E faaite anei outou i te parau no nia i te Atua mau ra?
“O outou to ˈu ite, e o vau te Atua, te na reira maira Iehova.” — ISAIA 43:12.
1. No te aha hoi tatou e faahanahana ˈi i te Atua mau?
NA MUA iti noa ˈˈe oia e pohe ai, ‘ua nǎnǎ aˈera Iesu i to ˈna mata i nia i te raˈi’ e ua pure ihora. O “te Atua mau” hoi ta ˈna e pure ra. (Ioane 17:1, 3.) Ma te papu maitai, hoê anaˈe iho Atua mau e te ora atoa maoti râ, o te Mana Hope o te ao taatoa nei, te Poiete. E no te mea e, maoti te Atua mau ra e ora ˈi tatou, e tia ïa ia tatou ia faahanahana ia ˈna i te hanahana e au no ˈna, mai tei papaihia i roto i te Apokalupo 4:11 e na ô ra e: “E au te hanahana ia oe, e te Fatu, e te tura, e te mana, na oe hoi i hamani i te mau mea atoa nei, e no to oe hinaaro i mau ai, e i hamanihia ˈi ratou.”
2. a) Eaha te tia mau ia manaˈohia no nia i te Atua mau? b) Nafea te Atua mau ia faaite mai i te parau i te mau taata e hinaaro ra e haamori ia ˈna?
2 Mea tia mau hoi ia manaˈo e eita te Atua mau e farii e a muri noa ˈtu i te huru tupuraa peapea mau e haafifi ra e tae roa mai i teie mahana, i te mau mea ta ˈna i poiete i nia i te fenua nei; mea tia atoa ia manaˈo e e faaite o ˈna i te feia e haamori ra ia ˈna i te mea o ta ˈna e opua e rave e eaha ta ˈna e hinaaro ra ia ratou, hou oia e faatupu ai i ta ˈna mau haavaraa (Amosa 3:7). Nafea hoi oia e faatae mai ai i te parau i te feia e imi ra i te parau mau? Mai teie ïa te huru, e faaohipa oia i te mau taata e pûpû nei ia ratou no ˈna ma te aau tae e a riro atu ai ei afai parau no ˈna. “Te parau maira Iehova, O outou to ˈu ite; (...) Aore e Atua i hamanihia i mua ˈˈe ia ˈu; e o muri aˈe ia ˈu ra, eita e atuahia. O vau, o vau anaˈe nei o Iehova; aore roa hoi e ora maori râ o vau.” (Isaia 43:10, 11). Teie râ, nafea tatou e ite ai e o vai te mau taata ta te Atua mau e faaohipa nei ei ite no ˈna? Eaha te taa-ê-raa i rotopu i ta ˈna mau tavini e te poroi ta ratou e faaite ra, e te feia e haamori ra i te tahi atu mau atua?
Te faatihaehaeraa i tuuhia ˈtu i mua i te mau atua ěê
3. Eaha te faatihaehaeraa ta Iehova i tuu atu i mua i te taatoaraa o te mau atua ěê?
3 Ua faaite maira o Isaia, tei faauruahia e te Atua, i te faatihaehaeraa ta Iehova i tuu atu i mua i te taatoaraa o te mau atua ěê: “O vai to roto ia ratou [te mau atua o te mau nunaa] e faaite mai i teie [taua parau tohu e tupu mau ra]; e faaite mai i te parau e tupu na na mua [te mau parau e fatata roa i te tupu]? e tuu mai na ratou [no te mea e atua ratou] i to ratou ite ia faatiahia ratou [taua mau atua ra], e aore ra, a faaroo mai ratou [te mau taata o te mau nunaa], a parau mai e, E parau mau.” (Isaia 43:9). Na roto i teie mau parau, mai te huru ra ïa e, te aa ˈtu nei o Iehova i te mau atua e haamorihia ra e taua mau taata ra ia nehenehe ratou e haapapu mai e e mau atua mau anei ratou. E tia atura hoi i ta ratou mau ite ia horoa mai i te mau haapapuraa e nehenehe atu ai ratou e tiaturihia e e haamorihia.
4. Nafea tatou e ite ai e mea faufaa ore te mau atua a te mau nunaa tahito?
4 Eaha te mau hotu ta taua mau atua ra e te feia hoi e haamori ra ia ratou i horoa mai? Ua faatupu anei ratou i te hau, te oraraa fanaˈo, te oraora-maitai-raa i te pae tino e te ora mau? Te haapapu maira te Aamu e aita hoi to te mau atua e rave rahi o te mau nunaa tahito ra, e faufaa e e mana. I teie mahana, aita faahou e taata e haamori ra ia ratou. Aita hoi ratou faahou. Ua papuhia e e mau atua haavare te rahiraa o te mau atua i faahanahanahia na i mutaa ihora i Aiphiti, i Asura, i Babulonia, i Medai e i Peresia, i Heleni, i Roma e i roto i te tahi atu mau fenua. I teie nei, tei roto noa ratou i te mau buka Aamu e te mau fare vairaa tauihaa tahito i reira te taata e haere atu ai e mataitai i to ratou mau tii.
5. Eaha te uiraa ta tatou e nehenehe e ui no nia i te mau atua o to tatou nei tau?
5 Tera râ, ia faaauhia i to ratou mau tupuna, mea maitai aˈe anei te mau atua o to tatou nei tau e te feia e haamori ra ia ratou? I roto noa i te haapaoraa inidia, te vai ra e rave rahi mirioni atua. E mau atua iho hoi to te mau taata no te haapaoraa bouddha, te mau katolika, to te haapaoraa a Confucius, te mau ati iuda, te mau mahometa, te mau porotetani, to te haapaoraa shinto, to te haapaoraa a te tinito ra o Lao Tseu oia hoi te mau “taoïstes” e e rave rahi atu â feia faaroo. I Afirika, i Asia e i roto i te tahi atu mau tuhaa o te fenua nei, te haamorihia ra te mau puai o te natura, te mau animala, e tae noa ˈtu i te mau mea ora ore. Ua riro atoa te here aiˈa, te hinaaro-rahi-raa i te taoˈa, e tae noa ˈtu i te manaˈo ra e o vau na mua, ei mau atua i te mea e e rave rahi mau taata teie e haamori nei ia ratou e aita ˈtu. Eaha ïa te huru haamoriraa e haapapu maira i tei faˈi e: “O vau o Iehova, e aitâ ˈtu; aitâ ˈtu Atua maori râ o vau”? — Isaia 45:5.
“E ite outou ia ratou i to ratou hoturaa”
6. Nafea tatou e papu ai e eaha te haapaoraa mau e eaha te haapaoraa hape?
6 Ua haamau Iesu i te hoê ture ia nehenehe ia ite-papu-hia e eaha te haapaoraa mau e eaha te haapaoraa hape. Teie hoi ta ˈna i parau: “E ite outou ia ratou i to ratou hoturaa (...). E faahotu mai te mau raau maitatai atoa i te huero maitai, e te mau raau iino ra, e faahotu mai ïa i te huero ino. (...) Te mau raau atoa aore i faahotu mai i te huero maitai ra, e tâpûhia ïa e e hurihia i roto i te auahi.” (Mataio 7:16-19). No reira, ia papu maitai ia tatou e nafea te Atua mau e taa ê ai i te mau atua hape, e te feia haamori mau e taa ê ai i te feia haamori hape, e tia ïa ia tatou ia hiˈopoa i te mau hotu o ta ratou e faahotu ra. E mau hotu “maitai” anei, aore ra e mau hotu “ino” anei?
7. Eaha ta te aamu o te senekele 20 e haapii maira ia tatou no nia i te mau haapaoraa?
7 Ei hiˈoraa, eaha te haapaoraa tei nehenehe e haamau i roto i te ao taatoa nei i te hoê hau mau i rotopu i to ˈna mau taata? Eita iho â ïa e tia i te mau melo o te haapaoraa mau, i riro hoi ei mau taeae varua anaˈe, ia taparahi te tahi i te tahi. Inaha, hanere mirioni taata tei pohe i roto i te mau tamaˈi i tupu i te XX o te senekele, e ua turuhia taua mau tamaˈi atoa ra e te mau haapaoraa. No reira, ua taparahi te feia faaroo i te tahi atu feia faaroo, e pinepine hoê â ta ratou haapaoraa. Ua taparahi te katolika i te katolika, te porotetani i te porotetani, te feia haamori ia Allah i te feia haamori ia Allah, e ua itehia te reira i roto i te mau melo o te tahi atu â mau haapaoraa.
8. Eaha tei papaihia no nia i te toparaa te mau haapaoraa i to tatou nei tau?
8 I roto i te hoê tumu parau “Te haavîraa uˈana na nia i te iˈoa o te Atua”, teie ta Mike Royko i parau no nia i te mau haapaoraa, mai te huru ra ïa e te parau atura oia i te Atua: “Te faaite ra to ratou mau melo i to ratou paieti no oe ma te taparahi te tahi e te tahi e ua hanere e ua hanere. To ˈu manaˈo, te tiaturi ra ratou e mai te peu e e nehenehe to ratou pae e faaore roa i te tahi pae, e haapapu ïa ratou e mea faahiahia aˈe ta ratou huru haamoriraa.” A itehia ˈi te pâpa mai te hoê taata hau, ta teie ïa tumu parau e faaite faahou ra, “area to ˈna mau melo ra, ua itehia ïa ei mau taata tei faatahe i te toto ia riri ratou”. Oia atoa, teie ta te peretiteni tahito o te mau Etats-Unis o Jimmy Carter, tei haapapu mai hoi e ‘ua maamaahia te ao nei’, i parau: “Mai te huru ra ïa e e pinepine te tiaturiraa faaroo hohonu, te tia hoi ia tahoê maite i te mau taata i roto i te here, i te riro ei tuhaa no taua hinaaro maamaa ra e taparahi.”
9. No te aha tatou e ore roa ˈi e tia ia haamori i te mau “[atua faufaa ore]”?
9 Ua taa ê roa hoi taua mau hotu faufaa ore ra i te mau hotu te tia i te mau taata haamori i te Atua mau ra, ia faahotu mai (Galatia 5:19-23). No reira, ma te papu maitai, te mau taata e turu ra i te mau haapaoraa e tae noa ˈtu hoi te mau huru feruriraa taparahi, no roto ïa ratou i te haamoriraa hape mai to Aiphiti, Asura, Babulonia e vetahi atu â mau nunaa o te tau Tahito i tiaturi na i te mau “idolo [atua faufaa ore] vava”. (Habakuka 2:18.) E mai te parau tohu a te Atua mau ra i tupu i Tahito ra i nia i te haapaoraa hape, na reira atoa i teie mahana. “E te mau idolo [mau atua faufaa ore] ra, e moe ê roa ïa ia ˈna.” (Isaia 2:18). No reira, ia haapao maitai na tatou i teie faaararaa a Iehova: “Eiaha outou e fariu i te idolo [mau atua faufaa ore].” — Levitiko 19:4.
O vai te faaite ra i te parau no nia ia Iehova?
