Mai te metua vahine o te fenua e tae roa ˈtu i te mau ruahine no te hoturaa
TE TAA ra anei ia outou e o vai râ te ruahine i nia i te hohoˈa o te api matamua o teie nei vea? O Isis ïa, te metua vahine-ruahine o te tau tahito no Aiphiti. Ahiri e ua haere atu outou e mataitai i te hoê fare vairaa tauihaa tahito aore ra ua hiˈo outou i te hoê buka no nia i te aamu o te tau tahito, ua ite ê na paha ïa outou i te mau idolo mai teie te huru. A feruri na râ: E tipapa anei outou i mua i te ruahine ra o Isis aore ra e haamori anei outou ia ˈna?
Mai te peu e no roto outou i te hoê o te mau haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano, e uiraa huru ê mau paha ïa teie. E haapapu mai paha outou e te haamori ra outou i te Poiete, Tei faataehia ˈtu i te parau ra e, ‘To matou Metua i te raˈi ra.’ (Mataio 6:9) Mea huru ê roa paha ia manaˈo tatou e tipapa ˈtu i mua i te hoê metua vahine-ruahine, e mea faufau roa atoa hoi. Teie râ, ua parare roa teie huru haamoriraa na roto i te aamu taatoa, e e riro paha outou i te hitimahuta ia ite outou e o vai râ teie e haamori nei i te metua vahine-ruahine rahi i teie nei mahana.
Tera râ, hou tatou e paraparau ai no nia i teie tumu parau, e tuatapapa anaˈe na i te parareraa o te haamoriraa i te metua vahine-ruahine i te tau tahito ra. Ua riro teie huru haamoriraa ei huru tahito roa no te haapaoraa hape. Ua itea mai i te feia ihipǎpǎ i te mau tii iti e te mau hohoˈa o te mau metua vahine-ruahine tahaa noa i roto i ta ratou mau heruraa i raro i te repo i nia i te mau vahi tahito na Europa taatoa e mai te mau fenua no te pae Mediteranea mai e tae roa ˈtu i Inidia.
E faarirohia na te Metua vahine Fenua ei pu mau no te mau mea ora atoa, na ˈna hoi e horoa i te ora e na ˈna atoa e rave faahou mai i te taime poheraa. Na nia i teie tiaraa no ˈna ra, ua haamorihia oia teie râ ua mǎtaˈu-atoa-hia oia. E tiaturi na te taata i te omuaraa ra e, e ere to ˈna puai faahotu mea na roto mai i te taatiraa. I muri iho, ia au i te mau aai tahito, ua fanau mai oia i te Metua tane Raˈi e riro atura oia ei vahine na ˈna. Ua fanau maira raua e rave rahi mau atua e mau ruahine ê atu.
Te hohoˈa no Babulonia mai
I roto i te mau atua no Babulonia, o Ishtar te ruahine matamua, hoê â raua e te ruahine no te hoturaa o Innanna no te fenua Sumeria. Teie râ te vahi taa ê, ua riro oia i te hoê â taime ei ruahine no te tamaˈi e ei ruahine no te here e te navenave. I roto i ta ˈna buka Te mau haapaoraa no Babulonia e no Asura (farani), te na ô ra te taata tuatapapa parau no Farani ra o Édouard Dhorme no nia ia Ishtar e: “O o ˈna te ruahine, te vahine, te metua vahine aroha o te faaroo i te pure e o te tia ˈtu i mua i te mau atua tei riri roa no te tamǎrû ia ratou. . . . Ua tuuhia oia i nia i te tiaraa hanahana roa ˈˈe, e ua riro mai nei oia ei ruahine o te mau ruahine atoa, te arii vahine o te mau atua atoa, te teitei i nia i te mau atua o te raˈi e o te fenua nei.”
E tiaoro na te feia haamori ia Ishtar ma te pii ia ˈna e “te Paretenia,” “te Paretenia Moˈa,” e “te Metua vahine Paretenia.” Te faahiti ra te “Pure no te Oto ia Ishtar” no Sumeria e no Akkadia tahito e: “Te pure nei au ia oe, o Oe te Vahine teitei roa ˈˈe i rotopu i te mau vahine, te ruahine o te mau ruahine. O oe o Ishtar, te arii vahine o te mau nunaa atoa. . . . Tei ia oe ra hoi te mana atua, tei nia ia oe te korona o te faatereraa. . . . Na oe anaˈe te mau fare pure, te mau vahi moˈa, te mau vahi hanahana, e te mau taoˈa moˈa atoa ra. . . . Te vai ra anei te hoê vahi aore to oe mau huru e peehia ra? . . . A hiˈo mai ia ˈu nei e ta ˈu arii vahine e; a farii mai na i ta ˈu mau pure.”a
Ua parare te haamoriraa o te metua vahine-ruahine
Te faahiti ra te taata maimi no nia i te pae hitia o te râ, o Édouard Dhorme, i te parau no te “parareraa o te haamoriraa a Ishtar.” Ua parare oia na te fenua Mesopotamia taatoa, e ua haamorihia o Ishtar iho aore ra te mau ruahine e iˈoa taa ê tera râ hoê â to ratou huru, i Aiphiti, i Phenicia, e i Kanaana, e tae noa ˈtu i Anatolia (Asia iti), i Heleni, e i Italia.
O Isis te metua vahine-ruahine matamua e haamorihia na i Aiphiti. Teie ta te taata tuatapapa aamu ra o H. G. Wells i papai: “E rave rahi feia haamori ta Isis i ume mai ia ˈna ra, e ua pûpû roa ˈtu ratou i to ratou ora no ˈna. Ua faatiahia to ˈna mau hohoˈa i roto i te hiero, tei faakoronahia ei Arii vahine no te Raˈi e te tapea ra i te tama ra o Horus i roto i to ˈna rima. E tuamahia na te mau mori hinu ma te faaopahia i mua ia ˈna, e e faatautauhia na te mau taoˈa pǔpǔ hamanihia e te hinu na nia ˈˈe i te fata.” (The Outline of History) Ua parare roa te haamoriraa a Isis i Aiphiti. Ua parare roa atoa na te mau fenua no Mediteranea, i Heleni e i Roma iho â râ, e ua tapae roa ˈtu i te pae tooa o te râ e te pae apatoerau no Europa.
I Phenicia e i Kanaana, ua haamauhia te haamoriraa i te metua vahine-ruahine i nia ia Ashtoreth, aore ra Astarte, tei parauhia e o ˈna te vahine a Baala. Mai to ˈna hoa no Babulonia ra o Ishtar, ua riro oia ei ruahine no te hoturaa e oia atoa ei ruahine no te tamaˈi. Ua iteahia mai i Aiphiti vetahi mau papairaa tahito i reira o Astarte i te piiraahia te vahine no te raˈi e te arii vahine no te mau raˈi. E titauhia na te mau ati Iseraela ia patoi ma te tuutuu ore i te mana faaino o te haamoriraa i teie ruahine no te hoturaa.
I te pae apatoerau-tooa o te râ i Anatolia, te ruahine hoê â raua o Ishtar, o Cybele ïa, tei piihia te Metua vahine Rahi o te mau atua. Ua parau-atoa-hia e Na ˈna i fanau mai i te mau mea atoa, i faaamu i te mau mea atoa, o ˈna te Metua vahine o te feia atoa i haamaitaihia. Mai Anatolia ˈtu to te haamoriraa a Cybele parare-matamua-raa e tae roa ˈtu i Heleni e i muri iho i Roma, i reira to ˈna vairaa mai e tae roa mai i te tau i muri aˈe i te Mesia. E ravehia na i roto i te haamoriraa a teie ruahine no te hoturaa, i te mau ori rii maamaa, te peu a te mau tahuˈa no te tâpûraa ia ratou iho, te haapaeraa te feia e titau ra i te tiaraa tahuˈa i to ratou melo taatiraa, e te mau haereraa moˈa i reira te tii o te ruahine e amohia ˈi ma te hanahana rahi.b
E haamori na te feia no Heleni tahito i te hoê ruahine Metua vahine o te Fenua tei piihia o Gaea. Ua faaô atoa mai râ ratou i roto i ta ratou pueraa atua i te mau ruahine mai ia Ishtar ra te huru, oia hoi o Aphrodite, te ruahine o te hoturaa e o te here; o Atena, te ruahine o te tamaˈi; e o Demeter, te ruahine o te ohipa faaapu.
I Roma, o Venus te ruahine o te here e, na nia i teie tiaraa no ˈna ra, hoê â ïa o ˈna e te ruahine heleni ra o Aphrodite e to Babulonia ra o Ishtar. Area te feia no Roma ra, ua haamori atoa ratou i te mau ruahine ra o Isis, o Cybele, e o Minerve (o Atena i Heleni), o tei faahohoˈa paatoa mai i te tahi huru o te ruahine matamua no Babulonia ra o Ishtar.
Ma te papu maitai, e rave rahi tausani matahiti to te haamoriraa i te metua vahine-ruahine riroraa ei tuhaa puai o tei patoi atu i te haamoriraa viivii ore o te Poiete rahi ra o Iehova. Ua moe anei te haamoriraa i te metua vahine-ruahine rahi? Aore ra ua ora mai anei oia e tae roa mai i teie mahana? A taio na i te tumu parau i muri nei.
[Nota i raro i te api]
a Mau papai no te pae hitia o te râ no tahito ra, neneihia e James B. Pritchard, Fare neneiraa a te Fare haapiiraa tuatoru Princeton, api 383-4.
b O Artemis no Ephesia, te tahi atu ruahine no te hoturaa e haamorihia na i Asia iti, e e tuatapapahia to ˈna parau i roto i te tumu parau i muri nei.
[Hohoˈa i te api 3]
Te ruahine no Babulonia ra o ISHTAR tei faahohoˈahia mai te hoê fetia
[Faaiteraa i te tumu]
Ma te parau faatia a te British Museum
[Hohoˈa i te api 4]
O ISIS no Aiphiti e te tama atua ra o Horus
[Faaiteraa i te tumu]
Musée du Louvre, Paris