VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • sg haapiiraa 19 api 96-100
  • A fanaˈo i te Haapiiraa no te haamaitai i ta outou taviniraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A fanaˈo i te Haapiiraa no te haamaitai i ta outou taviniraa
  • Buka no te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia
  • Papai tei tuea
  • E faufaahia i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia
    Buka no te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia
  • Hoê haapiiraa o te faaineine ia tatou no te mau ohipa faufaa roa ˈˈe
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2002
  • E haapiiraa manuïa na te ao nei
    A ara mai na! 1995
  • E haafaufaa rahi tatou i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1994
Ite hau atu â
Buka no te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia
sg haapiiraa 19 api 96-100

Haapiiraa 19

A fanaˈo i te Haapiiraa no te haamaitai i ta outou taviniraa

1. Eaha te tapao o te haapiiraa te vai mai i roto i te feruriraa ia faaineine tatou i ta tatou oreroraa?

1 Te hoê o te mau tapao o te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia, no te tautururaa ïa ia tatou ia aravihi atu â i roto i te taviniraa. A tapea i te reira i roto i te feruriraa ia faaineine outou i ta outou oreroraa. Ia anaanatae outou eiaha noa ia roaa mai i te ite no outou iho, nafea atoa râ ia faaohipa taua ite ra i roto i ta outou pororaa e ta outou haapiiraa.

2. Nafea tatou ia horoa i te faaiteraa ia faahiti tatou i ta tatou mau oreroraa?

2 E faaohipa maitai vetahi i ta ratou oreroraa ma te faahiti i mua i to ratou mau hoa, to ratou feia tapiri, ta ratou mau orometua haapii tuarua, te tahi mau melo aita i roto i te parau mau e to ratou fetii aore ra te tahi mau taata tei ineine i te faaroo ia ratou. E rave rahi huru maitai to taua raveraa ra. E nehenehe te taata orero e ite i te huru o te feia e faaroo ra e e rave i te tahi mau tauiraa no te haamaitai atu â i ta ˈna oreroraa. Hau atu, e nehenehe te reira e faaara i te anaanatae o te tahi mau taata no te Bibilia, ia tapao oia i te mau haamaramaramaraa maitatai i vauvauhia ˈtu. E eˈa te reira no te titau ia ˈna ia apiti i te Haapiiraa o te taviniraa. E rave rahi taata o tei haere mai i te Piha no te Basileia na roto i taua ravea ra. Ua faahiti te hoê vahine tapone ite no Iehova i ta ˈna oreroraa no te Haapiiraa o te taviniraa i mua i te hoê melo no te hoê ekalesia ta ˈna e haere ra e farerei. Teie ta ˈna tumu parau “Te faauehia ra te nunaa a te Atua ia haere mai i rapae ia ‘Babulonia.’” Ua anaanatae taua vahine ra e ua farii aˈera i te hoê haapiiraa bibilia.

3. Na te aha e turai ia tatou ia faaohipa i roto i te taviniraa ta tatou e faaroo ra i te haapiiraa?

3 A feruri i te faaohiparaa ohie i roto i te pororaa. I te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia, e faaroo outou e rave rahi aˈoraa maitatai e e nehenehe te rahiraa e faaohipa-roa-hia i roto i te taviniraa. I te roaraa o te porotarama e tuatapapa tatou i te mau tumu parau mai: no te aha e tiaturi ai i te Bibilia, te pahonoraa i te tahi mau uiraa no nia i te mau haapiiraa tumu o te tahi mau parau tohu bibilia, te faataaraa i te mau irava taa maitai e nafea ia faaohipa i te mau faaueraa tumu o te mau Papai i roto i te oraraa i te mau mahana atoa. A imi i te mau ravea no te faaohipa i taua mau haamaramaramaraa ra i roto i te taviniraa. Aita e faufaa ia tiai e ia ui mai te taata i te hoê uiraa i nia i te hoê o taua mau tumu parau ra. Mai te peu e ua tano te huru tupuraa, na outou iho ïa e aratai i te aparauraa. E mau roa ïa taua mau manaˈo ra i roto i to outou iho feruriraa e e aravihi aˈe outou i roto i te taviniraa.