10. Te faaite ra anei te mau melo o te mau haapaoraa i te parau no nia i te Atua mau ra?
10 Te hoê ite o te Atua mau ra, ia riro mau â ïa oia ei taata o te faaite i te parau no nia i te Atua. Te horoa ra anei te mau melo o te mau haapaoraa i taua faaiteraa ra? E pinepine anei ratou i te faahiti mai i te parau no to ratou faaroo? Te haere maira anei ratou i ǒ outou no te faaite mai i te parau no nia i to ratou atua? Aita hoi i pahonohia mai i te aaraa ta te Atua mau ra i tuu atu i mua i te mau atua haavare, oia hoi ia faatupu mai ratou i ta ratou mau ite. Aita te mau melo o te mau haapaoraa e horoa ra i taua faaiteraa nei. Eita roa ˈtu ta ratou e nehenehe e parau mai ia outou e o vai te Atua mau e eaha ta ˈna mau opuaraa. Aita te mau upoo faatere o ta ratou haapaoraa i haapii mai ia ratou i te parau mau. “E matapo aratai matapo ïa; e ia aratai te matapo i te matapo ra, e hiˈa apipiti ïa i roto i te pouohu.” — Mataio 15:14.
11. O vai ma anaˈe te mau taata e faaite nei i te parau no nia i te iˈoa o te Atua mau ra?
11 O vai te mau taata teie e farii nei i te horoa i to ratou taime, ta ratou mau taoˈa materia, e tae noa ˈtu i to ratou ora no te haere e faaite i te parau no nia i te Atua mau ra? Na vai e faaara ra i te taata i te mea ta te Atua mau ra e parau ra e: “O vau o Iehova, o to ˈu ïa iˈoa”? (Isaia 42:8.) Na vai e haapii ra i to ˈna taata-tupu no nia i Tei parauhia e: “O Iehova to oe iˈoa, e o oe anaˈe tei Teitei i te fenua atoa nei”? (Salamo 83:18.) A parahi mai ai oia i roto i te mau taata, ua nehenehe o Iesu e parau atu i te Atua mau ra e: “Ua faaite atu vau i to iˈoa i te mau taata.” (Ioane 17:6). I to tatou nei tau, o te mau Ite no Iehova anaˈe te nehenehe e faahiti i taua mau parau nei. Auê hoi to ratou iˈoa, te mau Ite no Iehova, i te tano mau e!
Te faaiteraa no nia i te Basileia
12. Eaha te haapiiraa faufaa roa te tia i te mau ite mau ia haere e faaite?
12 Te titauhia ra hoi e ia faaite te mau ite o te Atua mau ra i to ˈna iˈoa; hau atu râ, e tia ia ratou ia faaite i te parau no nia i tei hea tuhaa taa maitai o ta ˈna opuaraa? Ua faaite mai Iesu i te reira ia ˈna i haapii atu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure i te Atua mau i te na ôraa e: “Ia tae to oe ra hau [basileia].” (Mataio 6:10). Te Basileia o te Atua i nia i te raˈi, o te Faatereraa ïa e faatere mai i te fenua taatoa nei ia tae i te hoê mahana (Daniela 2:44). Ua faariro Iesu i te reira ei tumu parau no ta ˈna haapiiraa (Mataio 4:23). I te mea hoi e o te Basileia anaˈe te nehenehe e faaore roa i te mau ati o te huitaata nei, ua na ô maira te Tamaiti a te Atua e: “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna.” — Mataio 6:33.
13. a) No nia i te pororaa i te Basileia o te Atua e ravehia nei e te mau Ite no Iehova, eaha ta te mau ohipa e faaite maira? b) Nafea te ohipa pororaa i te Basileia ia faaite mai e o Iehova anaˈe te Atua o te mau parau tohu e tupu mau â?
13 O vai i teie mahana, teie e faaite nei i te parau no nia i te Basileia o te Atua? Ua pahono mai te orometua ra o Braden, tei tuatapapa hohonu i te parau no nia i te mau haapaoraa, i taua uiraa nei i te na ôraa oia e: “Ua î te fenua nei i te pororaa a te mau Ite no Iehova (...). E nehenehe ta tatou e haapapu ma te ore e mǎtaˈu e aita ˈtu pupu faaroo i roto i te ao nei tei faaite aˈenei i te itoito e te tamau maite maoti râ te mau Ite no Iehova no te tamata i te haaparare i te parau apî maitai no nia i te Basileia.” Inaha hoi, ua papaihia taua mau parau nei a 40 matahiti i teie nei. I teie mahana, ua rahi roa ˈtu â te pororaa no nia i te Basileia, no te mea, ua tataiahuru te mau Ite. Oia mau, fatata e toru mirioni e te afa o ratou — tei putuputu i roto hau atu i te 54 900 amuiraa i nia i te fenua taatoa nei — teie e faaite nei i te parau no nia i te Basileia, e te maraa oioi noa ˈtura hoi to ratou numera. Te faaite maira taua hotu nehenehe mau ra ma te papu maitai e, e Atua o Iehova no te mau parau tohu o te tupu mau â. I raro aˈe hoi i ta ˈna aratairaa ta ˈna Tamaiti, o Iesu, i horoa mai ai i te parau tohu i muri nei no to tatou nei tau: “E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” — Mataio 24:14; Ioane 8:28.
Ia pee na tatou i te aroha o te Atua
14. Eaha te huru e tia i te mau ite mau a te Atua ia faaohipa, e eaha ta tatou e nehenehe e parau no nia i te feia e pee ra i taua aˈoraa nei?
14 E tia i te mau ite mau o te Atua ia faaohipa i to ˈna huru matamua oia hoi: te aroha. “O tei ore i aroha ra, aore ïa i ite i te Atua; e aroha hoi te Atua.” (Ioane 1, 4:8). Oia mau, e itehia ‘te tamarii a te Atua, i te tamarii a te Diabolo i teie: o tei ore i rave i te parau-tia ra, e ere ïa i to te Atua; e ere atoa tei ore i aroha i ta ˈna taeae. No reira, ia aroha tatou ia tatou iho. Eiaha mai ia Kaina ra, no taua varua ino ra oia, e taparahi pohe roa ˈtura i to ˈna teina’. — Ioane 1, 3:10-12.
15. Nafea tatou e ite ai e te faaite mau ra te mau Ite no Iehova i te aroha mau?
15 O te mau Ite no Iehova anaˈe teie e faaite nei i teie huru aroha. Aita ratou e auraro ra i te mau atua o te tamaˈi, o te here aiˈa aore ra aita ratou e haapao ra i te huru o te iri. Aita ratou e turu ra i te hoê noa ˈˈe tamaˈi e aita ˈtura ïa ratou i roto i te hoê huru tupuraa e riro atu ai ratou i te taparahi i to ratou mau taeae varua e ora ra i roto i te tahi atu mau tuhaa o te ao nei. Mai ta Iesu i parau, “e ere ratou i to teie nei ao”, e ua ‘oomo ratou i te ˈoˈe i roto i te vehî’. — Ioane 17:14; Mataio 26:52.
16. Nafea vetahi mau papai ia tauturu mai ia tatou ia papu e o vai te mau ite mau o te Atua?
16 Teie te nehenehe e taiohia i roto i te hoê tuatapaparaa i ravehia no nia i te tumu parau ra “Te mau tupuraa apî no nia i te haavîraa uˈana e te faariroraahia te reira ei mea tano” (beretane): “Ua tapea noa te mau Ite no Iehova i to ratou tiaraa ‘kerisetiano oia hoi te oreraa e faaô atu i roto i te mau ohipa o teie nei ao’ (...). No to ratou patoiraa ˈtu e ore roa ˈtu e rave i ta ratou tau faehau noa ˈtu e eaha, i te pae tivila aore ra ta te nuu, e ia faahanahana i te mau taipe a te hau, ua tuuhia aˈera ïa ratou i mua i te haavaraa, ua tapeahia i roto i te mau fare tapearaa e ua hamani-ino-hia na te mau nahoa rahi taata i roto e rave rahi mau fenua (...). Teie râ, aita aˈenei te mau Ite i tahoo noa ˈtu na roto i te faatupuraa i te haavîraa uˈana.” Teie ta te vea beresilia ra O Tempo i parau no nia ia ratou: “Noa ˈtu â ïa e mea rahi te mau haapaoraa te riro hoi i te parare roa i roto i te mau tuhaa atoa o te fenua nei, aita hoê noa ˈˈe o ratou e faaite ra i taua huru here ra.” Taua here mau ra, o ta Iesu hoi i parau, o te tapao ïa e itea ˈi e mau ite mau ratou no te Atua. “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” — Ioane 13:35.
E faatupu te hamani-ino-raa i te hoê faaiteraa rahi aˈe
17, 18. Eaha te ohipa i tupu aita i maoro aˈenei e faaite maira e, e nehenehe te hamani-ino-raa e haaparare rahi i te pororaa no nia i te Basileia?
17 E riro atoa hoi te hamani-ino-raa i te faatupu mai i te hoê faaiteraa rahi aˈe no nia i te Basileia. No reira, ua faarooroo rahi te fenua Inidia — fatata e 8 000 Ite no Iehova i reira — i te parau no nia i te iˈoa e te mau opuaraa a Iehova, maoti 11 mau ui apî Ite; ua pee taua mau tamarii ra i te hiˈoraa o te mau kerisetiano o te senekele 1, tei parau i mua i te hoê tiribuna e: “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.” (Ohipa 5:29). Inaha, ua tiahihia taua mau tamarii ra mai roto atu i ta ratou fare haapiiraa no te mea ua patoi ratou i te himene i te himene here aiˈa, ua faaoti aˈera râ te Haavaraa teitei o taua fenua ra e — ia au i te mau parau a te Deccan Herald no Bangalore — e “eita [taua himene ra] e faahepohia e te ture i Inidia”. Ua haapapu mai taua haavaraa ra e “ua faaite [te mau tamarii] i te faatura e au” e eita hoi to ratou patoiraa ˈtu e himene “e nehenehe e parauhia e aita ratou e auraro ra”; ua faaue maira ïa oia e ia farii-faahou-hia ratou i roto i ta ratou fare haapiiraa.
18 Te haapapu râ taua vea nei e: “Ua patoi taua mau tamarii ra i te himene i te himene here aiˈa no te mea te manaˈo ra te mau Ite no Iehova e e mau kerisetiano ratou tei pûpû taatoa ia ratou no te Basileia o te Atua (...). Eita ˈtura ïa ratou e faaô atu ia ratou i roto i te ohipa politita a te nunaa.” Area te Telegraph no Calcutta, teie ïa ta ˈna e parau ra: “Hau atu â, no te haerea o taua mau tamarii haere haapiiraa ra, riro maira ïa te mau Ite no Iehova ei paraparauraa rahi na te taata (...), inaha, i mutaa ihora, e ere hoi ratou i te mea matau-roa-hia i roto i to tatou fenua.” Oia mau, hou te hopea e tae mai ai, ‘e parau-haere-hia te evanelia o te basileia e ati noa ˈˈe te ao nei ia ite te mau fenua atoa’. — Mataio 24:14.
Ua haaputuputuhia te mau Ite o te Atua mau ra
19. Eaha te tia i te mau taata aau rotahi e hinaaro ra e haamori i te Atua mau, ia rave?
19 I to tatou nei tau, te rave ra hoi te Atua mau ra o Iehova e ia faaite ta ˈna mau tavini i te parau no nia i to ˈna mana arii e no nia i ta ˈna mau opuaraa. A faaite noa ˈi ratou i ta ˈna parau ma te itoito e rahi noa ˈtura, te haaputuputu ra ïa o Iehova mai roto mai i te mau nunaa atoa i te mau taata aau rotahi, teie e rahi noa ˈtura e teie hoi e amui mai nei i roto i te mau taata e haamori ra ia ˈna (Isaia 2:2-4). I tahito ra, ua faaora mai Iehova i te mau taata i hinaaro na e haamori ia ˈna e i vai tîtî na i Babulonia — i reira, ua rahi roa hoi te haamoriraa i te mau atua haavare; na reira atoa i teie mahana, te faarue nei te mau taata aau rotahi i to ratou mau atua haavare e te haamori nei i te Atua mau. — Isaia 43:14.
20, 21. No te aha e riro ai ei mea ru mau ia faarue i te mau atua haavare mai teie atu nei e ia ore atoa ia riro noa ei mau taata mataitai?
20 E faaite anei outou i te parau no nia i te Atua mau? E tia anei outou i te pae no te haamoriraa mau, ma te ore roa ˈtu e apiti atu i roto i te mau ohipa taparahi taata e te mau taiataraa a to te ao nei e ta ratou mau atua haavare? Teie te aˈoraa ta te Parau a te Atua e horoa mai nei: “A haere ê mai na outou i rapae [i te haapaoraa hape a Babulonia], e au mau taata e, ia ore outou ia riro ei rave atoa i ta ˈna ra mau hara, ia ore outou ia pohe atoa i to ˈna ra mau pohe.” (Apokalupo 18:4). Oia mau, “a haere ê mai na i rapae” i te haapaoraa hape, eiaha e haamarirau a maoro roa! Eiaha na outou e pee i te hiˈoraa o teie taata i uiuihia ˈtu te manaˈo e te hoê vea katolika no nia i te mau mea ta ˈna e au i roto i te haapaoraa, tei parau e: “Ua riro noa vau ei taata mataitai no te mau Ite no Iehova. Hoê â to ˈu manaˈo e to ratou no nia i te rahiraa o ta ratou mau tiaturiraa, eita râ vau e hinaaro e riro mai ia ratou.”
21 E tia râ hoi i te mau taata atoa o te ao nei ia maiti, ia faatupu mai Iehova i ta ˈna haavaraa i nia i te mau atua haavare e i to ratou mau taata haamori: “Te mau atua, aore i hamani i te mau raˈi e te fenua nei, e pohe ïa ratou i nia i te fenua nei, e i raro aˈe i teie nei mau raˈi.” (Ieremia 10:11). Aita e taata mataitai i taua taime ra. O te mau taata anaˈe râ o tei riro mai ei mau ite no te Atua mau ra e te mau taata tei ore i riro mai ei ite no ˈna (Mataio 24:37-39; Petero 2, 2:5; Apokalupo 7:9-15). Outou iho, e riro anei outou ei ite no te Atua mau ra? E tia mau â hoi outou. Inaha, teie ta te papai salamo e parau ra: “O to matou nei Atua, o te Atua ïa e ora ˈi; no te Atua hoi, no Iehova, i ora ˈi tatou i te mau pohe nei.” — Salamo 68:20.
Haamanaˈo-faahou-raa
◻ Eaha te faatihaehaeraa ta te Atua mau i tuu atu i mua i te mau atua haavare?
◻ Nafea tatou e nehenehe ai e ite papu e eaha te haapaoraa mau e eaha te haapaoraa hape?
◻ Eaha te mau hotu e faaite maira e mea faufaa ore te mau atua o teie nei ao e tae noa ˈtu hoi te mau atua o te tau Tahito ra?
◻ Eaha te mau hotu maitai mau ta te mau ite o te Atua mau ra e tia ia faahotu mai, e o vai hoi te faaite ra i taua mau hotu ra?
◻ No te aha e riro ai ei mea ru mau ia faarue roa, mai teie atu nei, i te haamoriraa hape?
[Hohoˈa i te api 16]
Aita roa ˈtu e taata faahou i teie mahana e haamori nei i te mau atua faufaa ore a te mau nunaa tahito.
[Hohoˈa i te api 17]
I te senekele 20, fatata hanere mirioni taata i pohe i roto i te mau tamaˈi i turuhia na e te mau haapaoraa.
[Faaiteraa i te tumu]
Hohoˈa U.S. Army
[Hohoˈa i te api 18]
Ua parau maira Iesu e itehia te mau ite mau i te aroha ta ratou e faaite i te tahi e te tahi.