VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w91 1/6 api 22-27
  • Te faaoraraa i te taata e te toto—Nafea?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te faaoraraa i te taata e te toto—Nafea?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tiaraa papu o te Atua no nia i te toto
  • Te toto i te pae rapaauraa
  • E faaora mau anei i te pae rapaauraa?
  • Aita anei e ravea monoraa i te toto?
  • Te toto faufaa roa ˈˈe
  • Te toto—Mea titauhia no te ora
    Nafea te toto ia faaora i to outou ora?
  • Te toto o te faaora mau â i te ora
    Nafea te toto ia faaora i to outou ora?
  • Mea atâata ore anei te mau pâmuraa toto?
    Nafea te toto ia faaora i to outou ora?
  • Toto
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
w91 1/6 api 22-27

Te faaoraraa i te taata e te toto—Nafea?

“A rave i te ora . . . ia faaroo oe i [te] reo [o te Atua] . . . , o to oe ora ïa oia, e o te maoro ïa o to oe ra pue mahana.”—DEUTERONOMI 30:19, 20.

1. No te aha te mau kerisetiano mau e taa ê roa ˈi i te tahi pae na roto i to ratou faaturaraa i te ora?

E RAVE rahi mau taata teie e parau nei e te faatura nei ratou i te ora, ma te haapapu mai i to ratou manaˈo no nia i te utua pohe, te haamaruaraa tamarii, aore ra te ohipa aˈuaˈu animala. Teie râ, te vai ra te hoê ravea taa ê mea na reira te mau kerisetiano mau e faaite ai i to ratou faatura i te ora. Te na ô ra te Salamo 36:9 e: “Tei ia oe [te Atua] hoi te tumu o te ora.” I te mea e e ô te ora no ǒ mai i te Atua ra, e farii ïa te mau kerisetiano i to ˈna manaˈo no nia i te toto.

2, 3. No te aha e tia ˈi ia haapao tatou i te hiˈoraa o te Atua no nia i te toto? (Ohipa 17:25, 28)

2 Ua taaihia to tatou ora i te toto, inaha, e afai oia i te mataˈi ora na roto i to tatou tino, e tamâ oia i te mataˈi ino, e tauturu oia ia tatou ia faatano i to tatou tino i te mau tauiraa o te anuvera e ia aro i te mau maˈi. Na te Tumu o to tatou ora, i faanaho e i horoa atoa mai i teie pape ora faahiahia mau tei parauhia te toto. Te haapapu ra te reira i to ˈna anaanatae tamau no te atuatu i te ora o te taata nei.—Genese 45:5; Deuteronomi 28:66; 30:15, 16.

3 E tia i te mau kerisetiano e tae noa ˈtu i te tahi atu mau taata ia ani ia ratou iho: ‘E faaora noa anei te toto i to ˈu ora na roto i ta ˈna mau ohipa e rave ra ia au i tei faataahia e te natura, aore ra e nehenehe anei te toto e faaora ia ˈu na roto i te hoê ravea hohonu roa ˈtu â?’ Te farii nei te rahiraa o te taata e te vai ra te hoê taairaa i rotopu i te ora e te mau ohipa ta te toto e rave, teie râ, mea faufaa roa ˈtu â te ohipa e titauhia ra. Te tuu nei te mau ture morare a te mau kerisetiano, ta te mau mahometa e ta te mau ati Iuda, i te tapao i nia i te Tumu o te ora o tei faaite i to ˈna manaˈo no nia i te ora e no nia i te toto. Oia mau, mea rahi roa te parau a to tatou Poiete no nia i te toto.

