Te tiaraa o te vahine i roto i te mau Papai
“E parauhia oia e, e vahine, no te mea, no roto oia i te taata i te noaaraa mai.”—GENESE 2:23.
1, 2. (a) Eaha te manaˈo o te tahi mau taata no nia i te hiˈoraa o te Bibilia i te mau vahine? (b) I te tanoraa mau, eaha te faaauraa te tia ia ravehia, e eaha ta te hoê buka faahororaa e faaite ra?
EAHA te huru hiˈoraa o te mau Papai moˈa no nia i te mau vahine? Ua rau te huru o te mau manaˈo no nia i teie uiraa. Te na ô ra te hoê buka apî no nia i teie tumu parau e: “Te faataa ra te hoê manaˈo oti noa matauhia e ua faahaehaa te Bibilia i te mau vahine.” Te parau ra vetahi e i roto i na tuhaa e piti nei, te mau papai Hebera e te mau papai Heleni, mea etaeta roa te Bibilia i nia i te mau vahine. E parau mau anei te reira?
2 I te tanoraa mau, e tia na mua roa ˈˈe ia hiˈopoa e eaha te tiaraa o te mau vahine i te mau tau bibilia i rotopu i te mau nunaa o te ore e haamori ia Iehova. I roto i te tahi mau nunaa tahito e haamori na i te mau metua vahine ruahine, e faahanahanahia na te mau vahine mai te mau taipe o te hoturaa. E au ra e e faatura-rahi-hia na ratou i Babulonia e i Aiphiti. Teie râ, i te tahi atu mau vahi, e ere roa ˈtu ïa i te mea faahiahia. I Asura tahito, e nehenehe te hoê tane e tiahi i ta ˈna vahine mai ta ˈna e hinaaro e e tae roa ˈtu i te taparahi ia ˈna mai te peu e ua taiva oia. I rapaeau i te fare, e tia ia ˈna ia tapoˈi i to ˈna mata. I Heleni e i Roma, o te mau vahine moni anaˈe, e rave rahi hoi mau vahine faaturi, aore ra mau vahine taiata tiaraa teitei, o te noaa i te haapiiraa e o te fanaˈo i te tahi tiamâraa. No reira, e oaoa tatou i te taioraa i roto i teie titionare beretane, The New International Dictionary of New Testament Theology, e:a “Taa ê atu i te toea o te ao (faaroo) no te pae hitia o te râ, ua fariihia o ˈna [te vahine i roto i te mau Papai hebera] ia au i to ˈna tiaraa taata e ei apiti no te tane.” Te haapapu-maitai-hia ra teie parau i roto i te buka hopea o te mau Papai hebera, i reira to te peropheta a Iehova faataaraa i te vahine a te hoê tane mai to ˈna “taua,” e te na ô faahou ra oia e: “Eiaha te hoê e haavare noa ˈtu i te vahine a tana apîraa ra.”—Malaki 2:14, 15.
Poietehia ei apiti no te tane
3 e te nota i raro i te api. (a) I muri aˈe i to ˈna poieteraa ia Adamu, eaha te mau ohipa ta Iehova i horoa ˈtu na ˈna? (b) Noa ˈtu e aitâ ta ˈna vahine i noaa ˈtura, eaha te nehenehe e parauhia no nia ia Adamu hou o Eva e poietehia ˈi, e eaha te nehenehe atoa e parauhia no nia i “te Adamu hopea,” o Iesu?
3 Ia au i te Bibilia, ua poiete Iehova ia Adamu “i te repo fenua” e ua tuu atura ia ˈna i roto i te ô i Edene ra, no te faaapu i teie ô. Ua aratai maira te Atua i te mau animala oviri o te fenua e te mau manu ia Adamu ra ia nehenehe oia e tuatapapa i to ratou huru e ia horoa oia i te iˈoa no ratou. I roto i te roaraa o te tau i titauhia e Adamu no te rave i teie ohipa, o ˈna anaˈe ïa to ˈna faaearaa. No te rave i te mau ohipa ta Iehova i horoa mai na ˈna e tae roa mai i taua taime ra, e taata tia roa ïa oia, oia hoi e taata taatoa, aore roa e mea e erehia ra e a ˈna.b “Aita roa” to ˈna “e tauturu au i itea [ei apiti no ˈna].”—Genese 2:7, 15, 19, 20.
