E tuhaa atoa ta outou i roto i te haavaraa o te ao taatoa nei
“E haafatata mai i ta outou parau, te parau maira Iehova; a tuu mai i te parau puai.” — ISAIA 41:21.
1, 2. a) E tuhaa atoa ta vai i roto i te haavaraa faufaa roa ˈˈe o te Aamu nei? b) Eaha taua aimǎrôraa ra?
E RAVE rahi mau haavaraa tei tupu i roto i te roaraa o te Aamu. E mau ite e e mau haapapuraa hoi tei iteahia no te tia mai no te tahi aore ra no te tahi pae. Ua tupu te aimǎrôraa i rotopu i te mau taata e tae noa ˈtu i te mau pupu taata. Tera râ, e mau ohipa haihai anaˈe te reira i mua i te haavaraa o te ao taatoa nei e tupu ra i to tatou nei anotau. O te haavaraa faufaa rahi roa ˈˈe hoi te reira i roto i te Aamu nei, e e riro te mau taata atoa o te fenua nei i te naeahia i ta ˈna mau faaotiraa, e haapao atu ratou aore ra eita.
2 Te taata faufaa roa i roto i taua haavaraa ra, o te taata rahi roa ˈˈe ïa o te ao taatoa nei, maori râ o te Atua ra o Iehova, “o tei hamani i te mau raˈi, e na ˈna hoi i haamanina; o tei hohora hoi i te fenua e tei tupu i nia ihora; o tei horoa mai i te aho no te mau taata i nia ihora”. (Isaia 42:5.) Te tumu parau e aimǎrôhia ra no nia ïa i te tiaraa Atua o Iehova, inaha: te faatere ra anei oia i te ao nei, e oia hoi i te fenua nei e to ˈna mau taata, ma te parau-tia? E nehenehe tatou e parau e te reira te tumu parau no nia i te mana arii i roto i te ao taatoa nei.
3. Eaha te mau uiraa faufaa rahi ta te tumu parau no nia i te mana arii i nia i te ao taatoa nei, e faatupu ra?
3 E faatupu mai taua aimǎrôraa ra i te tahi mau uiraa faufaa mau oia hoi: I roto i te mau atua atoa ta te mau taata i haamori, o vai tei nehenehe e tiaturihia, e horoa ˈi te feia e haamori ra ia ratou i to ratou iho ora e to ratou oraraa taatoa no te tavini ia ratou? O vai hoi tei vai mau na e o vai tei riro ei mea manaˈo-noa-hia e te taata nei? E Atua ora mau anei oia, te parau mau, e te teitei o te nehenehe e faaora i te taata nei mai roto mai i to ratou oraraa fifi rahi e a haamau atu ai i te faatereraa ta ratou e hinaaro nei: o te faatupu i te hau, te ino ore, te oraraa fanaˈo e te oraora-maitai-raa mau?
4. Eaha ta tatou e nehenehe e parau no nia i te mau taata e ore e haapao mai i te tumu parau no nia i te mana arii i nia i te ao taatoa nei no te mea te parau nei ratou e, te tiaturi ra ratou i te Atua?
4 Te manaˈo nei e rave rahi mau taata e aita ta ratou e tuhaa i roto i te tumu parau no nia i te mana arii i nia i te ao taatoa nei no te mea, ta ratou ïa e parau ra, te tiaturi ra ratou i te Atua. Teie râ, e nehenehe anei ta ratou e haapapu e te atua ta ratou e haamori ra o te Atua mau ïa, e e nehenehe hoi e tiaturi i ta ˈna mau opuaraa e ta ˈna mau ture? Ia pahono mai taua mau taata ra e e, e tia atoa ïa ia ratou ia pahono mai i te mau uiraa i muri nei: Nafea hoi tatou e nehenehe ai e haapapu e te vai mau ra te hoê Atua mau, e e nehenehe ta tatou e tiaturi i ta ˈna mau parau tǎpǔ? Tei hea tatou i roto i te kalena a te Atua, e eaha ta te oraraa no a muri atu e faaherehere maira no tatou? Eaha ta te Atua e tiai maira i te mau taata tataitahi e hinaaro ra e tavini ia ˈna?
5. E nehenehe tatou e faaau i te mau taata o te ore e nehenehe e horoa mai i te mau haapapuraa no nia i ta ratou tiaturiraa i te Atua, ia vai?
5 Eita roa ˈtu ta te rahiraa o te mau taata e parau ra e te tiaturi ra ratou i te Atua e nehenehe e pahono ma te papu maitai i taua mau uiraa ra. E nehenehe hoi ratou e faaauhia i te mau taata o te senekele 1 e faahua tiaturi na i te Atua, aita râ hoi te mau ohipa e tu ra i ta ratou mau parau. Teie ta te Parau a te Atua e parau ra no nia ia ratou: “Te parau nei ratou e ua ite i te Atua, area ta ratou ohipa, te parau nei ïa aore i ite ia ˈna.” (Tito 1:16; Iakobo 2:26.) No reira, aita roa ˈtu ïa te feia e parau ra e te tiaturi ra ratou i te Atua ma te ore hoi e haapapu mai i ta ratou e tiaturi ra, e taa ê ra i te mau taata, oia hoi, i roto i te mau senekele i mairi, tei tiaturi i te mau atua haavare aita e haamori-faahou-hia ra mea maoro i teie nei.
Te mau haavaraa no te haapapu e o vai mau na oia
6, 7. a) Mai te aha te huru te haapaoraa a to Aiphiti i tahito ra? b) Eaha te tiaraa o te mau ati Iseraela i roto i te haavaraa i rotopu ia Iehova e te mau atua o Aiphiti?
6 Te horoahia maira te hoê haavaraa papu maitai na roto i te ohipa ta Iehova i rave i nia i te mau atua no Aiphiti tahito, fatata ahuru ma pae senekele hou to tatou nei tau i teie nei. E haamori na hoi to Aiphiti e rave rahi mau atua, mai te urî taehae, te piifare, te moo rarahi e ora i roto i te pape, te manu amu moa, te rana, te liona, te luko, te ophi, te puaatoro oni e te puaatoro ufa. Te manaˈohia ra e ua riro te rahiraa o taua mau animala ra ei mau atua aore ra ei mau ruahine, e te taata e opua mau e taparahi ia ratou, e roohia ïa oia i te utua pohe.
7 No te patoi atu i te taatoaraa o taua mau atua ra, te vai ra ïa te Atua ta Iseraela e haamori ra, oia hoi o Iehova. Ua tono maira oia i to ˈna tia ia Mose, e ani ia Pharao e tuu i To ˈna nunaa, i vai tîtî na, e ta ˈna i tǎpǔ atu e faaora mai (Exodo 3:6-10). Teie râ hoi ta Pharao i parau atu: “O vai Iehova, a faaroo atu ai au i to ˈna reo, a tuu atu ai au ia Iseraela? aore au i ite ia Iehova, e ore hoi au e tuu ia Iseraela.” (Exodo 5:2). Ua tiaturi mau o Pharao e mea puai aˈe te mau atua no Aiphiti ia Iehova.
8, 9. a) Mea nafea to Iehova haapapuraa e e mea puai aˈe oia i te mau atua o Aiphiti? b) Ia au i te mau mea i tupu na, eaha ta tatou e nehenehe e parau no nia i te mau atua no Aiphiti?
8 O vai hoi te itehia ei Atua mau o te nehenehe e faatupu i ta ˈna mau parau tǎpǔ e e paruru i to ˈna nunaa? Eita tatou e haamarirau i te ite atu i te reira. Teie ta Iehova i parau: “E e tahoo atu vau i te mau atua o Aiphiti nei i te utua.” (Exodo 12:12). Ua faatupu anei oia i taua parau tohu ra? E. Inaha, ua faatae maira oia hoê ahuru ati riaria mau no te faahaehaa i te mau atua no Aiphiti; e, aita hoê noa ˈˈe o taua mau atua ra i nehenehe e paruru i to Aiphiti. E auraa taa ê mau to te ahuru o te ati no te mea ua haapohe oia i te mau matahiapo a to Aiphiti e oia atoa te matahiapo a Pharao; ua tairi mau â te reira i te hanahana o te atua rahi o to ratou ra mau atua, ia Râ (Amon-Râ), inaha, i te mea hoi e te faahua parau ra te mau arii no Aiphiti e e tamarii ratou na Râ, ua faariro atura ïa ratou ia ratou ei atua. I mua i te aro o to Aiphiti, te poheraa te matahiapo a Pharao mai te huru ra ïa e ua pohe te hoê atua.
9 Hau atu i te reira, aita hoê noa ˈˈe o te mau matahiapo o Iseraela i pohe, no te mea te fanaˈo ra ratou i te parururaa a Iehova. Ua horoa maira te Atua na to ˈna nunaa i te tiamâraa ta ˈna i tǎpǔ mai, e ua tairi maira oia i te hoê tairiraa hopea i te mau atua haavare o Aiphiti na roto i te haamou-roa-raa ia Pharao e to ˈna nuu atoa i roto i te miti Uteute. Inaha, o Iehova atura ïa tei iteahia mai ei Atua mau; o ta ˈna mau parau tǎpǔ tei tupu e o ta ˈna mau tavini tei paruruhia (Exodo 14:21-31). I to ratou râ pae, aita te mau atua no Aiphiti i nehenehe e tauturu i to ratou mau taata haamori. Ua haapapuhia maira hoi e aita roa ˈtu taua mau atua ra i vai mai e mea manaˈo-noa-hia hoi ratou e te taata.
10. Eaha te aimǎrôraa i tupu na i rotopu i te feia haamori ia Iehova e to Asura?
10 Ua tupu â te tahi haavaraa no nia i te tiaraa atua o Iehova fatata e vau senekele i muri iho, i te tau o te arii ra o Hezekiaa. Tei raro aˈe hoi te feia e haamori ra ia Iehova i te haamǎtaˈuraa riaria mau a te faatereraa e faatere na i te ao taatoa nei, oia hoi o Asura; ua pau ia ˈna te mau nunaa atoa ta ˈna i farerei; e i teie nei, te titau ra oia e ia tuuhia ˈtu o Ierusalema i roto i to ˈna rima, te oire i reira te haamauraahia te “terono o Iehova” e tia na no ta ˈna haamoriraa i nia i te fenua nei (Paraleipomeno 1, 29:23). Ua faˈi aˈera hoi te arii no Iuda ra o Hezekia e ‘ua pau mau taua mau basileia ra i [to Asura], e ua huri i to ratou mau atua i roto i te auahi no te mea e ere hoi ratou i te atua, e mea hamanihia râ e te rima taata nei’. — Isaia 37:18, 19.
11. Mea nafea to Iehova faaoraraa i ta ˈna mau tavini, e eaha ta taua mau ohipa i tupu i haapapu mai?
11 Pure ihora ïa te taata haapao maitai o Hezekia ia Iehova no te ani atu i ta ˈna tauturu. Ua tǎpǔ maira o Iehova e ore roa ˈtu te hoê noa ˈˈe mauhaa tamaˈi a to Asura e tae mai i roto ia Ierusalema (Isaia 37:33), e ua tapea aˈera oia i ta ˈna parau tǎpǔ. I te tahi aˈe pae “tei taua rui ra te revaraa o te hoê melahi a Iehova i rapae, e ua tairi ihora i to te puhapa o Asura ra, hoê hanere e vau ahuru e ma pae i te tausani”. I muri aˈe i taua pau rahi ra, ua hoˈi aˈera te arii no Asura ra o Senakeriba i muri. E, i muri iho, ua taparahihia aˈera oia na ta ˈna mau tamarii a haamori noa ˈi oia i to ˈna atua o Neseroka (Isaia 37:36-38). Inaha, ua faaite faahou mairâ o Iehova e o ˈna te Atua no te mau parau tohu e tupu mau ra, o Te nehenehe e faaora i to ˈna mau tavini. Ua haapapu-atoa-hia mai i reira e e mau atua haavare anaˈe te mau atua no Asura e to te mau nunaa tapiri mai, aore hoi e vai ra e o te ore e nehenehe e paruru mai i te mau taata e haamori ra ia ratou.
12. Mea nafea to Belesazara ereraa i te faatura ia Iehova?
12 Fatata e piti senekele i muri iho, ua faatia aˈera te Atua e ia hopoi-tîtî-hia to ˈna nunaa tei taiva, i Babulonia, te puai rahi o te ao nei i muri aˈe ia Asura. Te taa-ê-raa rahi o taua nunaa ra, o ta ˈna ïa mau atua, mau ruahine e mau hiero e rave rahi. No to ˈna hinaaro rahi e faateitei ia ˈna iho, aita aˈera te arii no Babulonia o Belesazara i faatura ia Iehova. I roto i te hoê oroa tamaaraa rahi, ua faaue aˈera oia e ia hopoihia mai te mau farii moˈa i ravehia mai i roto i te hiero i Ierusalema. “E ua inu ihora te arii, e te pǔpǔ arii atoa ra, e te mau vahine na ˈna e te mau vahine rii. Ua inu ratou i te uaina, e ua haamaitai i te mau atua auro, e te ario, e te veo, e te auri, e te raau, e te ofai.” — Daniela 5:1-4.
13. Ua rave o Iehova e ia faahiti o Daniela i tei hea mau parau i mua ia Belesazara?
13 Ua riro mau â te reira ei faaoooraa ia Iehova, ei faatihaehaeraa tei tuuhia ˈtu na nia i te iˈoa o te mau atua no Babulonia. Ua rave aˈera hoi o Iehova e ia nehenehe ta ˈna peropheta o Daniela e horoa ˈtu i te hoê faaiteraa itoito mau i mua i te aro o te arii ra o Belesazara e i mua atoa i te feia e parahi ra i roto i taua oroa tamaaraa ra. Ua turu maira o Daniela i te tiaraa atua o Iehova e ua na ô atura ia Belesazara e: “Aore hoi oe i faahaehaa i to oe aau (...); ua faateitei râ oe ia oe iho i te Fatu o te raˈi ra; (...) e ua haamaitai oe i te mau atua ario, e te auro, e te veo, e te auri, e te raau, e te ofai, o te ore e tia ia hiˈo, aore hoi i faaroo, aore hoi i ite: e te Atua tei roto i tana rima to aho, e o te tia ia faaau noa ˈtu i to oe atoa ra mau haerea ia ˈna, aita oe i faateitei ia ˈna.” — Daniela 5:22, 23.
14. Mea nafea to Iehova haapapuraa e o ˈna te Atua mau?
14 I muri iho, teie te poroi ta Daniela i faatae atu no ǒ mai ia Iehova ra: na to Medai e to Peresia e faatahuri i te arii teoteo ra o Belesazara e ia Babulonia (Daniela 5:24-27). Ua tupu anei taua parau tohu ra? E. Inaha, “tei taua rui ra, te arii o te Kaladaio ra o Belesazara i te taparahiraahia. Riro atura taua basileia ra ia Dariu i Medai.” (Daniela 5:30, 31). Mai roto atoa i te mau aroraa i tupu i rotopu ia ˈna e ia Aiphiti e o Asura, ua ite-faahou-hia maira o Iehova mai te Atua mau ra, Tei faatupu i ta ˈna mau parau tǎpǔ. Ua riro taua mau ohipa ra ei mau faahopearaa oaoa mau no te mau tavini a te Atua, i te mea hoi e ua tiamâ faahou mai ratou e ua hoˈi faahou atu ratou i to ratou fenua. E te feia i tamau noa i te pee i te mau atua haavare, ua topa aˈera ïa ratou i roto i te ati.
Te mau parau tohu no to tatou nei anotau
15. a) Eaha te nehenehe e parauhia no nia i te mau parau tohu e rave rahi a te Bibilia? b) Eaha atoa te manaˈo e vai ra no nia i te parau ra “mau atua”?
15 I te mea hoi e ua faauruahia mai o Isaia e te Atua no te papai i te mau parau tohu i tupu aˈena i Tahito ra, e pinepine te itehia i te tahi atu tupuraa no nia i te mau parau tohu bibilia, i nia râ hoi i te hoê tuhaa rahi aˈe, e te reira i to tatou nei tau; te reira mau te itehia no nia i te rahiraa o te mau parau tohu ta Isaia i papai. I roto i te poroi ta ˈna i faaite atu, te vai ra ïa e rave rahi mau parau tohu no nia i te faatihaehaeraa ta Iehova i tuu mai i teie mahana i mua i te mau nunaa atoa e to ratou mau atua. Na roto i te parau ra “atua”, te ite ra ïa tatou eiaha noa te mau atua ta te mau taata, e tae noa ˈtu hoi ta te feia e parauhia ra e e mau taata aita e tiaturi ra i te Atua, e haamori nei i roto i te ao taatoa nei, i te tahi atoa râ mau atua e tano maitai i te auraa mau o taua parau nei. Teie te auraa ta te hoê titionare e horoa ra no te parau ra “atua”: “Taata [aore ra mea] e faatupu mai i te anaanatae rahi, i te maere rahi e te hinaaro e ia haamorihia.”
16. Eaha te mau atua ta te mau taata o te mau nunaa, e tae noa ˈtu hoi ta te mau melo o te amuiraa faaroo kerisetiano, e haamori ra i teie mahana?
16 I to tatou nei anotau, e nehenehe ta tatou e faaô mai i roto i te mau “atua” i te mau milioni atua e haamorihia nei e te mau hindous, e tae noa ˈtu i te mau atua ta te mau bouddhistes, te mau shintoïstes, te mau taata e haamori ra i te animala e te tahi atu â, e haamori nei. Eiaha atoa ia moehia ia tatou i te hinaaro rahi i te mau taoˈa materia, tei riro ei haamoriraa na te rahiraa o te taata, oia hoi te tumu matamua ratou e ohipa ˈi; eiaha atoa ia moehia te mau atua mai te nuu e te ite paari, te mau atua ta te mau nunaa e tiaturi nei no te paruru ia ratou. Hau atu â, te rahiraa o te mau taata e faahua tiaturi nei i te Atua, e te reira i roto iho i te amuiraa faaroo kerisetiano, aita roa ˈtu ïa ratou e tiaturi mau ra ia ˈna aore ra aita ratou e tavini ra ia ˈna ma te haapao maitai; te tuu na mua nei râ ratou i to ratou tiaturiraa i nia i te mau taata aore ra i te mau mea aita e ora ra, e a tavini atu ai ia ratou.
17. E tupu te poroi a Isaia i nia i te hoê hiˈoraa rahi, i nia ia vai ma?
17 I to tatou nei tau, e tupu te poroi a Isaia e te reira i nia i te hoê tuhaa rahi aˈe, i nia i taua mau “atua” atoa ra. Te parau ra o Iehova i te mau pupu o te mau nunaa ia tairuru mai e ia ‘tauaparau’. Te aa ˈtu nei o Iehova ia ratou i te na ôraa ˈtu e: “E haafatata tatou a faaau ai i te parau.” (Isaia 41:1). I teie mahana, te ora nei te ao nei i roto i to ˈna anotau “haavaraa” aore ra, ia au i te parau tohu i papaihia i roto i te Timoteo 2, 3:1-5 e te Mataio 24:1-14, i to ˈna mau “mahana hopea”. Te tuu atoa nei Iehova i teie parau aaraa i mua i te mau atua o te mau nunaa, ia tohu ratou eaha te tupu a muri atu, ma te haapapu atura hoi e e mau atua mau ratou. Te faatihaehae atoa ra oia ia ratou, ia paruru ratou i te feia e haamori ra ia ratou, mai te peu e e nehenehe ta ratou. “E haafatata mai i ta outou parau”, te parau maira oia, “A tuu mai i te parau puai (...) a faaite mai ia tatou i te mau mea e tupu a muri nei.” — Isaia 41:21, 22.
18. Na roto i tei hea mau parau to te Atua Mana Hope faaiteraa mai ia ˈna iho i te mau taata, e eaha ta ˈna i tǎpǔ atu i to ˈna nunaa?
18 Te faaite maira te Atua Mana Hope ia ˈna iho i te taata nei i te na ôraa e: “O vau o Iehova, o to ˈu ïa iˈoa, e ore au e horoa i to ˈu ra hanahana no vetahi ê; e te haamaitai ia ˈu ra i te mau hohoˈa otiotihia ra.” (Isaia 42:8). Ua parau maira oia i to ˈna nunaa e: “Eiaha e mǎtaˈu, tei pihai-atoa-iho vau ia oe; eiaha e taiâ, o vau hoi to Atua. E faaetaeta vau ia oe, e tauturu vau ia oe.” E ua tǎpǔ maira oia ia ˈna i muri iho e: “Inaha, te feia atoa i riri mai ia oe ra, e haama ïa, e haapeapeahia; e te mau taata i mârô mai ia oe ra, e faaorehia ïa, e mou ïa.” “Te mauhaa ra na oe i hamanihia ˈi ra, e ore ïa e tupu (...). O te tufaa teie o te mau tavini o Iehova.” — Isaia 41:10, 11; 54:17.
19, 20. a) Mea nafea to Isaia faaiteraa e te vai ra te hoê tau i haapaohia e Iehova no te faatitiaifaro i te mau mea atoa? b) O vai ta Iehova e horoa mai i teie mau “mahana hopea” nei e mea nafea to taua mau taata ra faaiteraa i te parau no nia ia ˈna?
19 I roto i te roaraa o te mau senekele, ua vaiiho Iehova i te mau nunaa ia pee noa na i te eˈa e au ia ratou, ua tae râ i te tau o ta ˈna i haapao no te faatitiaifaro i te mau mea atoa i nia i te fenua nei. No reira oia i parau ai e: “E mamûraa roa aˈenei to ˈu; ua faaoromai â vau e ua mamû â.” I to tatou nei râ tau, “e haere â Iehova mai te taata puai e haere ra; e faatupu oia i to ˈna riri mai te taata tamaˈi ra; e pii hua ïa oia; e pii ma te umere; e faaite oia i to ˈna puai i to ˈna ra mau enemi”. (Isaia 42:13, 14.) Na roto i te mau parau tohu a Isaia e a te tahi atu mau taata papai i te Bibilia e tae noa ˈtu hoi a Iesu iho, ua tohu maira o Iehova e, i roto i te mau “mahana hopea”, e faatupu oia i te hoê nunaa o te turu ia ˈna na roto i te hoê faaiteraa itoito mau, mai te huru ra ïa e te titauhia ra ta ˈna mau tavini ia tia ˈtu ei ite i roto i te hoê haavaraa.
20 Te haapapu maira te nunaa ta Iehova i faatupu no te tavini ia ˈna e o ˈna te Atua mau, o te faaora i ta ˈna mau tavini, e te haamou i te mau atua haavare e te feia e haamori ra ia ratou. I teie mahana, ‘te himene nei te [nunaa o Iehova] i te himene apî, mai te hopea mai o te fenua ra, mai te mau nunaa atoa e te mau motu atoa, mai te tupuai o te mau mouˈa ra’. (Isaia 42:10-12.) Te tupu atoa ra te tahi atu â parau tohu a Isaia oia hoi: “E riro ia tae i te mau mahana hopea ra [i to tatou nei tau], e faatiahia te mouˈa ra o te fare o Iehova [ta ˈna haamoriraa mau] i nia i te tupuai mouˈa, e faateiteihia ïa i nia ˈˈe i te mau aivi [te mau huru haamoriraa atoa]; e tairuru atoa mai te mau etene atoa ra [te mau taata o te mau nunaa atoa] i reira.” Eaha ïa te faaitoitoraa ta teie mau taata e faatae ra i te feia aau rotahi? Teie hoi ta ratou e parau atura: “E haere mai, e haere tatou i nia i te mouˈa o Iehova (...); e na ˈna e haapii mai i ta ˈna haapaoraa, e haere tatou na te eˈa ta ˈna e faaite maira.” — Isaia 2:2-4.
21. Eaha te mau uiraa ta te parau aaraa a Iehova i te mau atua o te mau nunaa, e faatupu mai?
21 No reira, mai te huru ra ïa e te parau atura oia i te hoê tiribuna, te na ô ra Iehova e: “Ia putuputu mai te mau fenua atoa e ia amui mai te mau taata atoa. (...) E tuu mai na ratou i to ratou ite ia faatiahia ratou, e aore ra, a faaroo mai ratou, a parau mai e, E parau mau.” (Isaia 43:9). E aaraa mau â te reira i tuuhia ˈtu i mua i te mau atua o te mau nunaa. O vai hoi i rotopu ia ratou o te nehenehe e faaite i te mea e tupu a muri aˈe? O vai tei na reira aˈenei? O vai i rotopu i taua mau atua ra te nehenehe e ite i te hoê noa ˈˈe taata no te haapapu-mau-raa e e atua mau oia, te tia mau ia haamorihia? Eaha te mau ohipa ta te mau atua o te mau nunaa e te feia e haamori ra ia ratou, i faatupu i to tatou nei tau? E mea maitai aˈe anei taua mau ohipa ra i ta te mau atua no Aiphiti, no Asura aore ra no Babulonia tahito ra? I te tahi aˈe pae, ua haapapu anei te feia e faaite ra i te parau no nia ia Iehova ma te papu maitai e, o Iehova te Atua mau, O ˈna anaˈe te tia ia haamorihia? Na te tumu parau ïa i muri nei e tuatapapa i teie mau uiraa.
[Nota i raro i te api]
a I roto i ta ˈna numera no te 15 no tenuare, ua tuatapapa Te Pare Tiairaa e mea nafea to Iehova haamauruururaa ia Hezekia no to ˈna tiaturi ia ˈna. Taua mau ohipa maere mau i tupu ra, no nia atoa ïa i te tiaraa atua o Iehova.
Ei haapoto-noa-raa
◻ Eaha te tumu parau no nia i te mana arii i nia i te ao taatoa nei?
◻ O vai te mau “atua” o te mau nunaa e tuhaa atoa ta ratou i roto i taua tumu parau ra i to tatou nei anotau?
◻ A faaite mai na e toru haavaraa i faaite mai e mea puai aˈe o Iehova i te mau atua haavare.
◻ Mea nafea to Isaia faaiteraa e e faatitiaifaro o Iehova i te mau mea atoa i to tatou nei anotau?
◻ Eaha te mau uiraa no nia i te feia o te mau huru haapaoraa atoa, te tia ia pahonohia?
[Hohoˈa i te api 11]
Aore roa to te mau atua no Aiphiti e mana aˈe i nia i te Atua mau ra o Iehova.
[Hohoˈa i te api 12]
Ua faatupu te Atua mau i te hoê pau rahi i nia i te mau atua no Asura e te feia e haamori ra ia ratou.
[Hohoˈa i te api 13]
Ua faatae o Daniela i te poroi a Iehova i te feia e haamori na i te mau atua haavare no Babulonia.