“Ia mauruuru roa outou”
“E ei te hau a te [Mesia] ra te mana i roto i to outou aau (...); e ia mauruuru roa outou.” — KOLOSA 3:15.
1. I roto i te hoê ao mauruuru ore, e tia i te mau kerisetiano ia haapao maitai i tei hea ati?
I TEIE senekele e 20, senekele arepurepu mau hoi, e rave rahi tei ore i ite faahou i te auraa no te parau ra mauruuru. I roto i te roaraa o te mau matahiti, mea varavara roa ia faaroo i te mau parau haamauruururaa mai te parau ra “ia tia ia oe” e “mauruuru”. Ua riro te huru mauruuru ore i teie nei ei tuhaa na “te mataˈi” aore ra huru feruriraa miimii e itehia nei i roto i te mau taata o teie nei ao (Ephesia 2:1, 2). Noa ˈtu â ïa e ere te mau kerisetiano “no teie nei ao”, e tia râ hoi ia ratou ia ora i roto i teie nei ao oi vai aˈe te amuiraa o te mau mea nei (Ioane 17:11, 16). E tia ˈtura hoi ia ratou ia haapao maitai ia ore ratou ia faaohipa i taua huru feruriraa mauruuru ore ra e ia ore atoa hoi te reira ia aratai ia ratou ia ore e faaite i to ratou aau mehara.
2. Nafea te mau tavini a Iehova e nehenehe ai e faaite i to ratou mauruuru i te Atua? b) Eaha ˈtu â te tia ia ratou ia rave i te faaite-noa-raa i to ratou mauruuru na roto i te parau?
2 Mea rahi hoi te taime te mau kerisetiano e nehenehe ai e faaite i to ratou mauruuru no te maitai o te Atua, i roto i ta ratou mau tauaparauraa. Ma te feaa ore, te pure tataitahi nei te rahiraa o ratou e rave rahi taime i te mahana, i to ratou Metua i te raˈi ra, o Iehova, no te haamauruuru ia ˈna no to ˈna maitai. E faaite atoa ratou i to ratou mauruuru i roto i te mau putuputuraa kerisetiano na roto i te apitiraa ˈtu i roto i te mau pure e purehia no te amuiraa e na roto i te himeneraa i te mau himene o te Basileia. Inaha ma te papu maitai, mea ohie roa ia faaite i to tatou mauruuru na roto i te parau. Ua faaitoito râ te aposetolo Paulo i to ˈna mau taeae kerisetiano no Kolosa, ia faaite i to ratou aau mehara eiaha noa i te parau, i te ohipa atoa râ, i roto i to ratou oraraa i te mau mahana atoa. Teie ta ˈna i papai: “E ei te hau a te [Mesia] ra te mana i roto i to outou aau, i parauhia ˈi hoi outou ei tino hoê; e ia mauruuru roa outou.” — Kolosa 3:15.
E rave rahi mau tumu no te faaite i to tatou mauruuru
3. No te aha hoi tatou paatoa e tia ˈi ia haamauruuru i te Atua?
3 Mea rahi roa te mau tumu e vai ra i te taata ora nei no te faaite i to ˈna mauruuru. Te tumu matamua, ia fanaˈo ïa oia i te ora iho, no te mea e riro ta tatou mau taoˈa atoa aore ra te mau mea atoa ta tatou e opua e rave ei mau mea faufaa ore ia pohe tatou. Ua aˈo aˈera te papai salamo ra o Davida i te mau taata atoa ia haamanaˈo i teie nei parau e na ô ra e: “Tei ia oe [te Atua ra o Iehova] hoi te tumu o te ora.” (Salamo 36:9). Ua faahaamanaˈo mai te aposetolo Paulo i teie mau parau mure ore i to Ateno ia ˈna i paraparau atu i mua i te Areopago (Ohipa 17:28). Oia mau, i te mea noa hoi e te ora nei tatou, ua riro ïa te reira ei tumu faufaa roa no te faaite i to tatou mauruuru. Hau atu, e rahi atu â to tatou mauruuru ia manaˈo tatou i te mau huru ta Iehova i horoa mai no tatou nei oia hoi — te neheneheraa tatou e tamata, e tapea, e hauˈa, e ite e e faaroo — ia fanaˈo roa tatou i te ora e te mau mea faahiahia i poietehia, e haaati ra ia tatou.
4. Na te aha e tapea ia tatou ia ore tatou e faariro i te mau haamaitairaa o te oraraa nei ei mau mea mǎtauhia?
4 Inaha, e rave rahi hoi teie e manaˈo nei e mea tano mau iho â hoi ia fanaˈo tatou i taua mau ǒ faahiahia mau ra. Ia erehia râ ratou i te hoê o taua huru ra, mai te oreraa e nehenehe faahou e ite aore ra e faaroo, te rahiraa o te mau taata e taa maitai ai i te auraa o te mau haamaitairaa ta ratou i ore i haafaufaa a vai oraora maitai ai ratou. E tia hoi i te mau kerisetiano mau ia ara tamau noa ia ore te mauruuru ore mai te reira te huru ia ô mai i roto ia ratou. E tia hoi ia ratou ia rave i te mau tutavaraa tuutuu ore no te tamau â i te faaite i to ratou aau mehara, ma te pee i te hiˈoraa o te papai salamo i parau e: “E rave rahi, e tau Atua, e Iehova, te mau ohipa taa ê i ravehia e oe ra, e to oe ra manaˈo ia matou nei e ore e tia ia taio noa ˈtu i mua ia oe na: e faaite hoi au, e parau vau i te reira, eita râ e tia ia taio atu i te rahi.” — Salamo 40:5.
5. Noa ˈtu te mau haamaitairaa hau atu ta Iehova i horoa mai na ratou, eaha te haerea haama mau ta te mau Iseraela i faaite?
5 Te faataa maira te Salamo 106 mai te mau parau o te pehepehe ra te huru, i te mau ohipa puai ta Iehova i faatupu no ta ˈna mau tavini, te mau ati Iseraela. E amui mai hoi te mau ohipa ta te Atua i rave i nia ia ratou i te maitai ta ˈna i faaite i nia i te taata e i te mau oaoaraa matauhia o te oraraa nei ta ˈna e horoa mai nei na ratou. Te haapapu ra râ te papai salamo e noa ˈtu taua mau haamaitairaa ra, aita te mau ati Iseraela i tamau i te faaite i to ratou mauruuru no te mau haamaitairaa taa ê ta ratou e fanaˈo ra. Teie hoi ta tatou e taio i te Sal 106 irava 13: “E moe vave atura ia ratou ta ˈna i rave; e aore i tiai i tana aˈoraa mai.” E ere na te roaraa o te tau i faaore mǎrû mai i to ratou aau mehara, ma te aratai ia ratou tau senekele i muri aˈe ia ore e haamanaˈo faahou i te ohipa ta te Atua i rave no ratou. Aita, ua moe-oioi-hia aˈera râ ia ratou taua mau mea ra — i roto i te mau hebedoma i muri aˈe, te mau semeio faahiahia mau ta Iehova i faatupu no ratou ia ratou i na roto atu i te miti Uteute (Exodo 16:1-3). E, mai te mau ohipa i tupu a muri aˈe i haapapu mai, ua riro maira te mauruuru ore ei peu matauhia na ratou.
Te mau tapao no te mauruuru
6. No te aha hoi te tuhaa ahuru i titauhia e ore ai e riro ei mea teimaha roa?
6 Ua faaite maira o Iehova i te mau Iseraela e toru ravea papu maitai no te faaite e te mauruuru mau ra ratou i to ˈna maitai. Te hoê o taua mau ravea ra, te horoaraa ïa te tuhaa ahuru o ta ratou faufaa e faahepohia ia ratou, ma te horoa ˈtu na Iehova te tuhaa ahuru o ta ratou mau maa hotu atoa e o ta ratou mau puaatoro (Levitiko 27:30-32). E ere hoi taua faaheporaa ra i te mea teimaha roa: e ere anei o te Atua te Tumu no te mahana, no te fenua hotu maitai, no te ûa e te semeio no te tupuraa? Ia horoa ratou i te tuhaa ahuru i te mau tahuˈa e tavini ra i roto i te fare o Iehova, mai te huru ra ïa e te faaite ra ratou i to ratou mauruuru ia Iehova iho.
7. a) Eaha te taa-ê-raa faufaa roa e vai ra i rotopu i te tuhaa ahuru e te mau ǒ e pûpûhia ˈtu na Iehova? b) Eaha ta taua mau ǒ ra e haapapu maira no nia i te mau Iseraela?
7 E titau-atoa-hia na i te mau Iseraela tataitahi e ia pûpû oia na te Atua i te mau ǒ no roto roa mai i to ratou mau manaˈo hohonu roa. Noa ˈtu â ïa e aita te hoê tino moni taa maitai i haapapuhia, ia riro râ taua mau taoˈa horoa ra ei oho matamua i te te sitona, i te uaina e i te huruhuru mamoe ra (Numera 15:17-21; Deuteronomi 18:4). Hau atu, ua faaue atoa maira Iehova e ‘ia ore [ta ˈna mau tavini] ia haamarirau i te horoa’, e e tia hoi ia ratou ia horoa i “te mau mea maitatai o te oho matamua o to oe na fenua.” (Exodo 22:29; 23:19.) E nehenehe atura ïa ta te mau ati Iseraela e faaite papu i to ratou mauruuru ia Iehova. E nehenehe hoi ta ratou e faaite i te hohonu o to ratou mauruuru na roto i te mau taoˈa ta ratou e horoa. E horoa anei ratou i te hoê noa peenave vine, aore ra e faaitoito anei te hoê mafatu maitai ia ratou ia horoa i te hoê panie taatoa? E nehenehe atura hoi ta te hoê taata aore ra ta te hoê utuafare fetii taatoa e faaite maitai i to ˈna mauruuru mau.
8. a) Eaha na haamaitairaa e piti e noaa mai i roto i te mau faanahoraa no nia i te ohiraa i te mau toetoea? b) Nafea te mau taata no ratou te mau faanahoraa i ravehia no nia i te ohiraa i te mau toetoea, e nehenehe ai e faaite i to ratou huru horoa maitai e to ratou mauruuru?
8 Te toru o te ravea no te faaite i to ratou mauruuru, no nia ïa i te mau faanahonahoraa a te Atua no nia i te ohiraa i te toea rii maa auhune. I te tau auhune, e vaiihohia na vetahi mau tuhaa o te mau faaapu i ore i ootihia, na te feia navai ore. Eita noa taua ravea ra e haapii i te here e te hamani maitai i te feia veve, te horoa atoa maira râ i te haapapuraa e eita ratou e ora ma te taparu, ma te ore e rave i te tahi tutavaraa, o te riro hoi i te haaparuparu i to ratou manaˈo (Levitiko 19:9, 10). Aita i haapapuhia eaha te aanoraa o te faaapu e vaiihohia na te feia navai ore. Teie râ, ia faaite te feia faaapu iseraela i te hoê huru feruriraa horoa maitai ma te vaiiho i te tahi vahi aano maitai i ore i ootihia i te hiti o ta ratou mau faaapu, ma te faaite i to ratou hamani maitai i te taata veve, e faahanahana ïa ratou i te Atua (Maseli 14:31). Na ratou e opua e e vaiiho anei ratou i te hoê vahi pirihao aore ra aano. Ua faaitoito papu mai râ te Atua e ia faaitehia i te hamani maitai ma te faaue mai e te mau ruru sitona atoa e moehia atu i roto i te faaapu e te mau hotu atoa e toe mai i nia i te tumu raau aore ra i nia i te vine, ia vaiihohia ïa te reira na te feia e haere mai e ohi i te toea (Deuteronomi 24:19-22). Ei faahoˈiraa, e nehenehe ta taua mau taata nei e faaite i to ratou mauruuru ia Iehova no taua mau faanahoraa i ravehia ra, ia haere ratou e pûpû i to ˈna vahi haamoriraa, i te tuhaa ahuru o te mau mea ta ratou i ohi mai.
Te horoa maitai no roto roa mai i te mafatu
9. I te parau mau, no te aha te feia e faaite i te hoê huru miimii faaino ai ia ratou iho?
9 Ia horoa maitai te mau ati Iseraela, e riro hoi te haamaitairaa a Iehova i te iteahia i nia i to ratou mau fare (hiˈo Ezekiela 44:30; Malaki 3:10). Teie râ, noa ˈtu te mau tau ootiraa rahi mau, e pinepine ratou i te tapea ia ratou i te horoa i te mau ǒ. Ua faahaamanaˈo faahou maira te Atua ia ratou i te tahi mau parau na roto i te arai o te mau arii aore ra o te mau peropheta ia faaite faahou mai ratou i to ratou huru aau mehara. I te parau mau, te haamauiui noa ra hoi te mau ati Iseraela e haapao noa ra ia ratou iho, ia ratou, inaha eita ta Iehova e nehenehe e haamaitai i te feia e patoi i te horoa i te mau ǒ no ta ˈna haamoriraa aore ra na te feia veve.
10. a) Eaha te mau faahopearaa maitai o te mau parau i faahaamanaˈohia ˈtu e te arii ra o Hezekia no nia i te aau mehara? b) Ua vai maoro mai anei taua mau faahopearaa maitai ra?
10 I te hoê taime, ua faaoti aˈera te mau parau ta te arii ra o Hezekia i horoa mai na roto i te hoê oroa oaoa mau, 14 mahana te maororaa i Ierusalema. Ua haamata aˈera hoi te mau ati Iseraela, tei faaitoito-faahou-hia i te pae varua, i te faaore roa i te mau taoˈa atoa i pûpûhia no te haamori i te mau idolo, e i muri iho ua ‘horoa aˈera ratou i taua mau puea ra. E tae maira Hezekia, e te feia rarahi e ite aˈera i taua mau puea ra, ua haamaitai atura ia Iehova e ia Iseraela i to ˈna taata’. (Paraleipomeno 2, 30:1, 21-23; 31:1, 6-8.) Tera râ hoi, i muri aˈe i to ratou hoˈi-riirii-raa mai i roto i te haamoriraa mau, ua topa faahou aˈera te mau Iseraela i roto i te manaˈo mauruuru ore. Inaha, ua tapae roa te faaoromai o te Atua i nia i to ˈna otia, e ua faatia aˈera oia e ia hopoi-tîtî-hia to ˈna nunaa i Babulonia. Ua haamouhia aˈera o Ierusalema e ta ˈna hiero nehenehe mau (Paraleipomeno 2, 36:17-21). I muri aˈe i to ratou faahoˈiraahia mai no te ino hoi te huru tupuraa i muri iho, o Iehova i parau atu ai i te mau ati Iuda e no to ratou paari i te horoa, mai te huru ra ïa e te eiâ ra ratou ia ˈna. — Malaki 3:8.
11. Eaha te faaueraa tumu i haapapuhia mai e te aamu o Iseraela e nehenehe e haamaitai i te oraraa o te mau kerisetiano i to tatou nei tau?
11 Eaha te haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai i te huru tamau ore o te mau Iseraela? Teie ïa: Ia î noa to ratou mafatu i te aau mehara, e faaite papu hoi ratou i te reira ma te oaoa i te horoaraa i te “[tera puea e tera puea]” na Iehova. Ia ore râ to ratou mauruuru, eita ˈtura ïa ratou e horoa faahou i te tahi ǒ i te pae materia ma te oaoa. Te itehia ra anei teie huru i roto te mau kerisetiano i teie mahana? Papu maitai, no te mea tei roto noâ te huru taata tia ore ia tatou nei. Auaa râ hoi, ua haapapai te Atua i to ˈna mau huru i nia ia Iseraela ia nehenehe tatou, tatou e ora nei i te tau hopea o te amuiraa o te mau mea nei, ia huti mai i te tahi haapiiraa e ia faufaahia. — Roma 15:4; Korinetia 1, 10:11.
12. a) E tuea noa te mau ohipa i itehia e te mau tavini o Iehova o to tatou nei tau e tei itehia na e te mau Iseraela i mutaa ihora, i roto i tei hea tuhaa? b) Eaha te mau uiraa te tia ia tatou ia uiui?
12 Mai te mau Iseraela, e rave rahi mau tumu ta te mau tavini o Iehova o to tatou nei tau, no te faaite i to ratou mauruuru. Te noaa atoa nei hoi ia tatou e rave rahi atu â mau haamaitairaa ia faaau tatou i te mau taata e ora nei i to tatou tau. Inaha hoi, e rahi aˈe to tatou ite no nia i te mau opuaraa a Iehova i te nunaa Iseraela i tahito ra. Ua haapii hoi tatou e ua horoa roa mai te Atua i ta ˈna Tamaiti ei tusia, e ua ite tatou eaha te mau haamaitairaa e noaa mai i te feia Ta ˈna e farii maoti taua tusia ra. Hau atu, ua noaa ia tatou i te haamaitairaa no te ora i teie mahana i roto i te hoê paradaiso i te pae varua; oia mau, mai te matahiti 1919 mai ra, ua faaô mai Iehova i to ˈna nunaa i roto i te mau huru faahiahia mau i te pae varua. Oia mau, e rave rahi atu â mau tumu ta te mau Ite no Iehova no te faaite i to ratou aau mehara. Ia ui na tatou i teie nei mau uiraa: Eaha te hohonuraa o to tatou mauruuru i te Atua? Nafea hoi tatou e nehenehe ai e faaite i to tatou aau mehara i teie senekele e 20?
Te mau faahohoˈaraa no teie tau
13, 14. Noa ˈtu â ïa e aita te mau kerisetiano i raro aˈe i te Ture a Mose, e nehenehe anei e haamau i te hoê tuatiraa i rotopu i ta ratou mau hopoia i mua ia Iehova e te ture no nia i te tuhaa ahuru?
13 Aita te mau kerisetiano i raro aˈe i te Ture a Mose, Ture e haapapu maira e nafea ia faaite i to ˈna mauruuru i te Atua (Galatia 3:24, 25). Te “tusia” haamaitairaa ta tatou e pûpû nei na Iehova, “ta te vaha nei [ïa], e te haamaitairaa i to ˈna ra iˈoa”. (Hebera 13:15.) Na roto noa hoi i taua ravea ra te mau kerisetiano e nehenehe ai e faaite i to ratou mauruuru i te Atua. E nehenehe râ hoi e haamau i te tahi mau faahohoˈaraa o te riro ei haapiiraa i rotopu i ta ratou mau hopoia i mua i te aro o Iehova e te mau ture no nia i te tuhaa ahuru, i te mau ǒ e i te ohiraa i te toetoea.
14 Te horoaraa i te tuhaa ahuru te auraa ra te horoaraa ïa i te hoê tuhaa i nia i te ahuru — e mea faahepohia hoi te reira. Oia atoa, i to tatou nei tau, e tia i te mau tavini atoa a Iehova ia auraro i te tahi mau faaueraa taa maitai ta ratou e tia ia auraro. E tia ia tatou ia putuputu tamau, ia poro i te parau apî maitai o te Basileia o Iehova i te vahi taata e ia tauturu i to tatou mau taata-tupu ia riro mai ei mau pǐpǐ na te Mesia. — Hebera 10:24, 25; Mataio 24:14; 28:19, 20.
15. I to tatou nei tau, eaha te mau tapao no nia i te hohonu o to tatou huru horoa maitai e tano i te tapao ta te mau faanahoraa no nia i te mau ǒ e pûpûhia e te ohiraa i te mau toetoea i Iseraela i tahito ra?
15 Ia haamanaˈo atoa na tatou i te mau faanahoraa i ravehia no nia i te mau ǒ e i te ohiraa i te toetoea. Aita roa ˈtu e tuhaa moni i haapapu-noa-hia ˈˈe i roto i taua tuhaa ra. Aita atoa te mau Papai e parau ra eaha te faito te tia i te hoê Ite no Iehova ia horoa no te taviniraa moˈa. Tei te mafatu horoa maitai hoi te taime e faataahia no te tuatapapa i te Parau a te Atua e no te poro i te parau apî maitai ia vetahi ê. Tei te tavini tataitahi atoa a te Atua i te vaiihoraa i to ˈna mafatu ia faaite eaha ta ˈna e rave no te faahaere i te mau faufaa o te Basileia i mua. Ia au i te hohonu o to ˈna aau mehara, e hopoi ïa oia “[i tera puea i muri aˈe i tera puea” aore, i tei au noa (Paraleipomeno 2, 31:6). Teie râ, mai i Iseraela tahito ra, hau atu â ïa oia i te faaite i to ˈna mauruuru, hau atu â ïa i te haamaitaihia mai e te Atua.
Nafea tatou ia faaite i to tatou mauruuru
16-18. Nafea te mau kerisetiano mau e nehenehe ai e faaite i to ratou mauruuru?
16 Te hoê o te mau ravea papu roa ˈˈe no te faaite i to tatou mauruuru ia Iehova, te raveraa ïa i te taviniraa ma te taime taatoa. Ua navai anei to outou mauruuru i te hohonu e nehenehe outou e titau i te reira? Ua hiˈopoa-pinepine-hia e ia manuïa i roto i te taviniraa pionie, na mua roa ˈˈe, ia hinaaro mau iho â ïa tatou e tavini i te Atua, e, i te tahi aˈe pae, ia faanaho i to tatou oraraa ia nehenehe taua hinaaro ra ia tupu. Ia mauruuru roa te hoê taata i te Atua, e riro ïa to ˈna mafatu tei mauruuru roa, i te haapapu mai i to ˈna hinaaro e tavini rahi atu â ia ˈna. Te ite atoa ra anei outou i taua hinaaro ra? Noa ˈtu â ïa e eita ta outou e nehenehe e rave i teie nei, i te taviniraa ma te taime taatoa, eiaha roa ˈtu ïa te manaˈo ra e rave i te taviniraa pionie ia ore roa i roto i to outou feruriraa. Eiaha e haamarirau i te turu e i te faaitoito ma to outou mafatu atoa i te mau pionie.
17 Mai te peu e eita outou e nehenehe e riro ei pionie i teie nei, e nehenehe anei ïa ta outou e rave i te tahi taime i te taviniraa pionie tauturu? I te mau matahiti atoa, i te tahi mau taime, e faaitoito te amuiraa kerisetiano i to ˈna mau melo ia rave i te hoê tutavaraa taa ê i roto i te ohipa pororaa. Ei hiˈoraa, e tano maitai te tau veavea no te rahiraa, e hau atu â, ua faanahohia te avae atopa no te tamatahiti i te vea. No nia i te taime ta tatou e horoa no te taviniraa moˈa, e tano maitai teie manaˈo i muri nei: e faaitoito te mauruuru i te horoa maitai.
18 Te tahi atu â ravea no te faaite i to tatou mauruuru, te tururaa ïa i te faanahoraa i te pae no te hamaniraa fare ta te mau tavini o te Atua i haamau i roto i te ao taatoa nei. I roto e rave rahi mau fenua, te patuhia nei te mau Piha o te Basileia apî e te faarahihia nei te mau piha i nainai roa mai. Te patuhia nei te mau Piha tairururaa apî e te faarahihia nei i te mahora o te mau fare faaearaa e te mau fare neneiraa o te tahi mau Betela. Mea rahi te mau ravea e nehenehe ai tatou e faaite i to tatou mauruuru ia Iehova na roto i te apitiraa ˈtu i roto i taua mau opuaraa i ravehia i te pae no te paturaa i te mau fare na roto i ta tatou ohipa aore ra na roto i te horoaraa ˈtu i te moni!
Te hiˈoraa nehenehe mau o te vahine ivi veve ra
19. Eaha te vahi faahiahia roa ˈˈe ta outou e ite ra i roto i te ǒ a te vahine ivi veve ra?
19 Te tahi hiˈoraa tuiroo roa ˈˈe i roto i te Bibilia e faaite maira no nia i te mauruuru, i te pae no te horoa-maitai-raa i te tahi taoˈa materia, o te hiˈoraa ïa o te vahine ivi ta Iesu i faahiti mai i te parau (Luka 21:1-4). Ma te papu maitai, ua taa i taua vahine ra e e tuhaa iti roa ta ta ˈna na lepeta iti e piti ra no te atuatu i te hiero e no te feia e faaohipa i te reira. Ia ˈna râ i ite i taua vahi ra e te mau tahuˈa i reira, aita o ˈna i parau e: ‘Mea maitai aˈe to ratou oraraa i to ˈu, te ora ra hoi ratou i roto i te hoê fare nehenehe roa ˈˈe i to ˈu nei faaearaa iti.’ Parau mau, mea nehenehe roa te hiero. “Te unauna i te ofai maitatai e te taoˈa moˈa.” (Luka 21:5). Aita râ te reira i tapea i taua vahine ivi ra ia horoa i te tahi ǒ. Te hinaaro ra oia e faaite i to ˈna mauruuru ia Iehova, eiaha râ i te taata e tavini ra i te hiero.
20. Nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te hoê huru faahiahia mai tei faaitehia na e te vahine ivi veve ra?
20 I to tatou nei tau, te huti nei te mau tavini a te Atua i te tahi haapiiraa i roto i taua hiˈoraa nei. Mai te vahine ivi veve ra, ua ite ratou e ta ratou mau ǒ e pûpûhia ˈtu hoi na te Atua, e mau ǒ faufaa roa aore ra eita. E ua papu ia ratou e mai te reira te huru te faanahonahoraa a te Atua i nia i te fenua, eita hoi ta te hoê noa ˈˈe taata e nehenehe e huti mai i te tahi taoˈa e fanaˈo atu ai oia. Ua hamanihia te mau fare a te Taiete no te horoa i te mau mea e hinaarohia e te feia e horoa nei i to ratou taime taatoa, ia nehenehe ta ratou ohipa e rave ia faahotu e hia rahiraa Bibilia e mau buka bibilia faufaa mau, e no te tavini maitai atu â i te mau faufaa o te Basileia. Auê hoi taa-ê-raa e te mau ǒ e eiâhia nei e te mau taata e poro nei na roto i te afata teata e ta te mau vea i faahiti i te parau aita i maoro aˈenei!
Mea faufaa roa te mau faahaamanaˈoraa e faaitoito i te mauruuru
21, 22. Eaha te pahonoraa ta te mau faahaamanaˈoraa e turai ia tatou ia faaite i to tatou mauruuru, te tia ia itehia i roto i te mau mafatu e farii mau ra i te huru horoa maitai o te Atua?
21 Mea hinaaro hoi na te mau Iseraela ia faahaamanaˈo-tamau-hia ia ratou i ta ratou mau hopoia i mua ia Iehova, e oia hoi ia faaite i to ratou mauruuru. I te paeau rahi, ia faaitehia mai ia ratou i taua mau tumu parau ra, e tupu faahou na te aau mehara i roto i to ratou mafatu, e e faaite ratou i te reira eiaha noa na roto i te parau, na roto atoa râ i te ohipa. E hinaaro atura ïa ratou e horoa na Iehova e rave rahi mau taoˈa, “[tera puea i muri aˈe i tera puea]”, ia noaa i te fare o ta ˈna haamoriraa i te mau mea e hinaarohia.
22 Ia na reira atoa na te mau melo o te “Iseraela a te Atua” o to tatou nei tau e te “feia rahi roa” o to ratou mau hoa i te manaˈo (Galatia 6:16; Apokalupo 7:9)! Ia turai na to ratou mafatu mauruuru ia ratou ia faatae i te mau arueraa, “[tera puea i muri aˈe i tera puea]”, ia Iehova ra! E nehenehe ïa ratou e parau ma te papu maitai e: “Te faaite nei matou i to matou mauruuru i to matou Atua horoa maitai e te here mau, o Iehova.”
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ No te aha te mau kerisetiano e tia ˈi ia tamau noa i te hiˈopoa i te hohonuraa o to ratou mauruuru?
◻ No te aha e mau tumu taa ê noa ta te mau tavini a Iehova no te faaite ia ˈna i to ratou mauruuru?
◻ Ua nehenehe te mau Iseraela e faaite i to ratou mauruuru ia Iehova i roto i tei hea mau tuhaa taa maitai?
◻ Mai te mau Iseraela, eaha te mau mea papu maitai ta tatou e nehenehe e rave no te faaite i to tatou mauruuru?
◻ Eaha te haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai i te hiˈoraa o te vahine ivi veve ra tei horoa i te hoê ǒ i te hiero?
[Hohoˈa i te api 7]
E faaite na te mau Iseraela i to ratou mauruuru na roto i te pûpûraa i te tuhaa ahuru e te mau oho matamua o ta ratou mau hotu, e na roto i te vaiihoraa na te feia veve i te mea ta ratou e nehenehe e ohi mai i roto i ta ratou mau faaapu.
[Hohoˈa i te api 8]
Ua haamauruuru te papai salamo ia Iehova no te mau ohipa faahiahia mau Ta ˈna i rave no Ta ˈna mau tavini.
[Hohoˈa i te api 10]
I to tatou nei tau, te faaite nei te mau Ite no Iehova i to ratou mauruuru na roto i te apitiraa ˈtu i roto i te ohipa pororaa, te tururaa i te mau opuaraa e ravehia i te pae no te paturaa i te fare e te pûpûraa i te taoˈa materia.