4. Nafea te haapiiraa ia tauturu ia tatou ia haere â i mua i roto i te faaohiparaa i te Bibilia?

4 E tuhaa faufaa to te faaohiparaa i te Bibilia i roto i ta tatou taviniraa. Teie nei râ, mea fifi roa no vetahi feia poro ia ite oioi i te mau irava tano. Hoê â huru anei no outou? Mai te peu e e, e tauturu te haapiiraa ia outou ia rave i te mau haereraa i mua faahiahia mau. Nafea ïa te reira? A apee i te mau taata orero atoa tei tapaohia i roto i te porotarama e ta outou Bibilia. Ia taio o ˈna i te hoê irava o te mau Papai, ia imi ïa outou i roto i ta outou iho Bibilia. Ia taio noa outou na nia iho noa, e matau ïa outou e e ite maitai outou e teihea roa. Mea faufaa ia haamatau ia outou, eiaha noa ia haere anaˈe outou i roto i te taviniraa, i te mau hebedoma atoa ra ia apiti outou i te haapiiraa. E fanaˈo atoa outou i te mau maimiraa a te feia orero. Ua maiti ratou i te mau irava tano roa no te tumu parau i horoahia na ratou. Ma te apee i te taata orero, no te aha e ore ai e reni i te mau parau tumu o te mau irava bibilia, ta outou e manaˈo ra e mea faufaa i roto i ta outou iho taviniraa? E hinaaro paha outou e tapao atoa ˈtu, e te tumu parau e tano i te reira i nia i te api vata o ta outou Bibilia. Na roto i taua huru ra, e ohie aˈe ïa outou ia faaohipa i ta outou e haapii ra i roto i te taviniraa.

5, 6. E faufaahia tatou i roto i teihea tuhaa ia maiti tatou i te hoê huru tupuraa mau no ta tatou mau oreroraa?

5 Ia faaineine outou i ta outou oreroraa, e tauturu atoa te maiti-maitai-raa i te tupuraa ia outou ia faaohipa i te mau maitai o te haapiiraa i roto i te taviniraa. Ia nehenehe anaˈe, a rave i te mau huru tupuraa e farerei-mau-hia ra i roto i te taviniraa. I te tahi taime, e manaˈo outou e e tano ta outou aparauraa i tera e tera fare aore ra i te hoê faaiteraa tei ore i faanahohia e te amuiraa. I te tahi taime, mea ohie aˈe paha ia rave i te hoê hoˈi-faahou-raa e farerei. Aore ra, te hoê paha aparauraa no nia i te hoê uiraa i faahitihia i roto i te hoê haapiiraa bibilia i te utuafare o te taata. A tutava noa e ia riro ei tupuraa mau. E e nehenehe outou e haamaitai atu â ma te feruri na mua e ia patoi te fatu fare i ta outou mau parau. E e faaite ïa outou e nafea i roto i taua huru tupuraa ra. Eita roa e titauhia e ia tapae te mau oreroraa e tano i te tupuraa o te taviniraa i te hoê manuïaraa oioi; mea faufaa atoa ia faaite te ohipa te tia ia rave ia ore te hoê taata e anaanatae mai.

6 Ia titauhia outou ia riro ei hoa paraparau, e nehenehe outou e huti mai i te tahi mau haamaitairaa faufaa i roto i ta outou taviniraa. A fanaˈo i taua taime ra no te tamata i te taa i te mau manaˈo o te feia ta tatou e farerei nei e te mau tumu o te patoiraa ta ratou e faahiti nei. Ma te hauti mau i te tuhaa o taua huru taata ra, e ma te hiˈopoa e nafea te taata orero i roto i taua huru tupuraa ra, e nehenehe outou e haamaitai i to outou aravihi i roto i te taviniraa.

7. No te tamau â i te haere i mua, eaha ta tatou e imi i te haamaitai i te mau hebedoma atoa i roto i ta tatou taviniraa?

7 Ia horoahia te hoê oreroraa parau i nia i te Buka no te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia, a haapao i te tuhaa e tatarahia e te manaˈo e haamaitai i ta outou taviniraa, i tera e tera fare aore ra i roto i te tahi atu â tuhaa. No te aha e ere te tuhaa e vauvauhia i te vahi faufaa ta outou e imi ra no te haamaitai i taua hebedoma ra i roto i ta outou taviniraa? Ei hiˈoraa, mai te peu e e faaite te oreroraa parau i te faufaaraa o te upoo parau, a aniani na e mai te peu e e upoo parau anei ta outou i roto i te pororaa. Te haapapu maitai ra anei outou e ia mau roa i roto i te feruriraa o te mau taata ta outou e paraparau ra? Aita anaˈe, a faaohipa i taua tuhaa ra i roto i te hebedoma. E nehenehe atoa outou e faaroo i te hoê oreroraa parau i nia i te taioraa e te faaohiparaa i te tahi mau irava o te mau Papai. Ma te faaroo noa, a feruri e nafea outou ia faaohipa i te mau irava. E taio noa anei outou i te feia e faaroo ra ia outou ma te ore e faataa ˈtu? Nafea outou ia faatuati atu i nia i ta outou upoo parau? Nafea ia faaohipa ˈtu i nia i te feia e faaroo ra ia outou? E tauturu taua huru hiˈopoaraa ra ia outou ia haere i mua i roto i te taioraa e te faaohiparaa i te mau irava bibilia. Te faahiti ra anei te taata orero no nia i te faaohiparaa i te mau faaauraa parau? Nafea outou ia haere i mua i roto i taua tuhaa ra? Te paraparau ra anei oia no nia i te huru faahaereraa i te hoê haapiiraa bibilia i te utuafare o te hoê taata? A hiˈopoa i ta outou mau raveraa no te ite nafea outou ia faaohipa i ta ˈna mau aˈoraa ia haapii outou i te taata, e a na reira i taua iho â hebedoma ra. Ia na reira outou, e faaohipa ïa outou i te mea ta outou e haapii ra i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia no te haamaitai i ta outou taviniraa.

