te api 6]
ARTEMIS te ruahine o te hoturaa no Ephesia
[Faaiteraa i te tumu]
Musei dei Conservatori, Rome
[Hohoˈa i te api 7]
“TE METUA VAHINE O TE ATUA” a te amuiraa faaroo kerisetiano
[Faaiteraa i te tumu]
Chartres Cathedral, France