4, 5. (a) I te taime e ere faahou i te mea maitai ia faaea noa o Adamu o ˈna anaˈe, eaha ta Iehova i rave? (b) Eaha te ohipa no te hoê taime maoro ta Iehova i horoa na Adamu raua o Eva, e eaha ta te reira e titau ia raua toopiti atoa ra?
4 Teie râ, a mairi ai te tahi taime, ua parau ihora Iehova e “e ere ïa i te mea maitai ia parahi noa Adamu oia anaˈe ra,” e ua opua aˈera oia e horoa i te tahi hoa no Adamu no te apiti ia ˈna i roto i te mau ohipa e tia ia rave a muri aˈe. Ua faataoto atura oia ia Adamu, ua rave maira i te hoê o to ˈna mau ivi aoao, e ua hamani ihora i te hoê vahine, ‘e ivi no te mau ivi o Adamu, e e iˈo no to ˈna iˈo.’ I teie nei, te vai ra ïa ta Adamu “te tahi tauturu,” “te hoê hoa,” aore ra te hoê apiti. “Ua haamaitai ihora te Atua ia raua, na ô maira te Atua, Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho; e ia mana orua i nia iho i te iˈa o te tai, e i nia iho i te mau manu o te reva, e i nia iho i te mau mea atoa e nee haere i nia iho i te fenua nei.”—Genese 1:25, 28; 2:18, 21-23.
5 A tapao na e ua horoahia teie ohipa na “raua,” na te tane e te vahine toopiti atoa ra. Eita noa raua e tahoê no te faaî i te fenua. E tahoê atoa râ raua no te haavî i te fenua e no te faaohipa i te mana e tia i nia i te mau mea ora haehaa aˈe atoa i poietehia. E titau te reira i te mau huru aravihi i te pae no te feruriraa e i te pae varua, e te vai ra to te tane e to te vahine, raua toopiti atoa ra, i te maramarama e titauhia no te faatupu i teie mau huru ia au maite i te hinaaro o te Atua.
Te tiaraa tei faataahia no te vahine
6. (a) Eaha ta te Bibilia e faaite ra no nia i te faito puai o te tane e o te vahine? (b) Eaha te huru feruriraa te tia i te mau vahine ia rave no te farii i te faanahoraa a Iehova?
6 Oia mau, e titau atoa te haavîraa i te fenua i te puai i te pae tino. I roto i to ˈna paari otia ore, ua poiete na mua Iehova ia Adamu, e i muri aˈe o Eva. Ua poietehia te vahine ‘mai roto mai i te tane,’ ‘no te maitai o te tane,’ e mai te huru ra e mea iti aˈe to ˈna puai i to te tane i te pae tino. (Timoteo 1, 2:13; Korinetia 1, 11:8, 9; a faaau e te Petero 1, 3:7.) Mea fifi roa na te tahi mau vahine e aro ra no te tiaraa o te vahine, e te tahi atu hoi mau vahine, ia farii i teie manaˈo. Eita e ore e e oaoa aˈe ratou ahiri e e tamata ratou i te taa i te tumu no reira o Iehova i faanaho ai i te mau ohipa mai teie te huru, e ia farii ratou i te tiaraa ta te Atua i horoa mai no ratou. E nehenehe te feia e patoitoi nei i te mau faanahoraa a te Atua e faaauhia i te hoê vini o te mâmu noa i roto i to ˈna ofaaraa no te mea aita to ˈna puai i taeahia i to te otaha ra, maoti hoi i te rere atu i nia i te hoê amaa teitei no te hiǒ i te hoê himene arueraa no te mau ô otahi roa ta te Atua i horoa mai na ˈna.
7. No te aha e tiaraa maitai roa to Adamu no te riro ei upoo i nia ia Eva e te mau tamarii ta raua e fanau mai, teie râ, ua haafaufaa ore anei te reira ia Eva?
7 Hou o Eva i poietehia ˈi, eita e ore e ua noaa mai ia Adamu i te aravihi i te pae no te oraraa. I roto i taua area taime ra, ua haapii mai Iehova ia ˈna. E tia ˈtura ia Adamu ia faataa ˈtu i teie mau haapiiraa i ta ˈna vahine, ma te riro ei afai parau no te Atua. Ma te papu maitai, na ˈna ïa e rave i te upoo i roto i te mau tuhaa atoa no nia i te haamoriraa e te mau ohipa paieti te tia ia raua ia faatupu no te faaoti i te ohipa i horoahia mai na raua. Ia fanau raua i te tamarii, o ˈna te upoo o te utuafare. Eita râ te reira e haafaufaa ore i ta ˈna vahine. E tauturu râ te reira ia ˈna no te mea te vai ra te hoê taata no te turu ia ˈna ia faaohipa oia i te mana ta te Atua i horoa mai na ˈna i nia i ta ˈna mau tamarii.
8. Eaha te faanahoraa o te mau mea ta te Bibilia e haapapu ra?
8 Ia au i te faanahoraa a te Atua, na Adamu e faataa ˈtu i te ohipa i mua ia Iehova, tei raro aˈe o Eva i te faatereraa a Adamu, e auraro atu te mau tamarii i te aratairaa a to ratou mau metua, e e vî te mau animala i te mana o te taata. E tiaraa taa maitai to te tane e to te vahine, e e riro hoi raua tataitahi i te ora i te hoê oraraa oaoa e te hotu mau. E nehenehe ïa ‘te mau mea atoa e tupu ma te tia e ma te nahonaho maitai.’—Korinetia 1, 11:3; 14:33, 40, nota i raro i te api.
Ua faahape te hara i te tiaraa o te vahine
9, 10. Eaha te mau faahopearaa o te toparaa i roto i te hara no te tane e no te vahine, e eaha ïa ta te reira i horoa mai no e rave rahi mau vahine?
9 Oia mau, ua huenane roa teie faanahoraa tia na roto i te ôraa mai te hara e te huru taata tia ore i roto i te paradaiso matamua. (Roma 7:14-20) Ua afai mai te reira i te ati i nia i te tane orure hau e ta ˈna vahine faaroo ore. (Genese 3:16-19) Mai reira mai, e rave rahi mau tane miimii o tei faaohipa ma te haavî i to ratou tiaraa upoo, ma te haamauiui mau â i te mau vahine i roto i te roaraa o te tau.
10 Ua ite ê na Iehova i teie faahopearaa taa ê o te hara, e no reira oia i parau atu ai ia Eva e: ‘E hinaaro oe i to tane, e ei fatu oia no oe.’ (Genese 3:16) E ere teie faatereraa haavî te tanoraa mau o te faaohiparaa i te tiaraa upoo. Ua faahohoˈa râ te reira i te huru taata hara e te huru tia ore atoa o te vahine, inaha, i te tahi taime, ua mauiui te mau vahine no te mea ua tamata ratou i te na nia ˈtu i te mana o ta ratou tane.
11. Eaha te itehia ra no e rave rahi mau vahine, e eaha ta te hoê papai buka i papai no nia i te mau vahine i te tau o te mau patereareha?
11 Teie râ, i to ratou auraroraa i te mau faaueraa a te Bibilia, e rave rahi mau vahine o tei fanaˈo i te manuïaraa o te oraraa e te oaoa. Mai te reira atoa hoi i te tau o te mau patereareha ra. Ma te faahiti i taua tau ra i roto i ta ˈna buka Te Bibilia ia au i te vahine (farani), ua papai te vahine papai buka ra o Laure Aynard e: “Te mea faahiahia roa i roto i teie mau aamu atoa, o te tiaraa faufaa roa o te mau vahine, to ratou tiaraa hanahana i mua i te aro o te mau patereareha, to ratou itoito i te raveraa i te mau opuaraa, e te tiamâraa o ta ratou e fanaˈo na.”
Te mau vahine i raro aˈe i te Ture a Mose
12, 13. (a) Eaha te tiaraa o te mau vahine i raro aˈe i te Ture a Mose? (b) Eaha te huru o te mau vahine i te pae varua i raro aˈe i te Ture?
12 Ia au i te mau ture a Iehova i horoahia na roto i te arai o Mose, e tia ia ‘poiherehia’ te mau vahine. (Deuteronomi 13:6) E titauhia na ia faatura i te mau vahine i roto i te mau taatiraa i te pae tino, e eiaha roa ˈtu te vahine ia hamani-ino-hia i te pae taatiraa. (Levitiko 18:8-19) Aita e taa-ê-raa i rotopu i te tane e te vahine i mua i te Ture ia itehia e ua rave oia i te hara o te faaturi, te taatiraa e te fetii, aore ra te taatiraa i te animala. (Levitiko 18:6, 23; 20:10-12) Te titau ra te paeraa o te ture e ia hoê â te faatura e faaitehia i te metua tane e te metua vahine.—Exodo 20:12.
13 Na nia i te mau mea atoa, ua horoa mai te Ture na te mau vahine i te ravea faahiahia roa no te haere i mua i te pae varua. E fanaˈo na hoi ratou i te taioraa o te Ture. (Iosua 8:35; Nehemia 8:2, 3) E titauhia na ratou ia haapao i te mau oroa faaroo. (Deuteronomi 12:12, 18; 16:11, 14) E apiti na ratou i roto i te sabati o te hebedoma e e nehenehe ratou e rave i te euhe Nazira. (Exodo 20:8; Numera 6:2) E taairaa piri roa to ratou e o Iehova e e pure na ratou tataitahi ia ˈna.—Samuela 1, 1:10.
14. Eaha ta te hoê taata tuatapapa bibilia i parau no nia i te mau vahine hebera, e eaha te nehenehe e parau no nia i te tiaraa o te mau vahine i raro aˈe i te Ture?
14 No nia i te mau vahine hebera, ua papai te taata tuatapapa bibilia katolika ra o Roland de Vaux e: “Na ˈna iho â ïa e rave i te mau ohipa teimaha atoa o te utuafare; na ˈna e tiai i te mau nǎnǎ, e rave i te ohipa faaapu, e tunu i te maa, e nino, e te vai aturâ. Maoti hoi i te faahaehaa ia ˈna, ua faahanahana teie mau ohipa teimaha atoa ia ˈna. . . . E te faaite ra te mau irava varavara roa e faaô roa ˈtura i roto i te oraraa moe o te utuafare fetii e, mea herehia te vahine ati Iseraela e e faaroohia mai oia e ta ˈna tane, e i te hiˈoraa o ta ˈna tane, hoê â ïa raua. . . . E eita e feaaraa e te reira mau te tereraa matauhia o te mau ohipa. E faahohoˈaraa papu mau te reira o te haapiiraa tei tapeahia mai ei peu moˈa i roto i te Genese, i reira te parauhia ra e ua poiete te Atua i te vahine ei tauturu no te tane, e e tia ia ˈna ia ati maite atu i ta ˈna vahine (Gen. 2:18, 24); e te arue ra te pene hopea o te Maseli i te maitai o te vahine paari, tei faahanahanahia e ta ˈna mau tamarii, e tei riro ei teoteoraa no ta ˈna tane (Mas. 31:10-31).” (Iseraela tahito—To ˈna oraraa e ta ˈna mau faanahoraa, [beretane]) Mea papu maitai e ia aurarohia te Ture i Iseraela, eita ïa te mau vahine e hamani-ino-hia.
Te mau vahine faahiahia roa
15. (a) Mea nafea te haerea o Sara ia faahohoˈa mai i te taairaa e tano i rotopu i te hoê tane e ta ˈna vahine? (b) No te aha e mea tano mau â ia tapao mai i te hiˈoraa o Rahaba?
15 Te vai ra i roto i te mau Papai hebera e rave rahi mau hiˈoraa no nia i te mau vahine tei riro ei mau tavini faahiahia roa a te Atua ra o Iehova. Ua riro o Sara ei hiˈoraa nehenehe roa e faaite ra e e nehenehe te hoê vahine paieti i te hoê â taime e auraro i ta ˈna tane e e tauturu ia ˈna ia rave i te mau faaotiraa. (Genese 21:9-13; Petero 1, 3:5, 6) E hiˈoraa faahiahia roa atoa o Rahaba. Te haapapu ra to ˈna hiˈoraa e mea hape roa te pariraa e na ô ra e e hiˈoraa pae tahi to Iehova e mea ino roa o ˈna i nia i te vahine. E vahine taiata o Rahaba e e ere oia i te ati Iseraela. Aita noa o Iehova i farii ia ˈna ei vahine haamori ia ˈna, teie râ, no to ˈna faaroo rahi tei apitihia mai e te mau ohipa mai te tauiraa i to ˈna huru oraraa, ua faariro oia ia ˈna ei vahine parau-tia. Hau atu, ua haamauruuru oia ia ˈna na roto i te horoaraa ˈtu i te haamaitairaa otahi roa o te riroraa ei tupuna no te Mesia.—Mataio 1:1, 5; Hebera 11:31; Iakobo 2:25.
16. Eaha ta te hiˈoraa o Abigaila e faahohoˈa maira, e no te aha e mea tano ta ˈna ohipa i rave?
16 No te faahohoˈa i te mea e aita o Iehova e titau ra i te hoê vahine ia auraro matapo noa ˈtu i ta ˈna tane, te vai ra te hiˈoraa o Abigaila. E taata moni roa ta ˈna tane, mea rahi roa hoi ta ˈna mau nǎnǎ mamoe e te puaaniho. “E taata mârô râ [oia] e te rave i te parau iino.” Aita râ o Abigaila i farii i te pee i ta ˈna tane i roto i to ˈna haerea ino. Ma te faaite i to ˈna paari, to ˈna maramarama, to ˈna haehaa, e to ˈna aravihi ia feruri oioi noa, ua ape oia i te hoê huru tupuraa o te afai mai i te ati i nia i to ˈna utuafare fetii, e ua haamaitai-rahi-hia oia e Iehova.—Samuela 1, 25:2-42.
17. (a) Eaha te haamaitairaa faahiahia mau tei noaa i te tahi mau vahine i Iseraela? (b) Eaha te haapiiraa e vai ra i roto i te hiˈoraa o Miriama no te mau vahine kerisetiano o te fanaˈo paha i te tahi mau hopoia i te pae no te taviniraa?
17 Ua riro atoa vetahi mau vahine ei peropheta vahine. Te vai ra ïa o Debora, i te tau o te mau tavana. (Te mau Tavana, pene 4 e te 5) Ua riro o Hulada ei peropheta vahine i Iuda, na mua iti noa ˈˈe i te haamouraahia o Ierusalema. (Te mau Arii 2, 22:14-20) E tia atoa ia tapao mai i te hiˈoraa o Miriama. Noa ˈtu e te faahitihia ra oia ei peropheta vahine tei tonohia mai e Iehova, e au ra e ua haafaufaa rahi roa oia ia ˈna iho na roto i teie hopoia. Aita o ˈna i faˈi faahou i te mana ta Iehova i horoa na to ˈna taeae apî aˈe o Mose no te aratai ia Iseraela, e ua faautuahia oia no te reira, noa ˈtu e e au ra e ua tatarahapa oia e ua faahoˈihia mai oia.—Exodo 15:20, 21; Numera 12:1-15; Mika 6:4.
Te mau vahine i roto i te haapaoraa ati Iuda
18, 19. Eaha te tiaraa o te mau vahine i roto i te haapaoraa ati Iuda, e mea nafea te reira i te tupuraa mai?
18 Mai ta tatou i ite aˈenei, ua paruru te Ture a Mose i te mau tiaraa o te vahine e, ia haapaohia oia, e riro te mau vahine i te fanaˈo i te hoê oraraa anaanatae mau. Tera râ, a mairi noa ˈi te tau, i muri aˈe iho â râ i te haamouraahia o Ierusalema i te matahiti 607 hou to tatou tau, ua fa maira te haapaoraa o te ati Iuda, tei niuhia hau atu i nia i te mau tutuu e parau-noa-hia maoti hoi i te Ture papaihia a Iehova. Mai te senekele maha hou to tatou nei tau, ua huti mai te haapaoraa ati Iuda i te hoê pae rahi o te haapiiraa philosopho heleni. Mea pinepine e e faufaa iti haihai roa ta te mau philosopho heleni e horoa ra no te mau tiaraa o te vahine, e ua ite-atoa-hia teie huru hiˈoraa i nia i te tuhaa a te mau vahine i roto i te haapaoraa ati Iuda. Mai te senekele toru hou to tatou tau, ua haamatahia te mau vahine i te faataa-ê-hia i te mau tane i roto i te mau sunago ati Iuda e ua tapeahia ratou ia taio i te Torah (te Ture a Mose). Te faˈi ra te buka parau paari ra Encyclopaedia Judaica e: “No reira, mea iti roa te mau vahine o tei noaa i te haapiiraa.” Ua faataa-noa-hia hoi te haapiiraa na te mau tamaroa.
19 I roto i ta ˈna buka Ierusalema i te tau o Iesu (beretane), teie ta J. Jeremias i papai: “Ia hiˈohia te mau mea atoa, te faataa-papu-hia ra te tiaraa o te vahine i roto i te faatureraa faaroo na roto i teie parau e faahiti-pinepine-hia na: ‘Te mau vahine, te mau tavini (Etene) e te mau tamarii.’ . . . E nehenehe atoa tatou e parau e e rave rahi mau manaˈo haavahavaha tei faahitihia no nia i te mau vahine. . . . Ia hiˈo anaˈe tatou, e au ra ïa e e hiˈoraa haihai roa to te faaroo ati Iuda i te tau o Iesu no nia i te mau vahine.”
Te mau vahine faaroo o tei tiai i te Mesia
20, 21. (a) Noa ˈtu te haerea faaino o te mau raatira haapaoraa ati Iuda i nia i te mau vahine, o vai te ara noa ra i te taime a fatata mai ai te Mesia? (b) Na te aha e faaite ra e e paieti rahi to Elisabeta e to Maria?
20 Mea na roto atoa i teie haerea faaino i te mau vahine to te mau rabi ati Iuda ‘faaoreraa i te parau a te Atua na roto i ta ratou peu tutuu.’ (Mareko 7:13) Teie râ, noa ˈtu teie manaˈo haavahavaha, a piri noa mai ai te taime o te taeraa mai te Mesia, ua vai ara noa te tahi mau vahine paieti. O Elisabeta ïa te hoê o ratou, te vahine a te tahuˈa ati Levi ra o Zekaria. “E pue taata parau-tia raua i te aro o te Atua, i te haapao-maite-raa i te mau parau e te mau faaueraa atoa a [Iehova] ma te hapa ore.” (Luka 1:5, 6) Ua haamaitaihia o Elisabeta e Iehova inaha, noa ˈtu e aita ta ˈna e nehenehe e fanau i te tamarii e ua paari roa oia, ua fanau mai oia ia Ioane Bapetizo.—Luka 1:7, 13.
21 Ma te turaihia e te varua moˈa, ua faaite o Elisabeta i to ˈna here hohonu no te tahi atu vahine paieti o to ˈna ra tau, to ˈna fetii ra o Maria te iˈoa. I to te melahi o Gaberiela faaararaa ia Maria, i te area o te hopea o te matahiti 3 hou to tatou nei tau, e e hapu oia i te hoê tamarii (o Iesu) na roto i te hoê semeio, ua aroha ˈtu oia ia ˈna i te na ôraa ˈtu e “Tei here-hua-hia mai e,” ma te parau atoa ˈtu e: “Tei ia oe [o Iehova].” I muri noa iho, ua haere atura o Maria i ǒ Elisabeta, o tei haamaitai ia ˈna e te aiû iti i roto i to ˈna opu, ma te pii ia Iesu to ˈna “Fatu” hou oia i fanauhia mai ai. I reira, ua parau hua ˈtura o Maria i te tahi arueraa ia Iehova o tei riro ei haapapuraa no to ˈna paieti rahi.—Luka 1:28, 31, 36-55.
22. I muri aˈe i te fanauraahia o Iesu, o vai te vahine mǎtaˈu i te Atua o tei faaite e tei roto atoa o ˈna i te feia e tiai ra i te Mesia?
22 A fanauhia mai ai o Iesu e a afai ai o Maria ia ˈna i te hiero i Ierusalema no te pûpû ia ˈna i mua ia Iehova, ua faaite atoa te tahi atu vahine mǎtaˈu i te Atua, te peropheta vahine ruhiruhia ra o Ana, i to ˈna oaoa. Ua haamauruuru ihora oia ia Iehova e ua faaite aˈera i te parau no nia ia Iesu i te feia atoa e tiai uˈana ra i te Mesia i tǎpǔhia maira.—Luka 2:36-38.
23. Eaha te parau ta te aposetolo Petero e faahiti ra no nia i te mau vahine haapao maitai hou te tau kerisetiano, e eaha te mau uiraa e tuatapapahia i roto i te tumu parau i muri nei?
23 No reira, a fatata mai ai te taime o te taviniraa a Iesu i nia i te fenua nei, te vai noa râ “te mau vahine moˈa i tiaturi i te Atua.” (Petero 1, 3:5) Ua riro mai vetahi o teie mau vahine ei mau pǐpǐ na te Mesia. Eaha to Iesu huru i nia ia ratou? E te vai ra anei te tahi mau vahine i teie mahana o te farii maitai nei i to ratou tiaraa ia au i tei faataahia i roto i te Bibilia? E tuatapapahia teie mau uiraa i roto i te tumu parau i muri nei.
[Nota i raro i te api]
a Buka 3, api 1055.
b E taata tia roa atoa “te Adamu hopea,” o Iesu Mesia, e taata taatoa, noa ˈtu e aita o ˈna i faaea i te vahine i nia i te fenua nei.—Korinetia 1, 15:45.
Te mau uiraa ei haamanaˈoraa
◻ Mea nafea te huru raveraa i nia i te mau vahine i Iseraela i taa ê roa ˈi e te huru raveraa i roto i te tahi atu mau fenua?
◻ Eaha te mau tiaraa o Adamu e o Eva, e no te aha?
◻ Eaha te tiaraa o te vahine ati Iseraela i raro aˈe i te Ture, e ua erehia anei ratou i te pae varua?
◻ Eaha te tahi mau haapiiraa te tia ia huti mai ia au i te oraraa o te mau vahine faahiahia roa i roto i te mau Papai hebera?
◻ Eaha te mau hiˈoraa maitatai i te pae no te faaroo tei itehia mai noa ˈtu te mau manaˈo e vai ra i roto i te faaroo ati Iuda?
[Tumu parau tarenihia i te api 10]
“Te vahine e mǎtaˈu ia Iehova”
“10 O vai te taata ua itea ia ˈna te vahine maitai ra? e ore te mau poe nei e au ia ˈna. 11 Te tiaturi ra te aau o tana tane ra ia ˈna, e ore roa hoi ta ˈna taoˈa e faaani-ê-hia. 12 E riro oia i te hamani maitai mai ia ˈna e ore e hamani ino, e mure noa ˈtu to ˈna aho. 13 Te imi ra i te huruhuru mamoe e te vavai, e te rave ra tana rima i te ohipa ma te maitai. 14 E au oia i te pahi a te feia hoo ra; no te fenua roa mai ta ˈna maa ia hopoi mai. 15 Aore â i ao maitai, i tia ˈi oia i nia, e ua hopoi i te maa na to te utuafare, e ua tuu ihora i te ohipa na te mau tavini vahine. 16 Te manaˈo ra oia i te aua e ua hoo; e ua tanu i te ô vine i tei ravehia e tana rima. 17 Ua tatia i tana tauupu ei faaetaeta, e te rave ra i te ohipa ei faaetaeta i tana rima. 18 Te ite ra oia e te hinaarohia ra ta ˈna i rave ra; e ore hoi to ˈna mori e tinaihia i te po. 19 Te tapea ra tana rima i te pheleke; e te mau ra tana apu rima i te kisura. 20 E hohora oia i o ˈna pue rima i te taata rii, e ua faatoro hua i te taata veve ra. 21 E ore oia e manaˈonaˈo i to ˈna fetii i te tau vero ra, ua tataipiti anaˈe ïa i te ahu e ati noa ˈˈe ratou ra. 22 Te hamani ra oia i te ahu taoto nehenehe no ˈna iho; e tirita hoi to ˈna ahu i rapaauhia i te raau uteute. 23 Te itea-noa-hia ra tana tane i roto i te amuiraa atoa ra; ia parahi oia i roto i te hui raatira atoa o te fenua ra. 24 Ua hamani oia i te ahu e ua hoo; e te tatia e ua hoo atu i te feia hoo ra. 25 Te etaeta e te tura to ˈna ahu; e oaoa hoi oia a muri atu. 26 E parau oia i te parau paari, e te ture ra i te hamani maitai tei tana arero. 27 E hiˈo oia i te haapaoraa o to ˈna ra utuafare, e aore i amu i te maa i noaa i te faatau ra. 28 E tia ta ˈna mau tamarii ma te faaora ia ˈna; e tana tane atoa, ma te haamaitai ia ˈna. 29 E rave rahi te vahine hamani maitai, o oe râ tei hau ia ratou atoa ra. 30 E mure â te nehenehe, e te purotu e mou ïa, o te vahine râ e mǎtaˈu ia Iehova ra, e haamaitai-rahi-hia ïa. 31 E horoahia ˈtu tei ravehia e tana rima; e haamaitai mai tei ravehia e ana i te mau amuiraa o te taata atoa ra.”—Maseli 31:10-31.
[Hohoˈa i te api 8, 9]
E parahiraa hanahana mau to te vahine i roto i te utuafare