8. Ia faatupu tatou i ta tatou taviniraa, nafea tatou ia aˈo ma te faufaa ia tatou iho?

8 A hiˈopoa i ta outou huru faaiteraa i te poroi. I te haapiiraa, e faaroo tamau outou i te mau aˈoraa e e ite outou i te mau haamaitairaa. Eita paha te tiaau e apiti ia outou i roto i te taviniraa, no te aha e ore ai outou e haamatau i te aˈo ia outou iho? I muri aˈe i to outou paraparauraa e te hoê taata e ia haere outou i te uputa i muri iho, a uiui na: Eaha te tia ia ˈu ia rave no te faaaravihi atu â ia ˈu? E ta ˈu i ite i teie nei, e taui anei au mai te peu e e nehenehe ta ˈu e haamata apî faahou i te aparauraa? E nehenehe taua hiˈopoaraa ra e faufaa mai i taua iho mahana ra, no te mea e e farerei paha outou i te hoê â huru tupuraa i te tahi atu uputa. Mai te peu e e peu matau na outou i te hiˈopoa i ta outou faaiteraa parau ma te rave noa i ta outou taviniraa, e tamau noa ïa ta outou haereraa i mua. Oia mau, ia poro outou e te tahi atu taata poro, e nehenehe atoa outou e ani i te tahi mau manaˈo.

9, 10. Nafea te mau taime faaineineraa i te fare ia tauturu ia tatou ia faaohipa i te mau mea ta tatou i haapii i roto i te pororaa?

9 Te hoê ravea faahiahia roa no te haamaitai i ta outou mau faaiteraa o te faahitiraa ïa i mua i te tahi mau taata poro e ia hiˈopoa outou paatoa. E na reira outou e te mau melo o to outou utuafare aore ra o te amuiraa. A ani atu ia ratou ia hauti i te tuhaa o te hoa paraparau e ia faahiti mai i te tahi mau patoiraa matauhia. Ia horoa-anaˈe-hia i te hoê patoiraa, a pahono atu mai te peu e e nehenehe ta outou. Ahiri eita, a faaea e a ani i te manaˈo o te feia i amui mai. E i muri iho, a tamau noa te aparauraa ma te faaohipa i te tahi mau manaˈo o tei pûpûhia mai. I te hopearaa o te faaiteraa, a hiˈopoa outou paatoa i te aravihi o te ravea i faaohipahia. E tauturu taua huru faaineineraa ra ia outou ia haamaitai atu â i ta outou faaiteraa i te poroi e e nehenehe atoa outou e faatitiaifaro i te tahi mau hape na mua ˈˈe outou e haere atu ai i roto i te pororaa. E nehenehe ïa outou e faaohipa i te mau faaueraa tumu ta outou e haapii nei i te haapiiraa. A haamanaˈo e ua parau te aposetolo Paulo e te feia paari “no te mataro i ite ai to ratou aau i te maitai e te ino.” (Heb. 5:14) Te hoê ravea no te haamaitai i to tatou mau aravihi i te pae feruriraa, ia faaohipa rahi atu ïa i roto i te mau taime faaineineraa.

10 Ua riro te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia ei hoê o te mau faanahoraa horoa noa ta Iehova i rave no te faaineine ia tatou. Ia haapii tatou e ia faaohipa oioi atu i te mau haapiiraa ta ˈna e pûpû nei e e nehenehe tatou e parau e te peropheta e: “Ua horoa mai te Fatu ra o Iehova ia ˈu i te arero o te feia ite, ia tia ia ˈu i parau atu i te parau au i tei rohirohi ra. Te faaara nei oia i tera poipoi, i te poipoi, te faaara nei oia i tau tariˈa, ia haapao vau mai te taata e haapii ra.”—Isa. 50:4.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono