VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w88 1/7 api 13-17
  • “O Iehova to ˈu tiai”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “O Iehova to ˈu tiai”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Iehova: te hoê Tiai here mau
  • Te paruru maira Iehova i ta ˈna mau mamoe
  • Te hoê amuraa i mua i te aro o te mau enemi
  • O Iehova to tatou tiai
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
  • “O Iehova to ˈu tiai”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • Salamo 23:4: “Ia haere noa ˈtu vau na te peho ra o te mǎrǔ pohe”
    Te auraa o teie mau irava
  • Te tiairaa i te mamoe e to tatou Poiete Rahi
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
w88 1/7 api 13-17

“O Iehova to ˈu tiai”

“O Iehova to ˈu tiai, e ore roa vau e ere.” — SALAMO 23:1.

1, 2. Eaha te mau ohipa faahiahia mau ta Davida i rave? E hia rahiraa salamo ta ˈna i papai?

A FERURI na: A aro noa ˈi te nuu philiseti e to Iseraela, te faatihaehae maira ïa te hoê aito, o Golia i te mau ati Iseraela. Te horo atura te hoê taurearea apî, e aita ˈtu hoi ta ˈna e mauhaa maoti râ te tahi taura e te tahi tau ofai, e ua taora atura i te hoê ofai e tano atu i nia i te rae o te aito ra e o te haapohe roa hoi ia ˈna. O vai ïa taua taurearea ra? O Davida ïa, te hoê tiai mamoe. Maoti te tauturu a te Atua ra o Iehova, i noaa ˈi ia ˈna i te re. — Samuela 1, pene 17.

2 E riro mai taua taurearea nei i muri iho ei arii no Iseraela; e 40 matahiti te maororaa o ta ˈna faatereraa. Aito rahi faaoto kinura, e papai oia e rave rahi mau pehepehe ma te faauruahia e te Atua. E papai atoa oia hau atu i te 70 salamo nehenehe mau, o te riro hoi i teie nei â mahana, ei pu aita e pauraa no te mau faaitoitoraa e te mau aˈoraa na te mau tavini a Iehova. Te salamo tuiroo roa ˈˈe o te Salamo 23 ïa. No te aha hoi outou e ore ai e tatara i ta outou Bibilia i roto i taua salamo nei, ia nehenehe outou e tuatapapa, mai ta tatou e na reira i teie nei, i tera irava i muri aˈe i tera irava?

Iehova: te hoê Tiai here mau

3. a) I tei hia taime to Davida fatataraa i te pohe no te paruru i ta ˈna mau mamoe? b) Ua riro o Iehova ei Tiai mamoe no tatou i roto i tei hea auraa?

3 “O Iehova to ˈu tiai.” (Salamo 23:1). I te mea hoi e tiai aravihi mau oia iho, ua ite o Davida nafea râ ia aratai, ia faaamu e ia paruru i te mau mamoe. Ei hiˈoraa, i te hoê mahana, ua paruru oia ma te itoito i ta ˈna nǎnǎ i te hoê liona e, i te tahi atu taime, i te hoê daba (Samuela 1, 17:34-36). Mea tiaturi mau â na ta ˈna mau mamoe ia ˈna. I mua râ ia Iehova, e mamoe oia iho. Inaha, te vai hau noa ra oia i raro aˈe i te parururaa here mau a te Atua, ua nehenehe oia e parau e: “O Iehova to ˈu tiai.” Mai te reira atoa anei to outou huru i raro aˈe i te aratairaa a te Tiai mamoe rahi ra, te Atua ra o Iehova? Ma te papu maitai, te aratai nei oia, te faaamu nei e te paruru atoa nei oia i te mau taata e haamori ra ia ˈna, aore ra mau mamoe, i to tatou nei mau mahana. Hau atu, te haapao nei te mau tiai haapao maitai e te here atoa hoi ma te itoito i taua mau “mamoe” ra ma to ratou tiaraa matahiapo nominohia i roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova. — Petero 1, 5:1-4.

4. Nafea to tatou huru tupuraa i teie mahana ia tuea e to te mau ati Iseraela i roto i te medebara?

4 “E ore roa vau e ere.” E hiˈopoa anaˈe na i taua faahitiraa parau nei. Aita anei te here o Iehova e faatupu maira i roto ia outou i te hoê manaˈo hau mau e te tiaturi? Te haamanaˈo ra anei outou i te ohipa i roohia i nia i te mau Iseraela a hahaere noa ˈi ratou na roto i te medebara e 40 matahiti te maororaa? Ua horoa mai hoi te Atua na ratou i te mau mea atoa ta ratou i hinaaro na. Mai te reira atoa hoi i teie nei mahana: aita te mau tavini haapao maitai o Iehova e ere nei i te tahi mea. E nehenehe ratou e rave i teie nei mau parau a Davida i faauruahia mai e te Atua, no ratou, e na ô ra e: “I vai apî na hoi au, e teie nei ua ruhiruhia; aitâ râ vau i ite i te feia parau-tia i te faarueraahia, e to ˈna ra huaai i te aniraa i te maa.” (Salamo 37:25). I to tatou nei mau mahana, te horoa mai nei te Atua i te maa varua e rave rahi na roto i te arai o te “tavini haapao maitai e te paari”. (Mataio 4:4; 24:45-47.) Hau atu i te mau putuputuraa taa ê e tupu i te mau hebedoma atoa, te vai ra ia tatou nei i te Bibilia, te tae mai nei hoi te mau vea ra Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! e te tahi atu mau buka. I roto atoa i te mau fenua te opanihia nei ta ratou ohipa pororaa i reira, te noaa tamau nei i te mau Ite no Iehova i te maa varua. Aita, aita roa ˈtu te mau mamoe e erehia ra i te tahi mea.

5. No te aha te mau mamoe a Iehova e ora ˈi i roto i te hau i to tatou nei tau, e eaha ihora ïa te faahopearaa?

5 “Te faataoto nei oia ia ˈu i te mau aua heeuri ra.” (Salamo 23:2). I Iseraela i tahito ra, e rave rahi mau oire tei haaatihia e te mau aua heeuri ra. Mai te hoê tiai mamoe here mau e aratai i ta ˈna mau mamoe, ma te hau, i roto i taua mau vahi heeuri ra, na reira atoa o Iehova i te haapao i ta ˈna mau mamoe i teie mahana. Teie hoi ta te papai salamo e parau ra: “Matou o to oe nei taata, te nǎnǎ o ta oe ra aua.” (Salamo 79:13; 95:7). Mea maitai roa te mau mamoe ia tamaa maitai ratou e e nehenehe hoi ratou e faafaaea rii ia veavea te mahana. I to tatou nei tau, te ora nei te mau mamoe a Iehova i roto i te hau, e te tiaturi nei hoi ratou i to ratou mau tiai: oia hoi te mau tiaau paari e te aravihi teie e ohipa nei i roto i te mau amuiraa e te mau haaatiraa. Te faahopearaa o te reira ra, te haereraa ïa te nǎnǎ i mua i te pae varua. E rave rahi mau taata i hamani-ino-hia na i mutaa ihora e te mau tiai haavare no Babulonia Rahi, tei riro i teie nei ei mamoe oaoa roa na Iehova e tei ore hoi e poihâ faahou.

6. Nafea Iehova ‘ia aratai ia tatou i pihai iho i te mau pape atatia ra’?

6 “Te aratai nei oia ia ˈu na pihaiiho i te pape atatia ra.” I Iseraela, no te haamâha i te poihâ o ta ˈna nǎnǎ, e tia i te hoê tiai mamoe ia aratai ia ˈna i te hoê vahi pape. Mea fifi roa râ hoi ia itea mai te tahi i te tau paˈurâ. Oia atoa i to tatou nei tau, te ‘aratai nei Iehova ia tatou i te mau pape atatia ra’ ma te horoa rahi mau i te mau pape o te parau mau ra (hiˈo Ezekiela 34:13, 14). Teie ta te peropheta ra o Isaia e titau mai nei: “E te feia atoa i hiaai ra e, e haere mai i te pape nei!” (Isaia 55:1). Ia inu ratou i taua mau pape varua ra, eita ïa te mau mamoe e roohia i te mau haavaraa riaria mau e tupu i “te feia aore i ite i te Atua, e tei ore i faaroo i te evanelia”. — Tesalonia 2, 1:8; Apokalupo 7:16, 17.

7. Eaha te taime taa maitai e tia ˈi o Iehova ia faaitoito mai ia tatou, e eaha te taime e riro ei mea faufaa mau ia tamau aau i te mau irava bibilia?

7 “[E faaitoito oia ia ˈu].” (Salamo 23:3). Ia farerei tatou i te tahi mau fifi, ia rohirohi tatou, ia paruparu, aore ra tei mua tatou i te hoê fifi rahi mau, e faaitoito mai Iehova ia tatou na roto i te ravea o ta ˈna Parau. Mea maitai atura ïa ia haamatau te mau kerisetiano i te taio i te hoê tuhaa o te Bibilia i te mau mahana atoa. Te na reira atoa ra anei outou? Te manaˈo nei vetahi pae e mea faufaa roa ia tamau aau te tahi mau irava, mai te Exodo 34:6, 7 aore ra Maseli 3:5, 6. No te aha hoi e riro ai ei mea faufaa roa? Inaha, noa ˈtu e tupu mai te hoê fifi e aita ta outou e Bibilia ia outou, e nehenehe te mau manaˈo mahanahana mau o te mau Papai e faaitoito oioi mai ia outou. E rave rahi mau Ite i mau i te auri aore ra i tuuhia i roto i te mau aua raveraa ohipa no to ratou ati-maite-raa i te parau-tia, tei faaora-faahou-hia e tei itoito hoi, ia ratou i haamanaˈo i te mau irava i mau aau mai ia ratou. Oia mau, e nehenehe te Parau a te Atua e ‘faaoaoa i te mafatu’ e ‘e haamaramarama i te mata nei’. — Salamo 19:7-10.

8. Mea ohie anei ia haere na nia i “te eˈa titiaifaro”, teie râ e aratai tia te reira i hea?

8 “E aratai oia ia ˈu na te eˈa titiaifaro.” Parau mau, mea fifi roa ia pee i te mau eˈa o te parau-tia, e aratai tia râ hoi te reira i te ora. Teie ta Iesu i parau: “Te apǐapǐ râ o te uputa e te piri hoi o te eˈa e tae atu ai i te ora.” (Mataio 7:14). Area te aposetolo Paulo ra, teie ta ˈna i parau i te mau pǐpǐ no Lusetero, no Ikonio e no Anetiohia: “E na roto tatou i te pohe rahi e ô atu ai i te basileia o te Atua ra.” Ma te feaa ore, ua ite mau oia i te auraa o te parau o ta ˈna e parau ra, inaha, tau taime na mua ˈtu, i Lusetero, ua pehihia oia i te ofai e ua faarue-noa-hia mai te taata pohe ra te huru. — Ohipa 14:19-22.

9. a) Nafea te Atua ‘ia aratai ia tatou i nia i te eˈa titiaifaro’? b) No te aha hoi tatou e faufaahia ˈi ia rave tatou no tatou i te mau parau i faahitihia i roto i te Salamo 19:14? c) Eaha te mau irava bibilia e nehenehe e tauturu mai ia tatou ia ape i te mau marei o te taatiraa viivii i te pae tino nei?

9 Te ‘aratai nei [Iehova] ia tatou i nia i te mau eˈa titiaifaro ra’ i te haapiiraa ia tatou na roto i te ravea o ta ˈna Parau e o ta ˈna faanahonahoraa. Te pee nei râ hoi te rahiraa o te taata i te eˈa aano e te atea “e tae atu ai i te pohe”. (Mataio 7:13.) Te haapapu maira te mau ohipa tia ore e ravehia nei i te pae no te taatiraa e te parare-oioi-raa te maˈi riaria ra o te SIDA e, e tia mau â i te mau kerisetiano ia faaatea ê roa ia ratou i te mau amuimuiraa iino (Korinetia 1, 15:33). E tia atoa hoi ia tatou ia haavî i to tatou mau manaˈo ia ore ia mau i nia i te mau haerea viivii (Salamo 19:14). No te reira ra, ia faaohipa noa na tatou i te mau aˈoraa faahiahia mau a te Parau a te Atua no nia i te pae taatiraa o te tino e oia atoa nafea râ tatou ia ape i te mau marei e rave rahi o te taatiraa tia ore i te pae tino. — Korinetia 1, 7:2-5; Ephesia 5:5; Tesalonia 1, 4:3-8.

10. a) Eaha te hopoia a te mau Ite no Iehova no nia i te iˈoa o te Atua i mua i to ˈna aro? b) No te aha te mau taata o teie nei ao e faaino pinepine noa ˈi ia tatou? c) E tauturu mai Iehova ia tatou i roto i tei hea mau huru tupuraa?

10 “No to ˈna ra iˈoa.” Ua riro te faahanahanaraa i te iˈoa o te Atua e te raveraa e ia ore roa ˈtu ia faainohia ei hopoia teimaha roa na te mau Ite no Iehova (Mataio 6:9; Exodo 6:3; Ezekiela 38:23). E rave rahi mau taata o teie nei ao o tei ineine noa i te faaooo i te mau tavini a Iehova. Ia faaino mai ratou ia tatou no to tatou ati-maite-raa ˈtu i te mau faaueraa tumu bibilia, mai te oreraa e faaô atu i roto i te mau ohipa a to teie nei ao aore ra te faaturaraa i te huru moˈa o te toto, e haava manaˈo papu maitai to tatou. Ia na reira ratou no te mea e ua rave tatou i te hoê ohipa hape, e faaino ïa tatou ia Iehova (Isaia 2:4; Ohipa 15:28, 29; Petero 1, 4:15, 16). Ia riaria na ïa tatou i te ino (Salamo 97:10). Ia roohia tatou i te hamani-ino-raa, e riro Iehova i te tauturu mai ia tatou e i te paruru noa mai ia tatou, no to ˈna ra iˈoa.

Te paruru maira Iehova i ta ˈna mau mamoe

11. Eaha te auraa “te peho o te mǎrǔ pohe”, e eaha ta te reira e faahaamanaˈo mai ia tatou no nia ia Iesu?

11 “E ia haere noa ˈtu vau na te peho ra, o te mǎrǔ pohe, e ore â vau e mǎtaˈu i te ino.” (Salamo 23:4). Mai teie te huru teie pereota ia taiohia i roto i te huriraa a Segond: “Ia haere vau na te peho o te mǎrǔ pohe, eita roa ˈtu vau e mǎtaˈu noa ˈˈe i te ino.” E nehenehe taua mau parau nei e faatupu mai i roto i to tatou feruriraa i te parau no te mau peho hohonu e titapou atu mai te mau mouˈa mai no Iudea, i te pae tooa o te râ o te miti Pohe. Ua riro te hoê peho, te hoê faafaa, i reira te mau animala taehae e tapuni ai i roto i te mǎrǔ pohe ei mau vahi atâata mau no te mau mamoe. E rave rahi mau peho mai te reira te huru ta Davida i na reira ˈtu i te haere, inaha, e nehenehe hoi oia e pohe. Teie râ, i te mea hoi e te aratai ra te Atua ia ˈna, ua tapea noa ˈˈera oia i to ˈna tiaturiraa e aita hoi i riaria noa ˈˈe. Ia na reira atoa na tatou i te tiaturi ia Iehova e tia ˈi. E nehenehe atoa taua parau ra no nia i te “mǎrǔ pohe” e faahaamanaˈo mai ia tatou i teie parau tohu a Isaia e na ô ra e: “Te feia i haere noa na te pouri ra e maramarama rahi tei ia ratou.” Ua faahiti o Mataio i teie mau parau e ua faaohipa hoi te reira i nia ia Iesu Mesia, i te na ôraa e: “Te feia i parahi i te pouri ra, ua hiˈo ïa i te maramarama rahi; e te feia i parahi i te vahi mǎrǔ pohe ra ua hitihia ratou e te maramarama.” Na vai hoi i faatupu i taua maramarama ra? Te ohipa pororaa faufaa roa ïa i faanahohia e Iesu. — Isaia 9:2; Mataio 4:13-16.

12. a) I roto e rave rahi mau fenua, te aha nei te mau tavini a Iehova noa ˈtu te hamani-ino-raa, e eaha te mau faahopearaa o ta ratou taviniraa? b) Mea nafea to Petero faaitoitoraa i te mau kerisetiano matamua i hamani-ino-hia na?

12 Aita o Davida ‘i mǎtaˈu noa ˈˈe i te ino’. Mai te reira atoa hoi no te mau tavini mau a Iehova i to tatou nei mau mahana, noa ˈtu â ïa e mea riri roa na to teie nei ao ino e faaterehia nei e Satani, ia ratou (Ioane 1, 5:19). Inaha, mea hae roa hoi na te rahiraa o te taata ia ratou, e te hamani-ino-hia ra hoi ratou i roto i te tahi mau fenua. I roto râ i taua mau fenua ra, te tamau nei â ratou i te poro i te parau apî maitai o te Basileia, noa ˈtu â ïa e e ere roa ˈtu mai roto i te tahi atu vahi. Inaha hoi, ua tapaohia te hoê maraaraa faahiahia mau i roto e rave rahi o taua mau fenua ra e tia hoi te ohipa pororaa ia ravehia ma te moe. Te rave nei te mau Ite no Iehova o taua mau vahi ra i teie mau parau a te papai salamo no ratou: “Tei pihai iho Iehova ia ˈu ra, e ore au e mǎtaˈu; eaha ta te taata ia rave mai ia ˈu ra?” (Salamo 118:6). Te faahaamanaˈo maira hoi te mau ohipa i farereihia e ratou i tei farereihia e te mau kerisetiano matamua ta te aposetolo Petero i faatae atu i teie nei mau faaitoitoraa e na ô ra e: “E ia pohe â outou i te parau-tia ra, e ao â to outou; eiaha e mǎtaˈu i ta ratou i haamǎtaˈu mai, eiaha hoi e puauau atu.” — Petero 1, 3:14.

13. a) Eaha te tauiraa faufaa mau ta Davida i rave i roto i ta ˈna huru faahitiraa i te Salamo 23:4, e no te aha? b) Nafea te mau kerisetiano e nehenehe ai e faaruru i to ratou mau ahoaho?

13 “Tei pihai atoa iho oe ia ˈu.” Te vai ra te hoê huru taa maitai i roto i taua pereota nei oia hoi: e faariro te papai salamo i faauruahia e te Atua i te oia ei oe. Maoti i te faahiti ia Iehova na roto i te mono iˈoa ra “oia”, e faaohipa o Davida i teie nei i te mono iˈoa ra “oe”. Eaha te tumu? No te mea te faataa maira taua huru paraparau ra i te mau auraa fatata roa ˈˈe. Oia mau, e haafatata hoi te ati e farereihia e tatou i to tatou Metua here ra o Iehova. E faaitoito te reira ia tatou ia atuatu i te mau auraa fatata roa ˈtu â e oia. Na roto i te pure e te taparuraa ˈtu ia ˈna, e nehenehe ta tatou e tiaoro ia ˈna ia paruru mai oia ia tatou, e e faaruru atu i to tatou mau ahoaho. — Hiˈo Zephania 3:12.

14. a) Eaha te mau mauhaa a te mau tiai mamoe i te tau o Davida, e no te aha hoi taua mau mauhaa ra? b) I to tatou nei tau, nafea te mau tiai mamoe kerisetiano ia paruru i te nǎnǎ?

14 “To raau e te tootoo tei haamahanahana mai ia ˈu.” Te parau hebera shévèt i hurihia na roto i te parau ra “raau”, e nehenehe atoa e horoahia i te auraa ra raau aratai a te tiai mamoe. E nehenehe hoi te raau e te tootoo e faaohipahia no te paruru mai ia tatou iho e e faataipe i te mana. Ma te papu maitai, mea faufaa roa taua mau taoˈa ra no te tiahi i te mau animala taehae, mai te mau luko e te mau ophi. E nehenehe atoa te hoê raau aratai a te hoê tiai mamoe e faaohipahia no te aratai i te hoê mamoe i roto i te eˈa tia aore ra no te rave e ia ore oia ia topa ˈtu i roto i te hoê vahi e ia pepe. I to tatou nei tau, ua haamau o Iehova i roto i te mau amuiraa i te mau tiai haapao maitai, te mau matahiapo, teie e paruru nei i te nǎnǎ, ia ore ia roohia i te mau enemi i te pae varua, oia hoi te mau apotata. E tia atoa hoi ia ratou i te tahi taime ia aˈo atu i te feia e ore e amui tamau mai i roto i te mau putuputuraa aore ra o te rave i te hoê haerea o te ore roa ˈtu e au i te hoê kerisetiano.

Te hoê amuraa i mua i te aro o te mau enemi

15. a) Eaha te tauiraa faufaa mau i te pae no te faahohoˈaraa ta tatou e tapao i roto i te Salamo 23:5? b) Na te aha e haapapu maira e te tamaa maitai ra te mau tavini a Iehova i te pae varua, e eita ta tatou e nehenehe e na reira i te parau no vai?

15 “Ua faanaho oe i te tahi amuraa maa na ˈu i mua i te aro o tau mau enemi.” (Salamo 23:5). I ǒ nei, te ite ra tatou i te tahi tauiraa papu maitai oia hoi: aita e parau-faahou-hia ra i te parau no te hoê tiai mamoe, no te hoê râ e titau manihini. Mai te hoê taata e titau manihini horoa maitai mau, te horoa mai nei Iehova i te maa varua e rave rahi na roto i te arai o te pǔpǔ faatavaihia o te “tavini”. (Mataio 24:45.) Noa ˈtu â ïa e te ora nei tatou i roto i te hoê ao ino mau, te tamaa maitai nei tatou. Ua neneihia Te Pare Tiairaa na roto hau atu i te hanere reo ia nehenehe te taata e ora nei i roto i te mau fenua mai ia Afirita Apatoa, te Groenland, te mau motu Salomon e te fenua Inidia. I te tahi aˈe pae, te vai ra i roto i te tahi tau 55 000 amuiraa tei parare i roto i te ao taatoa nei i te mau taata orero e te mau taata haapii aravihi mau, e tae noa ˈtu i te mau vahi putuputuraa au mau, e tae noa ˈtu i te tahi tau hanere mau Piha o te Basileia apî. Hau atu i te 3 000 000 haapiiraa bibilia e arataihia nei i te utuafare o te taata no te tauturu i te mau “mamoe”. Area te mau taata i roto ia Babulonia Rahi ra, te faatereraa a te haapaoraa hape i roto i te ao taatoa nei, te pohe nei ïa ratou i te poia. — Isaia 65:13.

16. a) Taa ê atu i te hoê vahine rave hara, eaha tei moehia e te hoê Pharisea i te rave no Iesu? b) I to tatou nei tau, eaha te huru monoˈi ta Iehova e horoa mai nei na ta ˈna mau tavini haapao maitai?

16 “Ua faatavai oe i tau upoo.” I Iseraela tahito ra, e faatavai na te hoê taata titau manihini farii maitai, i te upoo o ta ˈna mau manihini. I te hoê mahana, ua fariihia aˈera o Iesu e te hoê Pharisea tei ore i faatavai i to ˈna upoo i te hinu e o tei ore atoa hoi i horoa ˈtu i te pape no te horoi i to ˈna avae. Na te hoê vahine rave hara i horoi atu i to ˈna avae i to ˈna roimata e ua faatavai aˈera hoi i te hoê monoˈi [hinu] noanoa moni rahi mau (Luka 7:36-38, 44-46). E Atua farii maitai mau â o Iehova. E horoa mai oia na ta ˈna mau tavini haapao maitai i te hoê monoˈi varua, te hoê “monoˈi ra i te oaoa”. (Isaia 61:1-3.) Ma te papu maitai, te oaoa nei ta ˈna mau tavini i to tatou nei tau.

17. a) Eaha ta te hoê ‘auˈa î maitai’ e faataa maira? b) Nafea o Iehova ia horoa mai i te hoê ‘auˈa î maitai’ na ta ˈna mau tavini haapao maitai?

17 “Te î nei tau auˈa.” Mai teie te huru ta te tahi tatararaa bibilia i taua pereota nei: “Te manii nei ta ˈu auˈa.” (Jérusalem). Te haapapu maira taua mau parau ra i te rahi i te pae varua. Noa ˈtu â ïa e aita te inu-hua-raa i te ava i ô maira i roto, te faahaamanaˈo maira râ te reira i te hoê auˈa tei î i te uaina maitai. E nehenehe teie inu e rapaau i te maˈi, mai ta teie aˈoraa a Paulo ia Timoteo e haapapu maira i te na ôraa e: “Atira na i te inu noa i te pape, ei maa uaina iti râ ta oe, no to opu hoi, e no te pohe pinepine no oe ra.” (Timoteo 1, 5:23). I roto i te hoê auraa i te pae varua, e faaoaoa atoa te uaina i te mafatu (Salamo 104:15). Te horoa maitai mai nei to tatou Metua here ra o Iehova na ta ˈna mau tavini haapao maitai i te hoê amuraa maa no te mau mea maitatai ra i te pae varua, e oia hoi te hoê “auˈa” oaoa “î maitai”.

18. a) Te hamani maitai maira o Iehova ia vai, e nafea te Salamo 103:17, 18 ia haapapu mai i te reira? b) Eaha te tiaturiraa faahiahia mau e pûpûhia maira i te feia e tavini ra ia Iehova ma te haapao maitai?

18 “E riro â te maitai e te aroha i te pee mai ia ˈu i te mau mahana atoa o to ˈu nei oraraa.” (Salamo 23:6). E hotu te maitai no te varua moˈa o Iehova (Galatia 5:22, 23). Te hamani maitai mai nei Iehova i te feia e haere ra na nia i to ˈna eˈa (Salamo 103:17, 18). Ma te tiaturi papu ia Iehova, e nehenehe ta ta ˈna mau tavini e faaruru i te mau ati atoa ta ratou e farerei. E riro noa ratou ei tumu no ta ˈna haamaitairaa e ta ˈna aupururaa here mau. Ia tapea ratou i to ratou haapao maitai e tae noa ˈtu i te hopea, e noaa ïa ia ratou i te ora mure i roto i te ao apî. Auê hoi tiaturiraa faahiahia mau e!

19. a) Eaha te auraa ‘faaea i roto i te fare o Iehova’? b) Eaha ta te faanahonahoraa a Iehova i haamau no te haaparare i te haamoriraa mau i to tatou nei tau, e no te aha e rave rahi tausani kerisetiano tei pûpû ia ratou e faariro ei haamaitairaa mau i te taviniraa i reira? c) O vai atu â tei ineine i te tavini i te Atua e a muri noa ˈtu?

19 “E parahi â vau i roto i te fare o Iehova e maoro noa ˈtu o ˈu pue mahana.” I te tau o Davida, o te sekene te pû o te haamoriraa a te Atua, inaha aitâ hoi te hiero i patuhia ˈtura. E i te mea hoi e faaau na te papai salamo i te Atua i te hoê taata farii maitai, ‘te parahiraa i roto i te fare o Iehova’ te auraa ra te atuaturaa ïa i te mau taairaa maitai e o ˈna, te riroraa ei manihini Na ˈna (Salamo 15:1-5) I to tatou nei tau, e nehenehe e parauhia taua fare nei te hiero o Iehova: te mau faanahoraa ta ˈna i rave no te faatupu i te haamoriraa viivii ore. Ua noaa i te arii ra ia Solomona, i te haamaitairaa no te patu i te hiero matamua, faaunauna-maitai-hia i te auro no te faahanahana ia Iehova. Auê ïa haamaitairaa rahi mau i te taviniraa i reira e! I te mea hoi e aita faahou e hiero mai te reira te huru i teie mahana, e faanahonahoraa moˈa ïa ta te Atua no te faahanahana ia ˈna e no te haaparare i te haamoriraa viivii ore. No te faatupu i te reira, ua haamau te faanahonahoraa a Iehova i te tahi mau Betela i roto e rave rahi mau fenua. Te auraa o te parau ra “Betela” “Fare o te Atua”, e e rave rahi tausani mau tavini o Iehova tei pûpû ia ratou no te rave i te ohipa i roto i taua mau pû teotaratia ra. Ua rave vetahi o taua mau tane e mau vahine ra i te ohipa i reira “e maoro noa ˈtu o [ratou] pue mahana”, ma te horoa i te rahiraa o te taime o to ratou oraraa no te tavini i te Betela. Ua ineine atoa e rave rahi atu â milioni mau Ite, e ere hoi ratou i te mau melo no te fetii o te Betela, i te tavini ia Iehova e a muri noa ˈtu.

20 a) No te aha te Salamo 23 e riro ai ei tuhaa faahiahia mau o te mau Papai, e te tauturu maira oia ia tatou ia atuatu i te aha? b) Eaha te mau haamaitairaa i mua i te mau tavini haapao maitai a Iehova?

20 E faaauhia te pene 23 o te Salamo i te hoê daiamani e rave rahi tuhaa anaana to ˈna. E faahanahana oia i te iˈoa o to tatou Metua here i te raˈi ra, o Iehova, e te faaite mai nei hoi e nafea oia ia aratai, ia paruru e ia faaamu i ta ˈna mau mamoe. E nunaa oaoa ˈtura ïa te nunaa o te Atua, tei mâha maitai i te pae varua e teie e ite nei i te hoê maraaraa oioi mau, e tae noa ˈtu i roto i te mau fenua i reira ratou e farerei ai i te patoiraa rahi. Te tauturu atoa mai nei te Salamo 23 ia tatou ia atuatu i te mau auraa mahanahana mau e te fatata roa hoi e to tatou Poiete. Ia hiˈo tatou i te mau raˈi tei î i te fetia, mai ta Davida i pinepine i te na reira ia haapao oia i ta ˈna nǎnǎ, e riro ïa tatou i te mauruuru roa i te manaˈoraa e te haapao mai nei te Poiete i teie nei ao faahiahia mau ia tatou, mai te hoê Tiai mamoe here mau. Ma te maitai, te tǎpǔ atoa maira oia e e horoa mai oia i te oraraa mure ore i roto i te ao apî ia tapea tatou i to tatou haapao maitai i mua i to ˈna aro. Auê hoi ïa i te faahiahia e ia tae i taua tau ra, ia farerei tatou i te mau tavini haapao maitai a te Atua no mutaa ihora mai ia Davida, o te faatia-faahou-hia mai te pohe ra e! E auê hoi haamaitairaa ia tavini ia Iehova, te Tiai mamoe rahi, e a muri noa ˈtu e!

Nafea outou ia pahono mai?

◻ Nafea o Iehova ia faaite mai ia ˈna mai to tatou Tiai mamoe here mau?

◻ Mea nafea te Atua ‘ia aratai ia tatou na nia i te eˈa titiaifaro’?

◻ Nafea Iehova ia paruru i ta ˈna mau mamoe?

◻ Mea nafea to te Atua tuuraa mai i mua ia tatou i te hoê amuraa maa i rotopu i to tatou mau enemi?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono