E imi anaˈe na i te feia e haerea farii maitai to ratou no te ora mure ore
“Te feia i haapaohia no te ora mure ore ra, ua faaroo anaˈe ïa.” — OHIPA 13:48.
1. E parau moe anei ta te mafatu taata no Iehova?
E HIˈO te Atua ra o Iehova i roto i te mafatu. Ua haapapuhia te reira a haere ai te peropheta ra o Samuela no te faatavai i te hoê tamaiti a Iese, ei arii no Iseraela. I to ˈna iteraa ia Eliaba, “ua na ô aˈera [o Samuela e], O ta Iehova mau paha teie i haapao ra, tei mua i tana aro: ua na ô mai râ Iehova ia Samuela, Eiaha e hiˈo i to ˈna mata, e to ˈna huru i te teitei, no te mea, aore oia i tiahia e au; e ore hoi ta Iehova hiˈoraa e au i ta te taata; e hiˈo hoi te taata i te huru i rapae au aˈe, area o Iehova, e hiˈo ïa i te [mafatu].” No reira, ua faaue o Iehova ia Samuela ia faatahinu ia Davida o ‘tei au i to ˈna mafatu.’ — Samuela 1, 13:13, 14; 16:4-13.
2. Eaha tei aa-roa-hia i roto i te mafatu taipe o te taata atoa, e no nia i te reira, eaha te haapapuraa ta tatou e ite ra i roto i te mau Papai?
2 E faaite te hoê taata i te hoê huru feruriraa taa ê tei aahia i roto i to ˈna mafatu taipe (Mataio 12:34, 35; 15:18-20). No reira e taio tatou i te parau no te hoê taata ‘e tamaˈi tei opuahia e to ˈna mafatu’ (Salamo 55:21); e “te taata riri uˈana ra, e rahi ïa ta ˈna hara”; e oia atoa, ‘Te vai ra te taua tei ineine i te haamauiui i te tahi, te vai ra râ te hoa taiva ore.’ (Maseli 18:24; 29:22). Te vahi oaoa râ, e rave rahi mau taata tei riro mai te tahi mau Etene no Anetiohia i Pisidia i tahito ra. I to ratou faarooraa i te mau faanahoraa ta Iehova i rave no te ora, “oaoa ˈtura ratou, e haamaitai atura hoi i te parau a [Iehova]; e te feia i haapaohia no te ora mure ore ra, ua faaroo anaˈe ïa.” — Ohipa 13:44-48.
E ‘mafatu viivii ore’ to te feia faaroo
3, 4. a) O vai te feia mafatu viivii ore? b) Nafea te feia mafatu viivii ore e ite ai i te Atua?
3 Ua bapetizohia ihora taua mau taata faaroo ra no Anetiohia, e ua nehenehe aˈera te feia i rotopu ia ratou o tei tapea i to ratou haapao maitai, e rave no ratou i teie mau parau a Iesu: ‘E ao to tei viivii ore te mafatu; e ite hoi ratou i te Atua.’ (Mataio 5:8). O vai râ te feia e ‘mafatu viivii ore to ratou’? E nafea ratou e ‘ite ai i te Atua’?
4 Te feia e mafatu viivii ore to ratou, e feia viivii ore i roto ia ratou. E feia viivii ore ratou i te pae o te mea ta ratou e au, i te pae o te here, o te mau hinaaro e o te mau opuaraa (Timoteo 1, 1:5). Mai teie atu nei, te ite ra ratou i te Atua i te mea e te ite nei ratou ia ˈna ia ohipa no te feia taiva ore (hiˈo Exodo 33:20; Ioba 19:26; 42:5). Te parau heleni i hurihia i ǒ nei na roto i te parau ra “ite,” teie atoa to ˈna auraa “ia ite na roto i te mata o te feruriraa, ia itea papu, ia taa.” I te mea e ua faaite o Iesu ma te tia roa i te huru o te Atua, te feia ‘mafatu viivii ore’ o te faaohipa ra i te faaroo i roto i te Mesia e i roto i to ˈna tusia taraehara, e o te fanaˈo ra i te tatarahapa no ta ratou mau hara e e nehenehe ïa ratou e pûpû i te hoê haamoriraa e auhia e te Atua, te ite maite ra ratou i te huru mau o te Atua (Ioane 14:7-9; Ephesia 1:7). No te mau kerisetiano faatavaihia i te varua, e tapae to ratou iteraa i te Atua e i te Mesia i te faito faahiahia roa ia faatia-faahou-anaˈe-hia ratou i te raˈi (Korinetia 2, 1:21, 22; Ioane 1, 3:2). Teie râ, e nehenehe te feia atoa e mafatu viivii ore to ratou e ite i te Atua, ia noaa ia ratou te ite papu e ia haamori ratou ia ˈna ia au i te parau mau (Salamo 24:3, 4; Ioane 1, 3:6; Ioane 3, irava 11). E haerea farii maitai to ratou no te oraraa mure ore i nia i te raˈi aore ra i roto i te Paradaiso i nia i te fenua nei. — Luka 23:43; Korinetia 1, 15:50-57; Petero 1, 1:3-5.
5. Eaha tei titauhia no te riro ei taata faaroo e ei pǐpǐ mau no Iesu Mesia?
5 Te feia aita to ratou e haerea farii maitai no te oraraa mure ore, eita ratou e nehenehe e riro ei feia faaroo. Eita ratou e nehenehe e faaohipa i te faaroo (Tesalonia 2, 3:2). Hau atu, eita hoê aˈe taata e nehenehe e riro ei pǐpǐ mau na Iesu Mesia ia ore oia e vaiiho e ia haapiihia oia, aore ra ia aratai o Iehova, o tei ite i te huru o te mafatu, ia ˈna (Ioane 6:41-47). Oia mau, i roto i te pororaa i tera e tera fare, aita to te mau Ite no Iehova e manaˈo paetahi. Eita ta ratou e nehenehe e hiˈo i roto i te mau mafatu: e vaiiho râ ratou e na te Atua e rave i te mau faaotiraa.
6. a) Eaha tei parauhia no nia i te farereiraa i te taata iho i roto i te taviniraa i tera e tera fare? b) Eaha te mau faanahonahoraa i ravehia no te tauturu i te mau Ite no Iehova ia imi i te feia e haerea farii maitai to ratou no te oraraa mure ore?
6 Ua parau te hoê taata tuatapapa bibilia ma te tano e: “Ua haapii [o Paulo] i te parau mau i mua i te taata e i tera e tera fare. Ua poro oia i te Mesia, eiaha noa na roto i te mau oreroraa parau, na roto atoa râ i te farereiraa i te mau taata iho. E pinepine e mea manuïa roa ˈˈe te farereiraa i te mau taata iho no te haaputapû i te mau nephe.” (August Van Ryn). Te tauturu nei te mau buka mai te Buka no te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia, Haaferuriraa ia au i te mau Papai, e Te taviniraa o te Basileia, i te mau Ite no Iehova, ia horoa i te mau oreroraa parau e ia rave e ia fanaˈo rahi te mau taata i te mau farereiraa ta ratou e faatupu nei i tera e tera uputa. Mea faufaa atoa te mau faahiˈoraa o te Putuputuraa no te taviniraa e te mau aˈoraa e horohia i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia. E haapii te feia e apiti ra i teie haapiiraa, nafea ia noaa te aravihi no te orero i te parau o te tauturu ia ratou ia faahiti i te mau omuaraa parau au maitai, ia faaohipa ma te tano i te mau Papai, ia tatara i te hoê tumu parau ma te ohie, ia horoa i te mau haapapuraa, ia faaohipa i te mau faahohoˈaraa e ia horoa i te mau faaotiraa e turai ia ohipa. E hiˈo anaˈe na i teie nei e mea nafea te Bibilia e faarahi ai i taua faaineineraa ra o te tauturu i te mau tavini a te Atua ia imi ma te aravihi i te feia e haerea faarii maitai to ratou no te ora mure ore.
Te mau omuaraa parau o te haaferuri
7. Eaha ta te haamataraa o te Aˈoraa a Iesu i nia i te mouˈa e haapii maira ia tatou no nia i te mau omuaraa parau?
7 Ia faaineine anaˈe tatou no te pororaa i tera e tera fare, e nehenehe tatou e feruri e mea nafea to Iesu faatupuraa i te anaanatae o te mau taata maoti ta ˈna mau omuaraa parau. I te omuaraa o ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa, ua faaohipa oia e iva taime i te parau ra “e ao.” Ei hiˈoraa, ua parau oia e: ‘E ao to tei ite i to ratou hinaaro i te pae varua, no ratou hoi te basileia ra o te raˈi. (...) E ao to tei mǎrû; e riro hoi ia ratou te fenua.’ (Mataio 5:3-12). Mea papu maitai teie mau pereota e te maramarama. E mea papu e ua faatupu taua omuaraa parau ra i te anaanatae o te feia e faaroo ra ia ˈna e ua taa ia ratou e no ratou taua mau parau ra, inaha aita anei te feia atoa e hinaaro ra e ite i te oaoa?
8. I roto i te taviniraa i tera e tera fare, nafea tatou e nehenehe ai e faaô i te hoê tumu parau tauaparauraa?
8 I roto i te taviniraa i tera e tera fare, e tia ia tatou ia faahiti i te hoê tumu parau tauaparauraa ma te mǎtaˈu ore e te anaanatae. Eiaha râ e faahiti i te hoê omuaraa parau o te nehenehe e faahuru ê i te hoê taata, mai teie te huru: “Te afai nei au i te hoê poroi no ǒ roa mai i te reva teitei ra.” Oia mau, no ǒ mai te parau apî maitai i te raˈi ra, tera râ, i mua i teie huru omuaraa parau, e nehenehe te hoê fatu fare e aniani e e nehenehe anei oia e tiaturi ia tatou, aore ra e tia anei ia ˈna ia patoi mai ia tatou.
E faaohipa maite anaˈe i te Parau a te Atua
9. a) I roto i te taviniraa, nafea tatou e nehenehe ai e faaô, e taio e e horoa i te faaohiparaa o te mau irava bibilia? b) Eaha te hiˈoraa i faahitihia no te faaite e ua faaohipa o Iesu i te mau uiraa?
9 I roto i te pororaa i tera e tera fare, mai nia atoa i te tahua paraparauraa, e tia ia tatou ia faaô ma te aravihi i te mau irava o te mau Papai ta tatou e faataa nei, ia taio na roto i te hoê tuuraa reo tano e ia horoa i te hoê faaohiparaa maramarama e te papu. Mea maitai atoa ia ui i te tahi mau uiraa i te fatu fare no te haaferuri ia ˈna no nia i tera aore ra tera tuhaa o te hoê irava bibilia. I reira â, ua riro te mau huru raveraa a Iesu ei haapiiraa. I te hoê taime, ua ani maira te hoê taata tei ite i te ture a Mose e: “E te orometua, eaha vau e noaa ˈi te ora mure ore?” Ei pahonoraa, ua ani ihora o Iesu e: “Eaha tei papaihia i roto i te ture ra? te nahea ra ta oe taioraa?” Mea papu roa e ua ite o Iesu e e nehenehe ta te taata e pahono i teie uiraa. E ua pahono oia ma te tano, i te na ôraa e: ‘E here oe i to Atua ia Iehova ma to mafatu atoa e ma to nephe atoa, e ma to puai atoa, e ma to manaˈo atoa ia hope, e aroha hoi oe i to taata-tupu mai te aroha ia oe iho na.’ Ua nehenehe aˈera o Iesu e haapopou ia ˈna, e ua tamau â ta raua aparauraa. — Luka 10:25-37.
10. Eaha tei tia ia tatou paatoa ia haamanaˈo no nia i te tumu parau tauaparauraa, eaha tei tia ia ape ia ui anaˈe tatou i te mau uiraa i te hoê fatu fare?
10 Ia haere anaˈe tatou e poro i tera e tera fare, e tia ia tatou ia haapapu i te tumu parau tauaparauraa e ia faaite ma te maramarama i te tumu tatou e taio ai i te mau irava bibilia e tano i taua tumu parau ra. I te mea e te tamata ra te Ite i te haaputapû i te mafatu o te fatu fare, eita e tia ia ˈna ia ui atu i te mau uiraa o te nehenehe e faahuru ê i te taata. Ia faaohipa anaˈe tatou i te Parau a te Atua, ‘ei parau mǎrû maitai anaˈe â ta tatou, ia rapaauhia i te miti ra i te ite’! — Kolosa 4:6.
11. Ia faaohipa anaˈe tatou i te mau Papai no te faatitiaifaro i te mau manaˈo hape, mea nafea te pahonoraa a Iesu i te hoê o te mau tamataraa a Satani e riro ai ei hiˈoraa no tatou?
11 E nehenehe atoa paha tatou e faatitiaifaro i te tahi mau manaˈo hape, ia hoˈi anaˈe iho â râ tatou e farerei i te mau taata ta tatou i ite aˈena, ma te faaite aore ra ma te faataa eaha mau na ta te mau Papai e parau ra. O ta Iesu ïa i rave i to ˈna aˈoraa ia Satani o tei parau e: “E tamaiti oe na te Atua ra, e haamairi oe ia oe iho i raro [mai nia mai i te poretiko o te hiero, e ravea haapohe hoi te reira ia ˈna iho]; ua papaihia hoi e, E poroi oia i tana mau melahi ia oe, na ratou hoi e mau ia oe i to ratou rima, o te tiaia noa ˈtu to avae i te ofai.” Aita te Salamo 91:11, 12, tei faahitihia e Satani, e faatia ra e ia haafifi tatou i to tatou ora. E ere anei te ora i te hoê ô no ǒ mai i te Atua ra? A ite ai o ˈna e mea tia ore ia tamata ia Iehova ma te haafifi faufaa ore noa i to ˈna ora, ua parau aˈera o Iesu ia Satani e: “Ua papai-atoa-hia e, Eiaha oe e aa i to Atua ra ia Iehova.” (Mataio 4:5-7). Oia mau, aita hoi o Satani e imi ra i te parau mau; tera râ, ia faahiti anaˈe te feia feruriraa maitai i te mau manaˈo tia ore o te nehenehe e tapea i to ratou haereraa i mua i te pae varua, e tia i te tavini o te Parau a te Atua ia faaite ma te aravihi e eaha mau na ta te mau Papai e parau ra e ia faataa ˈtu i te auraa. O te reira te auraa ‘ia faaohipa maitai i te parau mau,’ te hoê o te mau mea faufaa roa ta te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia e haapii maira. — Timoteo 2, 2:15.
Mea faufaa te ravea no te faatiaturi
12, 13. No te aha e mea maitai ia faaohipa i te ravea no te faatiaturi i te taata i roto i te taviniraa?
12 Mea faufaa te faatiaturiraa i roto i te taviniraa kerisetiano. Ei hiˈoraa, ua aˈo o Paulo i to ˈna hoa ia Timoteo ia mau maite i roto i te mau mea ta ˈna i haapii e ‘tei tuuhia ˈtu ia ˈna ra.’ (Timoteo 2, 3:14.) I Korinetia, ‘ua horoa [o Paulo] i te hoê oreroraa parau i te mau sabati atoa i roto i te sunago, e faatiaturi atura i te ati Iuda e te Heleni.’ (Ohipa 18:1-4.) I Ephesia, ua ‘horoa oia i te mau oreroraa parau e ua faaohipa oia i te ravea no te faatiaturi no nia i te basileia o te Atua’ ma te manuïa (Ohipa 19:8). E a tapeahia ˈi oia i roto i te hoê fare i Roma, ua pii aˈera te aposetolo i te mau taata ia haere mai ia ˈna ra e ua horoa aˈera oia i te faaiteraa, ‘ma te faaohipa i te ravea no te faatiaturi,’ e ua riro aˈera vetahi ei feia faaroo. — Ohipa 28:23, 24.
13 Oia mau, noa ˈtu eaha te ravea ta te mau Ite e faaohipa ra no te faatiaturi i te mau taata, o te feia anaˈe e haerea farii maitai to ratou no te oraraa mure ore te riro mai ei feia faaroo. E nehenehe te mau parau haapapuraa e te mau faataaraa maramarama maitai horoahia ma te aravihi, e turai ia ratou ia tiaturi. Eaha atu â te mea ta tatou e nehenehe e rave i te pae o te faatiaturiraa?
E manaˈo tano to tatou e te papu
14. a) Eaha te hoê tatararaa tano e te au maitai? b) Eaha te hoê haapapuraa tano maitai?
14 Te hoê o te mau huru maitai o te aravihi i te pae no te oreroraa parau e tuatapapahia ra i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia, o te tatararaa tano ïa e te au maitai. E titau te reira e ia tuuhia te mau manaˈo faufaa e te mau tatararaa no nia i taua mau manaˈo ra na roto i te hoê faanahoraa tano. Mea faufaa atoa te mau parau haapapuraa; e tia ïa ia haamau i te mau niu paari maitai e ia horoa i te mau haapapuraa no te mea ta tatou e faahiti ra. No reira, mea maitai ia tauturu i te feia e faaroo ra ia tatou ia feruri na roto i te faatuearaa i te manaˈo, te faataaraa i te mau manaˈo ma te tano, e te horoaraa ˈtu i te hoê faaohiparaa maitai. I reirâ, te horoa maira te mau Papai i te aratairaa.
15. a) Mea nafea to Paulo hutiraa mai i te ara-maite-raa o te feia e faaroo ra ia ˈna e to ˈna faatuearaa i to ratou manaˈo, a paraparau ai oia i mua i te Areopago? b) A faaite mai e i roto i teihea tuhaa to Paulo horoaraa i te hoê tatararaa tano e te au maitai i roto i ta ˈna oreroraa parau.
15 Ua faaite-maitai-hia teie mau huru maitai o te aravihi no te orero i te parau, i roto i te oreroraa parau tuiroo a te aposetolo Paulo i mua i te Areopago i Ateno i tahito ra (Ohipa 17:22-31). Ua huti mai ta ˈna omuaraa parau i te ara-maite-raa o te feia e faaroo ra e ua faatuea te reira i to ratou manaˈo, inaha ua parau oia e: ‘E te mau taata Ateno nei, e rahi hua to outou mataro i te haamori i te mau atua, ua ite iho nei au.’ Papu maitai e ua manaˈo te feia no Ateno e te haapopouhia ra ratou. I muri aˈe to Paulo faahitiraa i te parau no nia i te hoê fata tei pûpûhia “na te Atua itea ore,” ua horoa oia i te hoê tatararaa tano e te au maitai, apitihia e te mau haapapuraa tano maitai. Ua parau aˈera oia i te feia no Ateno e taua Atua ta ratou i ore i ite, ua “hamani [Oia] i teie nei ao, e te mau mea atoa i roto ra.” Taa ê atu ia Athena aore ra i te tahi atu mau atua heleni, ‘aore oia i parahi i roto i te hiero i hamanihia e te rima taata nei e aita a ˈna faufaa i noaa i te rima taata.’ E ua faataa aˈera te aposetolo e ua horoa mai taua Atua ra i te ora no tatou e ua hamani oia ia tatou ia ore tatou ia imi ia ˈna ma te perehahu. I muri iho, ua haaferuri o Paulo no nia i te mea e a tapo noa ˈi oia i to ˈna mata i nia i te mau anotau ite ore ra o te haamoriraa idolo, “te aˈo mai nei” to tatou Poiete “i te taata atoa e tatarahapa, eiaha ei vahi toe.” E ua aratai te reira ia ˈna ia parau ma te tia e ‘e haava te Atua i to te ao atoa nei ma te parau-tia na roto i te arai o te hoê taata ta ˈna i faatia faahou mai te pohe maira e ta ˈna i haapao’ no taua ohipa ra. I te mea e te faaite ra o Paulo i ‘te parau apî maitai no nia ia Iesu e te tia-faahou-raa,’ ua ite ïa te feia no Ateno e o Iesu Mesia taua Haava ra. — Ohipa 17:18.
16. Eaha ta te oreroraa parau a Paulo i mua i te Areopago e ta te faaineineraa horoahia i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia e nehenehe e faatupu i nia i ta tatou taviniraa?
16 Oia mau, i mua i te Areopago, aita o Paulo e poro ra i tera e tera fare. E nehenehe râ ta ˈna oreroraa parau e te faaineineraa e horoahia ra i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia e haapii rahi i te mau Ite no Iehova e e tauturu ia ratou ia haamaitai atu â i ta ratou pororaa. Oia mau, mai te tatararaa tano e te mau haapapuraa maitatai a Paulo i turai te tahi o taua feia no Ateno ra ia riro ei feia faaroo, e tauturu atoa teie mau aˈoraa i te mau Ite no Iehova ia riro ei tavini aravihi aˈe. — Ohipa 17:32-34.
E faaohipa anaˈe na i te mau faahohoˈaraa o te horoa i te haapiiraa
17. Eaha te mau huru faahohoˈaraa tei tia ia tatou ia faaohipa i roto i te taviniraa?
17 E tauturu atoa te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia i te mau tavini a te Atua ia faaohipa i te mau faahohoˈaraa maitatai i roto i te pororaa i tera e tera fare e i roto i te tahi atu mau tuhaa o ta ratou taviniraa. No te haapapu i te mau manaˈo faufaa, e tia ia faaohipa i te mau faahohoˈaraa ohie e te au maitai. E tia ia rave i taua mau faahohoˈaraa ra i roto i te huru tupuraa o te mau mahana atoa e ia ara e ia horoa i te hoê faaohiparaa maramarama maitai. Ua faaî te mau faahohoˈaraa a Iesu i teie mau titauraa atoa.
18. Nafea te Mataio 13:45, 46 e nehenehe ai e riro ei irava faufaa i roto i te taviniraa?
18 Ei hiˈoraa, e rave anaˈe na i teie mau parau a Iesu: “E au te basileia o te [raˈi] ra i te hoê taata hohoo tei imi i te poe maitatai: e itea ihora ia ˈna te hoê poe maitai roa ra; haere atura hoo atura i te mau taoˈa atoa na ˈna ra, e ua hoo atura i taua poe ra.” (Mataio 13:45, 46). E itehia te mau poe nehenehe mau i roto i te apu o te mau tio aore ra o te tahi atu mau apu ora i roto i te miti. Tera râ, te poe e parauhia ra i ǒ nei o te hoê “poe maitai roa” ïa. E ite papu to te taata hoo no te au i te faufaa hau ê o taua poe ra, e ua ineine oia i te vaiiho i te mau mea atoa no te hoo i taua poe ra. Peneiaˈe i roto i te hoê hoˈi-faahou-raa e farerei aore ra i te hoê haapiiraa bibilia i te fare, e nehenehe teie faahohoˈaraa e ravehia no te faaite e e ohipa te hoê taata o te au mau ra i te Basileia o te Atua mai teie taata hoo taoˈa. E tuu teie taata i te Basileia o te Atua i te parahiraa matamua i roto i to ˈna oraraa, ma te papu maitai e mea maitai aˈe te reira i te mau haapaeraa atoa.
Te mau faaotiraa o te turai ia ohipa
19. I roto i te taviniraa i tera e tera fare, eaha te tapao o ta tatou mau faaotiraa?
19 I te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia, te haapii atoa ra te mau tavini a te Atua e e tia i te hopea o te hoê oreroraa parau aore ra o te hoê tauaparauraa ia tuati maite i te tumu parau e tatarahia, ia faaite i te feia e faaroo ra e eaha te tia ia rave, e ia faaitoito ia ratou ia na reira. I roto i te taviniraa i tera e tera fare, mea faufaa e ia ite te fatu fare i te mea e tiaihia ra e ia rave o ˈna: ia farii oia i te hoê buka bibilia aore ra ia hoˈi faahou mai tatou e farerei ia ˈna.
20. Eaha te hiˈoraa faahiahia no nia i te hoê faaotiraa o te turai ia ohipa, e vai ra i roto i te Mataio 7:24-27?
20 Te horoa nei te hopea o te Aˈoraa a Iesu i nia i te mouˈa i te hoê hiˈoraa maitai. Na roto i te hoê faahohoˈaraa ohie roa ia taa, ua faaite aˈera o Iesu e mea paari ia haapao i ta ˈna mau parau. Ua parau oia e: “E teie nei, o te faaroo mai i ta ˈu nei mau parau, e haapao atura, e faito vau ia ˈna i te hoê taata paari, o tei faatia i to ˈna fare i nia i te pǎpǎ; e mairi ihora te ûa, e tahe ihora te pape pue, e te mataˈi hoi i te uihiraa mai i nia iho i taua fare ra e aore roa i parari, no te mea e pǎpǎ te tiaraa. Area tei faaroo noa mai i ta ˈu nei mau parau, e aore i haapao, e faitohia ïa i te maamaa, o tei faatia noa i to ˈna fare i nia i te one; e mairi ihora te ûa, e tahe ihora te pape pue, e te mataˈi hoi i te uihiraa i nia iho i taua fare ra, mairi ihora e e parari rahi to taua fare ra.” (Mataio 7:24-27). Te faaite maira te reira e e tia i te mau tavini a te Atua ia tutava no te turai i te feia e faaroo ra ia ratou ia ohipa.
21. Eaha ta te tuatapaparaa i faaite mai, e eaha râ tei tia ia tatou ia farii?
21 Te faaite maira te mau tumu parau ta tatou i tuatapapa e nafea te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia e nehenehe ai e tauturu e rave rahi mau kerisetiano ia riro ei feia poro aravihi o te Basileia. Parau mau, mai te peu e mea aravihi tatou, no ǒ mai ïa i te Atua ra (Korinetia 2, 3:4-6). Hau atu, noa ˈtu eaha to ˈna aravihi, eita roa ˈtu ta te hoê tavini o te parau apî maitai e nehenehe e turai i te hoê taata ia riro ei taata faaroo, maoti noa râ ia umehia oia e te Atua na roto i te arai o te Mesia (Ioane 14:6). Tera râ, ma te imi i te feia e haerea farii maitai to ratou no te oraraa mure ore, e tia i te mau tavini a te Atua ia faaohipa maitai i te mau faanahonahoraa atoa i te pae varua e horoahia ra e Iehova.
Eaha ta outou e pahono atu?
◻ O vai te feia ‘mafatu viivii ore,’ e nafea ratou ‘e ite ai i te Atua’?
◻ I roto i te taviniraa i tera e tera fare, eaha tei tia ia haapao ia faaite anaˈe tatou i te poroi o te Basileia?
◻ Nafea e nehenehe ai e faaohipa maitai i te Parau a te Atua i roto i te taviniraa?
◻ Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia faaite i te poroi ma te tano e te papu i roto i te taviniraa i tera e tera fare?
◻ Eaha tei tia ia haamanaˈo no nia i te mau faahohoˈaraa e faaohipahia i roto i te taviniraa?
◻ I roto i te ohipa faaiteraa, eaha te tapao o te faaotiraa?
[Hohoˈa i te api 24]
Ua parau o Iesu e ‘e ite te feia mafatu viivii ore i te Atua.’ Eaha ïa te auraa?
[Hohoˈa i te api 26]
E tia ia faaô i te mau irava o te mau Papai ma te aravihi, ia taio na roto i te tuuraa reo tano e ia horoa i te faaohiparaa maramarama maitai e te papu.