Te tiaraa papu o te Atua no nia i te toto

4. I te omuaraa o te aamu taata nei, eaha ta te Atua i parau no nia i te toto?

4 Te faahitihia ra te toto hau atu i te 400 taime i roto i te Parau a te Atua, te Bibilia. I roto i te mau faahitiraa matamua, te vai ra teie faaueraa a Iehova: “Te mau mea ora atoa e haere nei, ei maa ïa na outou, . . . o te iˈo râ ma te ora atoa i roto ra, oia te toto, eiaha outou e amu i te reira.” Te na ô faahou ra oia e: “Eita roa hoi au e ore i te titau i te hoo i to outou na toto i ora ˈi outou.” (Genese 9:3-5) Ua faahiti atu Iehova i teie parau ia Noa, te tupuna o te huitaata nei. No reira, te faaitehia ra i te huitaata atoa nei e, no te Poiete, te toto, o te ora ïa. No reira, te taata e parau noa ˈtu e te farii ra oia i te Atua ei Tumu no te ora, e tia atoa ïa ia ˈna ia farii e e tiaraa papu mau To ˈna no nia i te faaohiparaa i te toto faaora ra.

5. Eaha te tumu hau atu i te faufaa no reira te mau ati Iseraela e ore ai e rave i te toto?

5 Ua faahiti faahou te Atua i te parau no te toto i to ˈna horoaraa ˈtu i ta ˈna haapueraa Ture ia Iseraela ra. Te na ô ra te Levitiko 17:10, 11, ia au i te hoê tatararaa ati Iuda e: “Ia amu noa ˈtu te hoê taata i rotopu i te fetii o Iseraela aore ra i rotopu i te feia ěê i roto ia ratou ra i te toto, e huri vau i To ˈu mata i nia i te taata o te amu i te toto, e e tâpû ê atu vau ia ˈna i to ˈna ra nunaa. Tei te toto hoi te ora o te mea ora ra.” Mea maitai roa teie ture i te pae no te oraora-maitai-raa, mea faufaa roa ˈtu râ te ohipa e titauhia ra. Ia horoa ratou i te hoê faufaa taa ê na te toto, e faaite ïa te mau ati Iseraela e tei nia to ratou ora i te Atua. (Deuteronomi 30:19, 20) Oia mau, te tumu matamua no reira ratou e haapae ai i te toto, e ere ïa no te mea e mea ino no te oraora-maitai-raa, no te mea râ e e auraa taa ê roa to te toto no te Atua.

6. No te aha tatou e papu ai e ua turu mau â o Iesu i te tiaraa o te Atua no nia i te toto?

6 Ia au i te tiaraa kerisetiano, nafea te toto ia faaora i te taata? Ua ite o Iesu e eaha ta to ˈna Metua i parau no nia i te faaohiparaa i te toto. ‘Aore roa Iesu i rave i te hara, e aore roa e haavare i itea i to ˈna vaha.’ Oia hoi te auraa, ua haapao oia i te Ture ma te tia roa, e tae noa ˈtu i te ture no nia i te toto. (Petero 1, 2:22) Ua vaiiho mai ïa oia i te hiˈoraa na ta ˈna mau pǐpǐ, e oia atoa te hiˈoraa no nia i te faaturaraa i te ora e te toto.

7, 8. Mea nafea te papuraahia e e tano atoa te ture a te Atua no nia i te toto, no te mau kerisetiano?

7 Te faaite maira te Aamu i te ohipa i tupu i muri aˈe, a faaoti ai te hoê apooraa a te tino aratai kerisetiano mai te peu e e titauhia te mau kerisetiano ia haapao i te taatoaraa o te mau ture a Iseraela. I raro aˈe i te aratairaa a te Atua, ua parau aˈera ratou e eita te mau kerisetiano e faahepohia ia haapao i te haapueraa ture a Mose, ia haapao râ ratou i “teie nei mau mea tia” oia hoi ‘eiaha e amu i te maa i afaihia i te idolo ra, e te toto, e te mea uumi-noa-hia ra [te iˈo tei ore i faatahehia te toto], e eiaha hoi e faaturi.’ (Ohipa 15:22-29) No reira, ua haapapu maitai ratou e hoê â faufaa i te pae morare to te haapaeraa i te toto e te haapaeraa atoa i te haamoriraa idolo e i te peu faufau o te faaturi.a

8 Ua haapao mau â te mau kerisetiano matamua i taua opaniraa a te Atua ra. No nia i teie ohipa, teie ta te taata maimi beretane ra o Joseph Benson i parau: “Aita roa ˈtu teie opaniraa ia amu i te toto, tei horoahia ia Noa ra e to ˈna huaai taatoa, e tei faahiti-faahou-hia i te mau ati Iseraela ra . . . i faaorehia, area râ, ua haapapuhia i roto i te Faufaa Apî, i te Ohipa xv.; e mea na reira ïa teie opaniraa i te riroraa ei titauraa mure ore.” I teie nei râ, e tano atoa anei te parau ta te Bibilia e faataa ra no nia i te toto, no te mau ravea rapaauraa apî, mai te mau pâmuraa toto, tei ore hoi e faaohipahia na i te tau o Noa aore ra i te tau o te mau aposetolo?

Te toto i te pae rapaauraa

9. Mea nafea te toto i te faaohiparaahia i te pae rapaauraa i te tau tahito, tei taa ê roa i te tiaraa o te mau kerisetiano?

9 E ere roa ˈtu te faaohiparaa i te toto i te pae rapaauraa i te mea apî. Te faaite ra te buka Te iˈo e te toto (beretane), a Reay Tannahill e, i roto fatata e 2 000 matahiti, i Aiphiti e i te tahi atu mau vahi, “ua faarirohia te toto ei ravea rapaauraa faahiahia roa ˈˈe no te faaora i te lepera.” E tiaturi na hoi te feia no Roma e e ora te maˈi hopii na roto i te raveraa i te toto taata. Ua papai o Tertullien no nia i te faaohiparaa i te toto “i te pae rapaauraa” e: “A hiˈo na i te feia o tei ote ma te poiha mâha ore i te toto . . . o te feia taparahi taata no te rapaau i te maˈi hopii.” Ua taa ê mau â teie ohipa e ta te mau kerisetiano i rave na: “Eita roa ˈtu matou e rave i te toto animala ei maa na matou . . . No te tamata i te mau kerisetiano, te tuu nei outou i te haavari î roa i te toto i mua ia ratou. Ua ite maitai hoi outou e ua opanihia ratou ia amu i teie maa.” A hiˈo na i te mea e titauhia ra: Maoti i te amu i te toto, oia hoi te ora, ua ineine te mau kerisetiano matamua i te faaruru i te pohe.—A faaau e te Samuela 2, 23:15-17.

10, 11. No te aha e nehenehe ai e parau e e tano atoa te ture a te Atua no nia i te toto, i te fariiraa i te pâmuraa toto?

10 Parau mau, i taua tau ra, aita e ravehia ra te mau pâmuraa toto, ua haamata noa hoi te mau tamatamataraa e te mau pâmuraa toto i roto i te area o te senekele 16. Teie râ, i te senekele 17 ra, ua patoi te hoê orometua haapii i te pae no te tino i te Fare haapiiraa tuatoru no Copenhague e: ‘Te feia e titau nei e faaohipa i te toto taata ei ravea rapaauraa na roto, te rave hape nei ïa ratou i teie taoˈa e te rave atoa nei i te hoê hara ino roa. Te faahapa nei tatou i te feia amu taata. Eita anei ïa tatou e haafaufau roa atoa i te feia e haaviivii nei i to ratou arapoa i te toto taata? Hoê â huru ia rave tatou i te toto ěê no roto mai i te hoê uaua i tâpûhia, na roto anei i te vaha aore ra na roto i te ravea o te pâmuraa toto. E nehenehe mau â te feia e rave i teie hara e mǎtaˈu i te ture a te Atua.’

11 Oia mau, i roto atoa i te mau senekele i mairi aˈenei, ua ite te taata e te opani ra te ture a te Atua ia ravehia te toto na roto i te mau uaua e oia atoa na roto i te vaha. Ia papu anaˈe ia ratou i teie manaˈo, e tauturu paha te reira i te taata i teie mahana ia taa i te tiaraa o te mau Ite no Iehova, o tei au maite i te tiaraa o te Atua. Mea faufaa roa te ora no ratou e te farii nei ratou i te mau ravea rapaauraa, teie râ, te faatura nei te mau kerisetiano mau i te ora mai te hoê ô no ǒ mai i te Poiete, e no reira eita ratou e tamata i te atuatu i te ora na roto i te raveraa i te toto.—Samuela 1, 25:29.

E faaora mau anei i te pae rapaauraa?

12. Eaha ta te feia maramarama e nehenehe e hiˈopoa maite no nia i te mau pâmuraa toto?

12 E rave rahi matahiti to te feia aravihi parau-noa-raa e e faaora te toto i te taata. E faaite mai paha vetahi mau taote e ua pâmuhia te toto i roto i te hoê taata tei pau rahi roa to ˈna toto, e ua ora mai oia. No reira, e aniani paha ïa te taata e, ‘Ia hiˈohia i te pae rapaauraa, mea maitai anei aore ra mea hape anei te tiaraa kerisetiano?’ Hou e hiˈopoa ˈi i te tahi ravea rapaauraa rahi, e faataa te hoê taata maramarama i te mau vahi maitatai e te mau vahi atâata. Eaha ïa no te mau pâmuraa toto? I te parau mau, e rave rahi mau vahi atâata i roto i te mau pâmuraa toto. E nehenehe atoa hoi te reira e haapohe i te taata.

13, 14. (a) Eaha vetahi mau tuhaa tei haapapu mai e mea atâata roa te mau pâmuraa toto? (b) Mea nafea te hiˈoraa o te pâpa i te haapapuraa i te mau atâataraa o te toto i nia i te oraora-maitai-raa?

13 Aita i maoro aˈenei, ua faaite te mau taote ra o L. T. Goodnough e o J. M. Shuck e: “Mea maoro i teie nei to te pǔpǔ toroa rapaauraa papuraa e, noa ˈtu te faito maitai tei naeahia ia tatou i te pae no te toto i haaputuhia aˈenei, mea atâata iho â te pâmuraa toto. Te fifi o te pâmuraa toto e farerei-pinepine-hia nei, o te maˈi o te upaa ïa e ere i te A, e ere i te B (parauhia HNANB); te vai atoa ra te fifi o te maˈi o te upaa B, te iso-immunisation, te patoiraa te tino i te pâmuraa toto, te paruparuraa o te ravea parururaa o te tino, e te maraaraa o te auri i roto i te tino.” Ma te faahiti i te hoê hiˈoraa ‘au noa’ o te hoê o teie mau atâataraa ino roa, te na ô faahou ra teie parau e: “Te manaˈohia ra e fatata e 40 000 taata [i te fenua Marite anaˈe] o te roohia i te HNANB i te matahiti e e 10% o ratou o te roohia i te maˈi upaa e/aore ra te [mariri ai taata o te upaa].”—The American Journal of Surgery, tiunu 1990.

14 I te mea e ua papu-maitai-hia i teie nei e e nehenehe e roohia i te maˈi na roto i te pâmuraa toto, te hiˈopoa faahou nei te taata i to ratou manaˈo no nia i te mau pâmuraa toto. Ei hiˈoraa, i muri aˈe i te pupuhiraahia te pâpa i te matahiti 1981 ra, ua rapaauhia oia i te fare maˈi e ua matara mai oia. I muri aˈe, ua hoˈi faahou atura oia e piti avaˈe i te fare maˈi, e no te mea e mea ino roa o ˈna, ua manaˈohia e e tia paha ia ˈna ia vaiiho i to ˈna toroa no te tahi paruparu to ˈna. No te aha? Ua roohia oia i te hoê maˈi haape o te tirotiro [parauhia cytomegalovirus] no roto mai i te toto i pâmuhia i roto ia ˈna. E aniani paha vetahi e, ‘Mai te peu e e ere te toto tei pâmuhia i roto i te pâpa iho i te mea papu, eaha ˈtu ïa no te mau pâmuraa e ravehia i nia i te feia mai ia tatou nei?’

15, 16. No te aha e ere te mau pâmuraa toto i te mea papu, noa ˈtu e ua titiahia te toto no te haapae i te mau maˈi?

15 E ani paha te hoê taata e: ‘Eita anei e nehenehe e titia i te toto no te ape i te mau maˈi?’ Ei hiˈoraa, e rave anaˈe na i te ravea titiaraa i te toto no te haapae i te maˈi o te upaa parauhia hépatite B. Te na ô ra te vea beretane Te rapaauraa i te taata maˈi (28 no febuare 1990) e: “Ua iti mai te tupuraa o te maˈi upaa no roto mai i te pâmuraa toto, i muri aˈe i te titiaraahia te toto [no teie nei maˈi], teie râ, te faatupu noa nei â te maˈi hépatite B e 5-10% o te maˈi upaa e tupu na roto i te pâmuraa toto.”

16 Te ite-atoa-hia ra te papu-ore-raa o teie huru tamataraa na roto i te tahi atu ati i faatupuhia e te toto—te SIDA. Ua faaara te maˈi pee o te SIDA, i roto i te hoê faito riaria mau, i te taata i mua i te atâataraa o te toto viivii. Auaa râ hoi, te vai ra i teie nei te mau ravea no te titia i te toto ia iteahia mai te tirotiro. Teie râ, aita te toto e titiahia ra i te mau vahi atoa, e e au ra e e nehenehe te mau taata e faauta i te tirotiro o te SIDA i roto i to ratou toto e rave rahi matahiti te maoro e aita hoi i itehia mai na roto i te mau tamataraa e ravehia nei. No reira, e nehenehe te feia maˈi e roohia i te SIDA—e ua roohia hoi i te SIDA—na roto i te toto tei titiahia e aore te maˈi i itehia mai!

17. Mea nafea te mau pâmuraa toto ia faatupu i te tahi ino o te ore e ite-vave-hia?

17 Ua faahiti atoa na taote ra o Goodnough e o Shuck i te parau no te “paruparuraa o te ravea parururaa o te tino.” Oia mau, te faaite ra te ohipa i tupu e e nehenehe atoa te toto tei faatuea-maitai-hia e faaino i te ravea parururaa o te tino o te taata maˈi, ma te haamama i te uputa i mua i te mariri ai taata e te pohe. No reira, “ua faaite” te hoê tuatapaparaa no Kanada “no nia i te feia tei roohia i te mariri ai taata o te upoo e te aˈi e ua farerei te feia tei farii i te hoê pâmuraa toto i te taime a tatarahia ˈi [te hoê] puu ino i te hoê paruparu papu o te parururaa o te tino i muri iho.” (The Medical Post, 10 no tiurai 1990) Ua tapao mai te mau taote i te Fare haapiiraa tuatoru no Kalifonia Apatoa e: “Ua maraa te faito o te mau mariri ai taata o te arapoa tei tupu faahou, i nia i te 14% no te feia o tei ore i pâmuhia i te toto e i nia i te 65% no te feia i pâmuhia i te toto. No te mariri ai taata o te vaha, o te pharynx, te ihu aore ra te mau apoo iti o te ivi parauhia sinus, ua naeahia teie faito i nia i te 31% i rotopu i te feia tei ore i pâmuhia i te toto e te 71% i rotopu i te feia tei pâmuhia i te toto.” (Annals of Otology, Rhinology & Laryngology, mati 1989) E au ra e te turu atoa ra te paruparuraa o te parururaa o te tino i te manaˈo ra e mea pinepine aˈe te feia e pâmuhia i te toto ia tâpû-anaˈe-hia ratou, i te roohia i te maˈi.—A hiˈo i te tumu parau iti i te api 24.

Aita anei e ravea monoraa i te toto?

18. (a) No te mau fifi o te mau pâmuraa toto, ua fariu atu te mau taote i nia i te aha? (b) Eaha te manaˈo no nia i te mau ravea monoraa ta outou e nehenehe e tauaparau e ta outou taote?

18 E riro paha vetahi i te manaˈo e, ‘Mea atâata roa te mau pâmuraa toto, tera râ, te vai ra anei te mau ravea monoraa?’ Mea papu maitai e te hinaaro nei tatou e fanaˈo i te mau rapaauraa maitatai roa, no reira, te vai ra anei te mau ravea tia e te aravihi no te arai i te mau fifi rahi i te pae rapaauraa ma te ore e faaohipa i te toto? E, te vai ra. Te tapao ra te vea beretane ra The New England Journal of Medicine (7 no tiunu 1990) e: “Te hiˈopoa faahou nei te mau taote, o te papu noa ˈtura hoi i te mau atâataraa o [te SIDA] e te tahi atu mau maˈi e parare nei na roto i te toto, i te mau vahi atâata e te mau vahi maitatai o te mau pâmuraa toto e te maiti nei ratou i te mau ravea monoraa, e oia atoa te ravea o te ore e faaohipa i te mau pâmuraa toto.”b

19. No te aha outou e nehenehe ai e tiaturi e, noa ˈtu e e patoi outou i te toto, e nehenehe outou e fanaˈo i te mau rapaauraa maitatai?

19 Mea maoro i teie nei to te mau Ite no Iehova patoiraa i te mau pâmuraa toto, e te tumu matamua, e ere ïa no te mau fifi e nehenehe e roohia i nia i te oraora-maitai-raa, no to ratou râ auraro i te ture a te Atua no nia i te toto. (Ohipa 15:28, 29) Inaha, ua manuïa vetahi mau taote aravihi i te rapaau i te feia maˈi Ite no Iehova ma te ore e faaohipa i te toto, e taoˈa atâata roa hoi. Ei hiˈoraa i rotopu i te tahi atu mau hiˈoraa tei tapaohia i roto i te mau buka a te toroa rapaauraa, te tuatapapa ra te vea Archives of Surgery (Novema 1990) i te tâpûraa no te poiraa mafatu i ravehia i nia i te feia maˈi Ite no Iehova tei farii, ia au i to ratou haava manaˈo, i teie huru ravea ma te ore e faaohipa i te pâmuraa toto. Te na ô ra teie parau e: “Hau atu i te 25 matahiti te raveraahia te tâpûraa o te mafatu i nia i te mau Ite no Iehova, e ua naeahia te hoê faito maitai roa na roto i te manuïaraa o te poiraa mafatu ma te ore e pâmu i te taoˈa e toto to roto . . . Aita te taata i pohe hou aore ra i muri aˈe i te tâpûraa, e ua faaite mai te mau maimiraa matamua i ravehia i muri iho e aita te atâataraa ia patoi te tino i te melo i poihia i hau atu no teie mau taata maˈi.”

Te toto faufaa roa ˈˈe

20, 21. No te aha e tia ˈi i te mau kerisetiano ia ara ia ore ratou ia pee i te haerea ra “E rapaauraa mau ino te toto”?

20 Te vai nei râ te hoê uiraa hohonu te tia ia tatou tataitahi ia aniani. ‘No te aha vau e faaoti ai eiaha e farii i te mau pâmuraa toto? Oia mau, eaha te tumu matamua, aore ra te tumu faufaa roa ˈˈe?’

21 Ua faahiti aˈenei tatou e te vai ra te mau ravea maitatai roa no te mono i te toto, o te paruru nei i te taata i mua i te mau atâataraa e rave rahi i taaihia i te mau pâmuraa toto. Ua turai hoi te atâataraa o te maˈi o te upaa aore ra o te SIDA, i te mau taata e rave rahi ia patoi i te toto no te tahi mau tumu e ere i te pae faaroo. Te faateitei nei vetahi i to ratou reo no nia i teie ohipa, mai te mea ra e te haere ra ratou ma te turu i te tiaororaa ra, “E rapaauraa ino mau te toto.” E riro paha te hoê kerisetiano i te hutihia i roto i teie huru haerea. Teie râ, e haerea faufaa ore mau te reira. No te aha?

22. Eaha te hiˈoraa papu no nia i te ora e te pohe te tia ia tatou ia rave mai? (Koheleta 7:2)

22 Te taa ra i te mau kerisetiano mau e noa ˈtu te rapaauraa maitai roa ˈˈe i roto i te fare maˈi faahiahia roa ˈˈe, ia tae i te hoê taime, e pohe iho â te taata. Noa ˈtu e e ravehia te pâmuraa toto aore ra eita, e pohe te taata. E ere te reira i te manaˈo haaparuparu. E parau mau râ. E tupuraa matauhia te pohe i roto i te oraraa i teie mahana. E pinepine te feia o te haafaufaa ore nei i te ture a te Atua no nia i te toto i te farerei i te fifi i te reira iho taime aore ra a muri aˈe no to ratou raveraa i te toto. Ua pohe hoi vetahi na roto i te toto i pâmuhia. Inaha, e tia ia tatou paatoa ia papu maitai e, aita te ora mure ore i noaa i te feia tei ora mai i te pâmuraa toto, no reira, aita ratou i ora e a muri noa ˈtu na roto i te ravea o te toto. I te tahi aˈe pae, te rahiraa o te feia e patoi nei i te toto, no te tahi mau tumu i te pae faaroo e/aore ra i te pae rapaauraa, e farii nei râ i te mau ravea monoraa, mea maitai roa ïa to ratou huru. E nehenehe hoi ratou e faaroa ˈtu â i to ratou oraraa e rave rahi matahiti—eiaha râ e a muri noa ˈtu.

23. Mea nafea te mau ture a te Atua no nia i te toto ia taaihia i nia i to tatou tiaraa taata hara e to tatou titauraa i te hoo?

23 Ia ite tatou e mea tia ore anaˈe te mau taata atoa e ora nei i teie mahana e te haere mǎrû noa ˈtura ratou i te pohe, e aratai te reira ia tatou i te tumu mau o ta te Bibilia e parau ra no nia i te toto. Ua parau te Atua i te huitaata atoa nei e eiaha e amu i te toto. No te aha? No te mea te toto, o te ora ïa. (Genese 9:3-6) I roto i te Ture, ua haamau oia i te tahi mau ture e haapapu ra e mea hara anaˈe te mau taata atoa. Ua parau atu te Atua i te mau ati Iseraela e ia pûpû ratou i te mau tusia animala, e nehenehe ratou e faaite e e tia mau â ia faaorehia ta ratou mau hara. (Levitiko 4:4-7, 13-18, 22-30) Noa ˈtu e aita o ˈna e titau maira ia na reira tatou i teie mahana, e auraa to taua ohipa ra i teie nei. Ua opua te Atua e pûpû i te hoê tusia o te faaore roa i te mau hara o te feia faaroo atoa—te hoo. (Mataio 20:28) No reira e titauhia ˈi ia rave mai tatou i te manaˈo o te Atua no nia i te toto.

24. (a) No te aha e mea hape roa ia manaˈo e ua riro te mau fifi i te pae no te oraora-maitai-raa, ei tumu matamua i roto i te tumu parau o te toto? (b) Eaha mau â te tia ia riro ei niu no to tatou manaˈo no nia i te faaohiparaa i te toto?

24 Mea hape roa ia tuu i te tapao i nia anaˈe i te mau atâataraa o te toto i nia i te oraora-maitai-raa, inaha, e ere hoi te reira te mea faufaa roa ˈˈe i mua i te aro o te Atua. Ua noaa paha i te mau ati Iseraela i te tahi mau maitai i te pae no te oraora-maitai-raa na roto i te patoiraa i te rave i te toto, mai ta ratou i fanaˈo na roto i te oreraa e amu i te iˈo o te puaa aore ra to te mau animala amu tino pohe. (Deuteronomi 12:15, 16; 14:7, 8, 11, 12) Tera râ, a haamanaˈo na e, i to te Atua faatiaraa ia Noa ia amu i te iˈo, aita o ˈna i opani ia amu i te iˈo o teie mau huru animala. Teie râ, ua opani mau â oia i te taata ia amu i te toto. Aita te Atua e haamau ra i te tapao matamua i nia i te mau fifi e nehenehe e tupu mai i nia i te oraora-maitai-raa. E ere hoi te reira te tumu faufaa roa ˈˈe o ta ˈna opaniraa no nia i te toto. E tia i te feia e haamori ia ˈna ia patoi i te faaora ia ratou na roto i te toto, na mua roa, eiaha no te mea e ere te reira i te mea maitai no te tino, no te mea râ e e ere te reira i te mea moˈa. Ua patoi ratou i te toto, eiaha no te mea e ua viiviihia, no te mea râ e e taoˈa faufaa roa teie. Na roto noa i te toto i faatusiahia e noaa ˈi te faaoreraa i ta ratou mau hara.

25. Nafea te toto ia faaora no te hoê tau maoro?

25 Hoê â huru no tatou nei. I roto i te Ephesia 1:7, te faataa ra te aposetolo Paulo e: “No [Iesu] i noaa ˈi te ora ia tatou i to ˈna ra toto, i te hara i faaorehia nei no te rahi o to ˈna ra aroha mau.” Ia faaore te Atua i te hara a te hoê taata e ia faariro oia ia ˈna ei taata parau-tia, e nehenehe ïa ta ˈna e tiaturi e e noaa ia ˈna te ora mure ore. No reira, e nehenehe te hoo o te toto o Iesu e faaora—no te hoê tau maoro e a muri noa ˈtu.

[Nota i raro i te api]

a Te faaoti ra teie parau i te na ôraa e: “I faarue outou i te reira, e maitai ïa outou. Ia ora na.” (Ohipa 15:29) E ere te parau ra “Ia ora na” i te hoê parau tǎpǔ e na ô ra e, ‘Ia haapae outou i te toto aore ra i te faaturi, e maitai ïa outou i te pae tino.’ E parau faaotiraa noa râ i teie rata, mai te parau aroha ra ‘Parahi ïa.’

b E rave rahi mau ravea aravihi no te mono i te pâmuraa toto o tei hiˈopoahia i roto i te vea ra Nafea te toto ia faaora i to outou ora?, neneihia i te matahiti 1990 na te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

A faataa mai na

◻ Eaha te tumu matamua no reira te mau Ite no Iehova e patoi ai te mau pâmuraa toto?

◻ Eaha te haapapuraa e faaite maira e e ere te tiaraa o te Bibilia no nia i te toto i te mea faufaa ore i te pae rapaauraa?

◻ Eaha te taairaa e vai ra i rotopu i te hoo e te ture a te Bibilia no nia i te toto?

◻ Eaha te ravea hoê roa e nehenehe ai te toto e faaora i te taata e a muri noa ˈtu?

[Tumu parau tarenihia i te api 24]

Te pâmuraa toto e te maˈi

I muri aˈe i te hoê hiˈopoaraa rahi no nia i te mau pâmuraa toto e te atâataraa ia roohia te taata i te maˈi, ua faaoti te taote Neil Blumberg e: “I nia e 12 maimiraa i ravehia i te fare maˈi [no teie ohipa], 10 tei haapapu mai e ua taaihia te pâmuraa toto i roto i te hoê faito papu e ma te taa maitai i te hoê maraaraa o te atâataraa ia tupu te maˈi na roto i te manumanu ino . . . Hau atu, mai te peu e e vai maoro te mau faahopearaa o te pâmuraa toto i nia i te ravea parururaa o te tino ia au i ta te tahi mau maimiraa e faaite maira, e nehenehe te pâmuraa toto tei ravehia tau taime na mua ˈˈe i te tâpûraa, e haaparuparu i te taata no te aro i te maˈi. . . . Mai te peu e e faahohonuhia ˈtu e e haapapuhia teie mau haamaramaramaraa, e au ra e ua riro te mau maˈi rahi e tupu i muri aˈe i te tâpûraa ei fifi rahi e te tupu pinepine roa ˈˈe i rotopu i te mau fifi o te mau pâmuraa toto.”—Transfusion Medicine Reviews, Atopa 1990.

[Hohoˈa i te api 22]

Te mau toropuru ura tei faararahihia. “Te vai ra i roto i te microlitera toto tataitahi e 4 e tae atu i te 6 mirioni toropuru ura.”—“The World Book Encyclopedia”

[Faaiteraa i te tumu]

Kunkel-CNRI/PHOTOTAKE NYC

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono