E faatura anaˈe na i te Tamaiti, te hoa rave ohipa matamua a Iehova
“E te ore e haamaitai i te Tamaiti ra, aore ïa i haamaitai i te Metua i tei tono mai ia ˈna ra.” — IOANE 5:23.
1. Nafea te haapiiraa a te amuiraa faaroo kerisetiano no nia i te Toru Tahi, i te oreraa e faatura ia Iesu?
I TEIE mahana, i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano, e rave rahi mau taata e parau nei e te faatura nei ratou ia Iesu Mesia, mea taa ê roa râ ta ratou ohipa. Nafea ïa? Oia mau, te parau nei ratou e o Iesu te Atua Mana Hope, e ua haere mai te Atua, te Poiete o te mau mea atoa, i nia i te fenua nei, ua ora e ua pohe oia ei taata. Tei roto teie faahitiraa i te haapiiraa o te Toru Tahi, oia hoi te haapiiraa matamua o te amuiraa faaroo kerisetiano. Teie râ, mai te peu e e haapiiraa hape te Toru Tahi, e mai te peu e, i te parau mau, tei raro mai Iesu i te Atua, aita anei teie manaˈo hape no nia i to ˈna mau auraa e te Atua e rave e ia ore Iesu e oaoa? Ma te feaa ore e e faariro oia i taua haapiiraa ra mai te hoê faatura-ore-raa, eiaha noa no ˈna iho, no te mau mea atoa râ ta ˈna i haapii.
2. Nafea te mau Papai e faaite ai e tei raro mai Iesu i te Atua?
2 I te parau mau, aita roa ˈtu o Iesu i parau noa ˈˈe e o ˈna te Atua; e aita oia i faaea i te parau e “Tamaiti oia na te Atua.” Ua ite atoa to ˈna iho mau enemi i te reira (Ioane 10:36; 19:7). Ua tapitapi noa Iesu ia faahanahana i te Metua e ia auraro atu ia ˈna, mai ta ˈna e parau ra: “Eita e tia ta te Tamaiti ia rave oia anaˈe ihora, maori râ o ta ˈna i ite i te Metua i te raveraa ra; te mau mea atoa ta ˈna e rave ra, oia atoa ta te Tamaiti e rave. Aore e mea e tia ia ˈu iho ia rave (...); aita hoi au i imi i to ˈu iho hinaaro, o te hinaaro râ o te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ra.” Ua parau atoa oia e: “Mai reira hoi au nei, e na ˈna hoi au i tono mai nei.” E ua parau faahou oia e: “No reira hoi au nei, mai reira mai au i te Atua ra.” (Ioane 5:19, 30; 7:28, 29; 8:42). Aita roa ˈtu o Iesu i faahiti noa ˈˈe i te manaˈo e o ˈna te Atua aore ra hoê â o ˈna e te Atua. No reira, ia haapii anaˈe tatou i te reira mau parau, aita ïa tatou e faatura ra ia ˈna.
Te tahi atu mau haapiiraa o te ore e faatura ra ia Iesu
3. a) Ma te ore e farii i te aha no nia ia Iesu, vetahi i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano e ore ai e faatura ra ia ˈna? b) Eaha te faaiteraa ta Iesu e horoa ra no nia i to ˈna oraraa na mua ˈˈe oia i riro mai ai ei taata?
3 Noa ˈtu e ohipa maere mau te reira, te vai ra te tahi pae e faahua parau ra e e kerisetiano ratou, o te ore e faatura ra ia Iesu ma te ore e farii e ua ora aˈena oia hou a riro mai ai ei taata. Teie râ, ia nehenehe tatou e faatura ia Iesu, e tia ia farii e ua haere mai oia mai te raˈi mai i nia i te fenua nei. Ua parau pinepine o Iesu e ua ora aˈena oia hou a riro mai ai ei taata. “Aore roa e taata i tae i nia i te raˈi, maori râ o tei haere mai i raro mai nia mai i te raˈi ra, o te Tamaiti a te taata,” ta ˈna ïa i parau. Ua parau faahou oia i muri iho e: “O vau te pane ora o tei pou mai mai te raˈi (...). Ahiri paha outou e ite na i te Tamaiti a te taata i te hoˈi-faahou-raa ˈtu i nia i te vahi ta ˈna i parahi i mutaa ihora?” Ua parau faahou oia e: “No raro nei outou, no nia vau (...). e parau atu vau ia outou, Aita Aberahama i fanau, te vai nei au.” (Ioane 3:13; 6:51, 62; 8:23, 58). I te po o to ˈna haruraahia, ua faahiti atoa Iesu i to ˈna oraraa hou oia a riro mai ai ei taata, i roto i te pure ta ˈna i faatae i to ˈna Metua i te raˈi ra. — Ioane 17:5.
4. a) E rave rahi o te faatura ore nei ia Iesu i roto i teihea atu â tuhaa? b) Eaha te haapapuraa e navai no te faaite e ua ora mau o Iesu, e no te aha?
4 E parau roa atoa vetahi melo o te amuiraa faaroo kerisetiano e e ere o Iesu i te hoê taata mau no roto mai i te aamu, e aita roa ˈtu oia i ora. Mai te peu e e parau mau, aita ïa e faufaa ia imi e no te aha e mea nafea tatou e faatura ˈi ia ˈna. Teie râ, te vai ra i roto i te mau Papai te faaiteraa a te mau taata e rave rahi o tei ite mata i te Mesia, e mea navai maitai te reira no te haapapu ma te feaa ore e ua ora mau oia i nia i te fenua nei (Ioane 21:25). Te tahi atu â faaiteraa e e ere i te mea haihai: ua poro pinepine te mau kerisetiano matamua ia Iesu noa ˈtu e fifihia to ratou ora e to ratou tiamâraa (Ohipa 12:1-4; Apokalupo 1:9). Teie râ, taa ê atu i ta ta ˈna mau pǐpǐ i papai no nia ia ˈna, e nehenehe anei e haapapu e ua ora mau o Iesu?
5, 6. Taa ê atu i te mau Papai, eaha te mau haapapuraa no nia i te oraraa o Iesu Mesia ta te Aamu e horoa ra?
5 Te parau ra te hoê buka parau paari (The New Encyclopædia Britannica, 1987) e: “Te haapapu ra te mau faatiaraa taa ê e, i te Tau tahito ra, aita atoa te feia i patoi na i te kerisetianoraa i feaa noa ˈˈe no nia i te oraraa o Iesu.” Eaha ïa vetahi o taua mau faatiaraa “taa ê”? Ia au i te taata ati iuda e tuatapapa ra i te Bibilia, o Joseph Klausner, te vai ra te faaiteraa o te mau faatiaraa matamua no te Talmud (Iesu no Nazareta, beretane, api 20). E nehenehe atoa e faahiti i te faaiteraa a Josèphe, taata ati iuda papai aamu no te senekele I. Ei hiˈoraa, te faataa ra oia i te pehiraahia o Iakobo i te ofai, ta ˈna e pii ra “te taeae o Iesu, piihia te Mesia.” — Aamu tahito a te mau ati Iuda, tatararaa a Arnauld d’Andilly, XX [viii, 1].
6 Hau atu, te vai ra atoa te faaiteraa a te feia papai aamu no Roma, te faaiteraa iho â râ a Tacite o tei faatura-rahi-hia. I te omuaraa o te senekele II, ua papai oia no nia i te “feia o tei au-ore-hia no ta ratou mau ohipa iino e o tei piihia kerisetiano na te huiraatira. No roto mai teie iˈoa [kerisetiano] i te parau ra Christ [Mesia], o tei hamani-ino-hia e te haava ra o Ponotio Pilato, i raro aˈe i te faatereraa a Tiberio.” (Annales, XV, XLIV.) Ma te manaˈo e ua ora mau â o Iesu, ua papai te taata philosopho farani ra o Jean-Jacques Rousseau i te senekele XVIII e: “Mea iti aˈe te mau haapapuraa o te aamu o Socrate, ta te taata e ore e feaa ra, i to Iesu Mesia.”
Mau tumu no te faatura i te Tamaiti
7. a) Eaha te faaiteraa bibilia e turai ra ia tatou ia faatura ia Iesu Mesia? b) Nafea to Iehova faatura-rahi-raa i ta ˈna Tamaiti?
7 E tuatapapa anaˈe na, i teie nei, i te tura te tia ia horoa ia Iesu Mesia. E tia i ta ˈna mau pǐpǐ ia faatura ia ˈna, mai tei itehia i roto i ta ˈna mau parau i roto i te Ioane 5:22, 23: “Aore roa hoi a te Metua taata i haava, ua pûpû-hua-hia mai te haava i te Tamaiti: ia haamaitai paatoa i te Tamaiti mai ta ratou e haamaitai i te Metua ra. E te ore e haamaitai i te Tamaiti ra, aore ïa i haamaitai i te Metua i tei tono mai ia ˈna ra.” Mai te faatia-faahou-raa o te Mesia, ua horoa Iehova i te hoê tura teitei aˈe na ta ˈna Tamaiti, ma te ‘faakorona ia ˈna i te teitei e te tura, oia i faaoromai i taua pohe ra.’ (Hebera 2:9; Petero 1, 3:22.) I te tupuraa mau, mai te peu e e tia ia tatou ia faatura ia Iesu, no to ˈna ïa tiaraa e no te mea ta ˈna i rave.
8. No teihea mau tuhaa otahi roa mea tano iho â e ia faaturahia o Iesu?
8 Mea tano e ia faaturahia o Iesu Mesia i te mea e, na roto i to ˈna tiaraa Logo, aore ra Parau, o ˈna te afai parau faufaa roa ˈˈe a Iehova. I roto i te mau Papai, te itehia ra e te faahitiraa ‘te Parau,’ o Iesu ïa na mua ˈˈe to ˈna haereraa mai i nia i te fenua nei, e i muri aˈe i to ˈna hoˈiraa ˈtu i nia i te raˈi (Ioane 1:1; Apokalupo 19:13). I roto i te Apokalupo 3:14, te parau nei oia no ˈna iho mai “te tumu o te mau mea atoa a te Atua i hamanihia ra.” E ere noa oia ‘tei fanauhia na mua ˈˈe i te poieteraa atoa,’ o te “Tamaiti fanau tahi” atoa râ, oia hoi o ˈna anaˈe tei poiete-roa-hia e te Atua ra o Iehova iho (Kolosa 1:15; Ioane 3:16). Hau atu, “na ˈna i hamani te mau mea atoa nei, aore roa e, e ere oia i te hoê mea i hamanihia.” (Ioane 1:3.) No reira, ia taio anaˈe tatou, i roto i te Genese 1:26, i te Atua i te parauraa e: “E hamani tatou i te taata ma to tatou iho huru, ia au i to tatou iho hohoˈa,” tei roto atoa te Logo, aore ra Parau, i roto i te parau ra “tatou.” Papu maitai, i te mea e, hou oia a riro mai ai ei taata, ua fanaˈo o Iesu i te haamaitairaa faahiahia mau ia apiti atu i roto i te poieteraa e te Atua ra o Iehova, e tano ïa te tura rahi no ˈna.
9. No te aha tatou e parau e o Iesu te melahi rahi ra o Mihaela, e nafea to Mihaela faaturaraa ia Iehova, no nia i te tino o Mose?
9 Te tahi atu tumu e au te tura ia Iesu Mesia, no te mea ïa o ˈna te melahi rahi, aore ra te raatira o te mau melahi, a Iehova. Na te aha e turai ia tatou ia faaoti i te reira? Na mua roa, te faaite ra te parau “arch,” oia hoi te auraa “raatira” aore ra “matamua,” e te vai ra hoê anaˈe melahi rahi. I muri iho, i roto i te Parau a te Atua, o te Fatu ra o Iesu Mesia tei faatiahia mai, taua melahi rahi ra. Te taio nei tatou e: “O te Fatu iho hoi te pou mai mai te raˈi mai, ma te umere, ma te reo o te melahi rahi, e ma te pu a te Atua; e te feia i pohe i roto i te Mesia ra, o te tia mai na ïa i nia.” (Tesalonia 1, 4:16). Mai ta Iuda 9 e faaite ra, e iˈoa to teie melahi rahi: “Aita râ te melahi rahi ra o Mihaela a mârô ai raua o te diabolo i te tino o Mose ra i pari faaino atu ia ˈna, na ô atura râ e, Na [Iehova] e patoi atu ia oe.” Aita o Iesu i hinaaro e haava ia Satani, ma te faaoti na mua i te opuaraa a te Atua, e no te reira ua faatura oia i to ˈna Metua i te raˈi.
10. a) No te aha e nehenehe ai e parau e na Mihaela i te faatere i te mau ohipa i roto i te aroraa no te Basileia o te Atua? b) Eaha te tuhaa ta Mihaela i rave i roto i te aamu o te nunaa o Iseraela?
10 Te aro nei te melahi ra o Mihaela no te Basileia o te Atua. Na ˈna i faatere i te mau ohipa no te tamâ i te mau raˈi, ma te tiahi ia Satani e ta ˈna mau nuu demoni (Apokalupo 12:7-10). Te haapapu ra te peropheta ra o Daniela e ‘te paruru nei oia i te nunaa a te Atua.’ (Daniela 12:1.) No reira, te taa-papu-hia ra e o Mihaela “te melahi a te Atua i na mua i te puhapa o Iseraela,” e o ˈna ta te Atua i faaohipa no te aratai i to ˈna nunaa i te Fenua i tǎpǔhia ra. “E ara oe ia ˈna, e faaroo i ta ˈna parau, ta te Atua ïa i faaue atu, eiaha e faaooo atu ia ˈna, (...) no te mea tei ia ˈna to ˈu nei iˈoa.” (Exodo 14:19; 23:20, 21). Mea papu e ua rahi te anaanatae o te melahi rahi a Iehova no te nunaa i tahito ra e amo ra i te iˈoa o te Atua. Ma te tano, ua tauturu oia i te tahi atu melahi tei tonohia no te tamahanahana i te peropheta ra o Daniela, o tei tapeahia râ i nia i te eˈa e te hoê demoni puai mau (Daniela 10:13). E au ra e mea tano ïa ia faaoti e te melahi i haamou i na 185 000 faehau a Senakeriba, o Mihaela ïa, te melahi rahi. — Isaia 37:36.
11. No to ˈna peeraa i teihea huru haerea i nia i te fenua nei e tano e ia faaturahia o Iesu?
11 E tia ia faatura ia Iesu Mesia, eiaha noa no to ˈna tiaraa, no te ohipa atoa râ ta ˈna i rave. Ei hiˈoraa, o ˈna anaˈe te taata i ora i te hoê oraraa tia roa. Ua poietehia o Adamu raua o Eva ei taata tia, ua poto râ to raua vai-taata-tia-raa. Ua vai noa Iesu Mesia ei taata ‘haapao maitai, viivii ore’ e ‘te taa ê i te feia rave hara ra,’ noa ˈtu te mau tamataraa a te Diabolo no te faatopa ia ˈna i mua i te mau faahemaraa aore ra te hamani-ino-raa. I roto i te mau tamataraa atoa, ‘aore roa oia i rave i te hara, e aore roa e haavare i itea i to ˈna vaha.’ Ua nehenehe ïa oia e parau ma te tia i te feia i patoi ia ˈna e: “O vai to outou e faaite i ta ˈu haavare?” Aita roa ˈtu hoê aˈe i nehenehe e pahono atu ia ˈna (Hebera 7:26; Petero 1, 2:22; Ioane 8:46). I te mea e aita oia i taiva e aita oia i hapa, ua faaite oia ma te puai e o to ˈna Metua i te raˈi te Arii Teitei roa ˈˈe o te ao atoa nei e e taata haavare ino mau te Diabolo. — Maseli 27:11.
12. a) Mai te aha te huru o Iesu, eaha ta ˈna i rave, e eaha te mau mauiui ta ˈna i faaoromai no te mau taata? b) Ia au i te ohipa ta ˈna i rave e ta ˈna i mauiui, i to outou manaˈo, mea tano iho â anei e ia faaturahia o Iesu?
12 Mea tano e ia faatura tatou ia Iesu Mesia, eiaha noa no te mea e ua ora oia i te hoê oraraa tia roa e te hapa ore, no te mea atoa râ e ua riro oia ei taata maitai, te miimii ore e te manaˈo haapae (hiˈo Roma 5:7). Ua haamâha oia ma te rohirohi ore i te mau hinaaro i te pae varua e i te pae tino o te mau taata. Auê ïa itoito no te fare o to ˈna Metua, e auê ïa faaoromai ta ˈna i faaite i ta ˈna mau pǐpǐ! Auê ïa mauiui ta ˈna i ineine i te faaoromai no te rave i te hinaaro o to ˈna Metua! No nia i to ˈna tamataraahia i roto i te aua no Getesemane, te parau nei te Bibilia e: “E no te mea te rahi noa ra to ˈna mauiui oto, uˈana roa ˈtura ta ˈna pure, e mai te toto putua ra to ˈna hou i te mairiraa i raro i te repo ra.” Oia mau, ua ‘pûpû oia i te pure, i te aniraa ma te oto rahi e te roimata.’ (Luka 22:44; Hebera 5:7.) I roto i te Isaia 53:3-7, ua tohu te peropheta ma te papu i taua mau taime mauiui mau ra.
13. Eaha te hiˈoraa maitai ta Iesu i vaiiho mai na roto i te faaturaraa ˈtu i to ˈna Metua i te raˈi ra?
13 Mea tano atoa e ia faatura tatou ia Iesu no te hiˈoraa maitai ta ˈna i vaiiho mai ma te faatura i to ˈna Metua i te raˈi. Ua nehenehe oia e parau e: ‘Te haamaitai nei vau i tau Metua.’ (Ioane 8:49). Na roto i ta ˈna parau e ta ˈna ohipa, ua faatura noa oia i te Atua ra o Iehova. No reira, a faaora ˈi oia i te hoê taata, te parau ra te faatiaraa bibilia e aita te feia i haamaitai ia Iesu, ‘ua haamaitai râ ratou i te Atua.’ (Mareko 2:12.) I te hopea o ta ˈna taviniraa i nia i te fenua nei, ua nehenehe ïa o Iesu e parau ma te tia i ta ˈna Metua i te raˈi e: “Ua haamaitai au ia oe i te ao nei; ua oti ia ˈu te ohipa ta oe i ho mai na ˈu e rave ra.” — Ioane 17:4.
Te mea ta ˈna i rave no tatou
14. Eaha ta te poheraa o Iesu i faatupu no tatou e faaite ra e mea tano iho â e ia faatura tatou ia ˈna?
14 No te mau mea atoa ta ˈna i rave no tatou, e tia mau â ia tatou ia faatura ia Iesu Mesia. Ua pohe oia no ta tatou mau hara, ia nehenehe tatou ia faafaite i te Atua ra o Iehova. Ua parau Iesu no ˈna iho e: “Aita atoa hoi te Tamaiti a te taata nei i haere mai ia tavinihia to ˈna, ei tavini râ, e ia horoa i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.” (Mataio 20:28). No reira, ua rave to ˈna pohe e ia tupu mau â te mau mea atoa ta te Basileia e horoa no te huitaata: te ora pohe ore i te raˈi no te mau 144 000 feia, ta ˈna vahine faaipoipo, e te ora mure ore i roto i te Paradaiso i nia i te fenua nei no te mau mirioni o te tahi atu mau taata o tei haapapu i to ratou faaroo e to ratou auraro na roto i te tamataraa. — Salamo 37:29; Apokalupo 14:1-3; 21:3, 4.
15. A faahiti na i te hoê tupuraa i reira to Iesu faaiteraa mai i te huru o to ˈna Metua.
15 E tano atoa ia faatura ia Iesu Mesia, te Orometua rahi, no te mea e ua faaite mai oia ma te tia roa i te hinaaro e te huru o to ˈna Metua. Ei hiˈoraa, i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua haapapu oia i te horoa maitai o to ˈna Metua o te horoa ra i te mahana e te ûa no te feia maitai e no te feia ino atoa, e ua parau oia e: “Ia maitai roa hoi outou mai to outou Metua i te ao e maitai roa ra.” — Mataio 5:44-48.
16. Mea nafea to te aposetolo Paulo faaite-poto-noa-raa i te oraraa tura o Iesu?
16 E tia mau â ia faatura ia Iesu no to ˈna haerea i te roaraa o to ˈna oraraa, ta te aposetolo e faaite maitai maira na roto i teie mau parau: “O te huru ïa oia no te Atua, e aore oia i parau e haru toroa ia faito atoa oia i te Atua, haapae atura râ i to ˈna iho, rave atura i to te tavini ra huru, i te fanauraa mai ma te huru o te taata nei. E no te mea oia i itea mai te taata nei i te huru, ua faahaehaa oia ia ˈna iho, i te haapao-maite-raa e tae noa ˈtura i te pohe i te pohe satauro ra.” — Philipi 2:5-8.
Nafea tatou e nehenehe ai e faatura i te Tamaiti
17, 18. I roto i teihea mau tuhaa tatou e nehenehe ai e faatura ia Iesu Mesia?
17 I te mea e aita e feaaraa e mea tano iho â e ia faatura tatou ia Iesu Mesia, teie ïa te hoê uiraa: nafea tatou e nehenehe ai e faatura i te Tamaiti? Ma te atuatu i te faaroo i roto i ta ˈna tusia taraehara. Hau atu, e haapapu tatou i to tatou faaroo ma te rave i te mau taahiraa avae e titauhia mai te tatarahapa, te tauiraa, te pûpûraa ia ˈna iho e te bapetizoraa. Ia pure tatou ia Iehova na roto i te iˈoa o Iesu, te faatura nei tatou ia Iesu. Oia atoa, te faatura ra tatou ia ˈna ia haapao tatou i ta ˈna mau parau: “O te taata i hinaaro i te pee mai ia ˈu, e faarue oia ia ˈna iho, a rave ai i ta ˈna satauro, a pee mai ai ia ˈu.” (Mataio 16:24). E faatura tatou ia Iesu Mesia ia imi anaˈe tatou i te Basileia e ta ˈna parau-tia na mua roa, mai ta ˈna i haapii mai, e ia auraro anaˈe tatou i ta ˈna faaueraa ia faariro i te mau taata ei pǐpǐ. Hau atu, e faatura tatou ia ˈna ia faaite anaˈe tatou i te aroha autaeae, e mai ta ˈna i parau mai, o te haapapu e o vai ta ˈna mau pǐpǐ mau. — Mataio 6:33; 28:19, 20; Ioane 13:34, 35.
18 Hau atu, e faatura tatou i te Tamaiti ma te amo i to ˈna iˈoa, oia hoi ia pii-anaˈe-hia tatou kerisetiano e ma te faaite e ua tano teie iˈoa i nia ia tatou na roto i to tatou haerea nehenehe mau (Ohipa 11:26; Petero 1, 2:11, 12). Ia au i te parau a te aposetolo Petero, e tia ia tatou ia pee maite i te taahiraa avae o Iesu (Petero 1, 2:21). Ia pee anaˈe tatou ia ˈna i roto i to tatou haerea atoa, e faatura atoa tatou ia ˈna. I te pae hopea, ia faatupu anaˈe tatou, i te mau matahiti atoa, i te oroa Haamanaˈoraa o te poheraa o te Mesia, mea papu maitai e te faatura taa ê nei tatou ia ˈna. — Korinetia 1, 11:23-26.
19, 20. a) Eaha te mau haamaitairaa ta Iesu e horoa no ta ˈna mau pǐpǐ i teie nei e no te tau a muri aˈe, no te mea e te faatura ra ratou ia ˈna? b) Eaha te haapapuraa ta te Tamaiti i horoa mai?
19 Eaha te mau haamaitairaa ta Iesu e horoa no ta ˈna mau pǐpǐ, no te mea e te ora nei ratou ma te faatura ia ˈna? Te pahono ra oia iho e: “Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, Aore roa e taata i faarue i to ˈna fare, e te mau taeae, e te mau tuahine, e te metua tane, e te metua vahine, e te vahine iho, e te mau tamarii, e te fenua, no ˈu e no te evanelia nei, e ore ai i te noaa ta ˈna e hanere atu i teie nei ao, i te fare, i te taeae, i te tuahine, i te metua vahine, i te tamarii, i te fenua, e te hamani ino; e i te ao to muri ra, o te ora mure ore ïa.” — Mareko 10:29, 30.
20 No reira, mai te peu e rave tatou i te mau faatusiaraa ‘no Iesu,’ e haapao ïa oia e ia haamaitaihia tatou. Ua haapapu o Iesu e: “E teie nei, o tei faˈi ia ˈu i mua i te aro o te taata nei, e faˈi atoa vau ia ˈna i mua i te aro o tau Metua i te ao ra.” (Mataio 10:32). Oia atoa, mai te Metua i te raˈi ra e faatura i te feia e faatura ia Iesu, e nehenehe tatou e papu e e pee te Tamaiti fanautahi a Iehova i to ˈna Metua i roto i taua tuhaa ra, mai ta ˈna e rave ra i roto i te tahi atu mau tuhaa.
Eaha ta outou e pahono?
◻ Mea nafea e rave rahi i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano i te faatura-ore-raa i te Tamaiti?
◻ Eaha te faaiteraa ta Iesu i horoa no nia i to ˈna oraraa hou oia i riro mai ai ei taata?
◻ Eaha te tahi mau tumu e faatura ˈi tatou ia Iesu?
◻ Eaha te tahi mau haerea tatou e nehenehe ai e faatura ia Iesu?
◻ Eaha te mau haamaitairaa e roaa i te taata e faatura ra ia Iesu Mesia?