“Eiaha e horuhoru to outou aau.”
“Eiaha e horuhoru to outou aau, e faaroo i te Atua, e e faaroo atoa mai hoi ia ˈu.” — IOANE 14:1.
1. No te aha te mau parau a Iesu i papaihia i roto i te Ioane 14:1 e tano maitai ai?
TEI TE 14 no Nisana o te matahiti 33 tatou, i muri aˈe i te taperaa mahana. Ua putuputu te hoê pupu iti taata i roto i te hoê piha teitei i Ierusalema. Hou aˈe oia e faarue mai ai ia ratou, e horoa mai te Aratai o taua mau taata ra i te tahi mau aˈoraa e te tahi mau faaitoitoraa. Teie hoi ta ˈna i parau atu ia ratou: “Eiaha e horuhoru to outou aau.” (Ioane 14:1). E tano mau â hoi taua mau parau nei, no te mea fatata roa te tahi mau ohipa teimaha mau i te tupu. I taua rui ra iho hoi oia e haruhia ˈi, e haavahia ˈi e e faautuahia ˈi i te utua pohe.
2. No te aha hoi taua mahana ra e riro ai ei mahana faufaa roa, e mea nafea te mau pǐpǐ i te tautururaahia ˈtu?
2 No ta ˈna ohipa i faatupu i nia i te oraraa taatoa no a muri aˈe o te huitaata nei, e tia mau â ïa taua mahana ra ia faarirohia ei mahana faufaa roa ˈˈe o te Aamu. Ua faatupu te pohe tusia o te Aratai ra, o Iesu, i te mau parau tohu tahito e rave rahi e ua matara maira hoi te eˈa no te ora mure ore no te feia i tiaturi ia ˈna (Isaia 53:5-7; Ioane 3:16). No to ratou mǎtaˈu e to ratou hitimaue no te mau ohipa i tupu i taua rui ra, ua faaea noa ˈtura ratou ma te papu ore te manaˈo e te riaria atoa hoi (Mataio 26:69-75). Teie râ, i muri aˈe i to ratou fariiraa i te faaaˈo i tǎpǔhia mai, oia hoi te varua moˈa, ua itoito aˈera te mau aposetolo haapao maitai e ua ore aˈera hoi to ratou mǎtaˈu (Ioane 14:16, 17). No reira, a farerei ai o Petero raua o Ioane i te mau hamani-ino-raa puai e a tuuhia ˈtu ai raua i roto i te fare tapearaa, ua pure ihora raua i te Atua e ani atu ia ˈna i te tauturu no te poro i ta ˈna parau “ma te mǎtaˈu ore”; e ua faaroohia maira hoi ta raua pure. — Ohipa 4:1-3, 29-31.
3. No te aha e rave rahi mau taata e hepohepo rahi ai i teie mahana?
3 I teie mahana, te ora nei tatou i roto i te hoê ao aehuehu. Te fatata roa mai nei te hopea o te amuiraa o te mau mea tahito nei (Timoteo 2, 3:1-5). Te roohia nei e rave rahi mirioni taata i te mau fifi e rave rahi e itehia i roto i te oraraa utuafare e teie e faaino nei i te mau haerea maitai, e tae noa ˈtu i te mau maˈi huru ê riaria mau e haere noa ˈtura i te rahiraa, i te papu-ore-raa i te pae politita, i te ereraahia i te ohipa, te oˈe, te ohipa faahuehue e tae noa ˈtu te haamǎtaˈuraa o te hoê tamaˈi atomi. E rave rahi mau taata teie e taiâ nei i te hoê taiâ rahi riaria no te oraraa no a muri aˈe. Mai ta Iesu i tohu mai, te ora nei tatou i roto i ‘te ahoaho o te mau nunaa, e te tarapaperaa o te aau taata i te mǎtaˈu, e te manaˈoraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te ao nei’. — Luka 21:25, 26.
4. Eaha te mau huru tupuraa e faahepohepo rahi nei i te mau kerisetiano?
4 E nehenehe atoa te mau kerisetiano iho e roohia i taua mau huru tupuraa fifi mau ra e a paruparu roa ˈtu ai. E nehenehe atoa ratou e roohia i te hepohepo no te mau faahaparaa i te pae faaroo aore ra no te patoiraa no ǒ mai i to ratou utuafare fetii ra, to ratou mau taata tapiri, e to ratou mau hoa ohipa, to ratou mau hoa haapiiraa aore ra no ǒ mai i te mau tia mana ra (Mataio 24:9). No reira, nafea hoi tatou e nehenehe ai e faaea hau noa e e tapea noa i te hau o te feruriraa i roto i te hoê anotau arepurepu e te haere noa ˈtura hoi te mau mea i te inoraa? Nafea hoi tatou ia faaruru i te oraraa no a muri aˈe ma te tiaturi mau? Na te aha e tauturu mai ia tatou ia faaruru i te hepohepo rahi e itehia nei i te mau vahi atoa? E au mau hoi te mau tau ta tatou e ora nei i te mau tau i aratai ia Iesu ia horoa i te aˈoraa i papaihia i roto i te Ioane 14:1; e tuatapapa maite anaˈe na i taua aˈoraa nei.
Nafea hoi ia faaruru i te ahoaho
5. Eaha te mau aˈoraa ta te mau Papai e horoa mai nei na tatou?
5 I muri aˈe i to ˈna horoaraa ˈtu i ta ˈna mau aposetolo ra i teie nei faaitoitoraa here mau: “Eiaha e horuhoru to outou aau.”, ua parau atura Iesu ia ratou e: “E faaroo i te Atua, e e faaroo atoa mai hoi ia ˈu.” (Ioane 14:1). E rave rahi taime to te mau Papai faauruahia horoaraa mai i te mau aˈoraa mai teie te huru: “E tuu oe i ta oe hopoia ia Iehova ra, e na ˈna oe e tauturu mai.” “E tuu atu i to parau ia Iehova; e tiaturi ia ˈna, e na ˈna e faatupu i te reira.” (Salamo 55:22; 37:5). Ua horoa atoa ˈtu o Paulo i teie nei aˈoraa faufaa roa i to Philipi i te na ôraa ˈtu e: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo.” — Philipi 4:6, 7.
6, 7. a) A faaite mai na i te tahi ravea no te faaiti mai i te hepohepo. b) Nafea tatou ia taai i te mau auraa fatata roa e o Iehova?
6 E nehenehe atoa te ahoaho aore ra te peapea e faatupuhia e te mau fifi aore ra e te mau hopoia teimaha roa, e faaino i to tatou oraora-maitai-raa aore ra i to tatou feruriraa. Teie râ, i roto i te buka ra Eiaha e hitimaue (beretane), teie ta te tahi taata aravihi i te pae no te rapaauraa i papai: “Mai te peu e e nehenehe ta te taata e paraparau no nia i to ratou mau fifi i te hoê taata ta ratou e faatura ra (...), e riro ïa to ratou hepohepo i te iti roa mai.” Mai te peu e e faufaahia taua ravea nei ia paraparau atu tatou i te hoê taata, e hau atu â ïa tatou i te tauturuhia, mai te peu e te faaite atura tatou i to tatou mau manaˈo i te Atua. O vai atu â hoi ta tatou e nehenehe e faatura rahi roa ˈtu â maoti râ o Iehova?
7 No reira e riro ai ei mea faufaa roa i teie mahana, ia atuatu te mau tavini a te Atua i te mau auraa fatata roa e to ratou Poiete. Ua papu maitai i te mau kerisetiano paari i te reira; no reira, e haapao maitai ïa ratou i te oreraa ratou e amuimui atu i roto i te mau taata o teie nei ao e i te oreraa hoi e horoa i to ratou taime no te tahi mau ohipa o te nehenehe e haaparuparu mai i taua mau auraa ra (Korinetia 1, 15:33). Ua papu atoa ia ratou e mea faufaa mau â ia pure ia Iehova, eiaha hoê noa aore ra e piti noa taime i te mahana, ia pure pinepine râ ratou. Mea hinaaro taa ê mau â na te mau taurearea e tae noa ˈtu te mau kerisetiano apî ia taai i te mau auraa fatata roa e o Iehova maoti te hoê haapiiraa e te feruri-hohonu-raa i nia i ta ˈna Parau, te mau putuputuraa kerisetiano e te pororaa. Teie te faaitoitoraa e horoahia maira na tatou: “E haafatata ˈtu i te Atua, e na ˈna e haafatata mai ia outou na.” — Iakobo 4:8.
Te mau aˈoraa ta Iesu i horoa mai
8, 9. Eaha te aˈoraa o te riro mau i te faaitoito mai ia tatou ta tatou e nehenehe e faaohipa no nia i te mau tumu parau i te pae materia?
8 I roto e rave rahi mau fenua, e riro mau â hoi te ereraahia i te ohipa e te toparaa mai i te ohipa i te pae no te faanavairaa faufaa, i te haamǎtaˈu. Teie râ, ua horoa mai Iesu i teie nei aˈoraa itoito mau: “Eiaha e tapitapi i to outou ora, i ta outou e amu, e ta outou e inu; e te ahu no to outou tino. E ere anei e rahi te ora i te maa, e te tino i te ahu?” (Mataio 6:25). Oia mau, mea faufaa aˈe hoi te ora e te tino, oia hoi te taata iho, i te maa e te ahu. E nehenehe te mau tavini a te Atua e tiaturi e tauturu mai Iehova ia ratou no te haamâha i to ratou mau hinaaro no te mau mahana atoa. Ua horoa maira Iesu i teie nei hiˈoraa: “A hiˈo na i te mau manu o te reva; aore ratou e ueue, aore hoi e ooti, aore a ratou fare pueraa maa; na to outou Metua i te ao râ e faaamu ia ratou. E ere anei te maitai rahi to outou i to ratou?” (Mataio 6:26). E ere hoi i te mea tano ia manaˈo e te horoa maira te Atua i te mau mea e hinaarohia e te animala e eita o ˈna e haapao i te mau taata e tavini ra ia ˈna, te riro hoi ei mea faufaa roa no ˈna e no reira te Mesia i horoa ˈtu ai i to ˈna ora.
9 Ua turu mai Iesu i teie nei aˈoraa ma te faahaamanaˈo mai e, noa ˈtu e eita te mau lili o te aua e ohipa aore ra e nino, “e tae noa ˈtu ia Solomona ma to ˈna unauna rahi, e ore â to ˈna ahu e au i te nehenehe i to te hoê o ratou nei”; teie râ, e faatereraa faahiahia mau hoi ta Solomona no to ˈna unauna. Ua tamahanahana maira ïa Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ma te ani atu ia ratou e: “eita anei te Atua e faaahu hau atu â ia outou”? — Mataio 6:28-32; Sire a Solomona 3:9, 10.
10. a) Ua faatae atu Iesu i teie mau parau mahanahana mau ia vai? b) Eaha te aˈoraa ta ˈna i horoa ˈtu no nia i te mau mea e tupu a muri aˈe?
10 Teie râ, te na ô râ Iesu e o te feia anaˈe e ‘mata na i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna’ o te fanaˈo roa i taua mau haamaitairaa nei. I roto i te ao taatoa nei, te papu ra i te mau kerisetiano eaha mau na te Basileia o te Atua e te tuu ra hoi ratou i te reira i nia i te parahiraa matamua i roto i to ratou oraraa. Te haapao ra ratou i te faaueraa a Iesu e na ô ra e: “Eiaha e tapitapi i to ananahi ra, na ananahi hoi e tapitapi i ta ˈna iho. O te mahana o to ˈna iho ino atire ïa.” (Mataio 6:33, 34). Oia hoi te auraa, ia faatitiaifaro na outou i te mau fifi atoa i te mau taime atoa e tupu ai, e eiaha outou e tapitapi hau atu â no nia i te oraraa no a muri aˈe.
11, 12. I roto i tei hea mau huru tupuraa to vetahi mau kerisetiano iteraa e ua faaroo mai Iehova i ta ratou mau pure?
11 Te tapitapi nei râ hoi te rahiraa o te taata no te oraraa no a muri atu, ia fifi iho â râ ratou. Area te mau kerisetiano ra, e nehenehe ta ratou — e e tia hoi ia ratou — e fariu tia ˈtu i nia ia Iehova ma te tiaturi mau. E hiˈopoa anaˈe na i te ohipa i farereihia e Eléonore. Mea maˈimaˈi roa ta ˈna tane, e hoê matahiti te maororaa, aita o ˈna i nehenehe e rave i te ohipa. I te mea hoi e e tia ia ˈna ia haapao i ta ˈna na aiû e piti e i to ˈna metua tane tei paari roa hoi, eita ˈtura ïa ta ˈna e nehenehe e rave i te hoê ohipa ma te taime taatoa. Ua pure aˈera taua mau kerisetiano nei ia Iehova ia tauturu mai ia ratou. I muri aˈe, i te hoê poipoi, ua ite aˈera ratou i raro aˈe i te opani i te tahi vehî e tuhaa moni rahi hoi to roto e nehenehe e tauturu mai ia ratou no to ratou oraraa e tae roa ˈtu i te taime te tane e rave faahou ai i ta ˈna ohipa. Ua mauruuru rahi roa ratou i taua tauturu ra i tae mai i te taime mau ra. Aita te mau Papai e horoa maira i te manaˈo e e nehenehe te mau kerisetiano atoa e roohia i te fifi, e tauturuhia mai te reira te huru, e nehenehe râ tatou e tiaturi e e faaroo mai Iehova i ta tatou mau aniraa e e mana to ˈna no te tauturu mai ia tatou na roto e rave rau mau huru tautururaa.
12 Ua tia hoi i te hoê vahine kerisetiano e ora ra i te pae no Afirika apatoa, e ivi vahine hoi oia, ia paimi i te ohipa na ˈna no to ˈna oraraa e no ta ˈna na tamarii toopiti. Ua hinaaro oia ia noaa mai ia ˈna i te hoê ohipa afa mahana noa, ia nehenehe oia e haapao ia raua. Ua itea maira ia ˈna i te hoê ohipa, ua faarue râ hoi oia i muri iho, no te mea ua opua to ˈna paoti ohipa e rave i te hoê vahine papai parau ma te taime taatoa. Ua faaea ohipa ore noa maira ïa oia, e ua taparu aˈera oia ia Iehova e tauturu mai ia ˈna. E toru hebedoma i muri iho, ua ani maira to ˈna paoti ohipa ia ˈna ia hoˈi faahou mai e rave i te ohipa afa mahana noa. Auê hoi oia i te oaoa e! Ua ite aˈera oia e ua pahono mai Iehova i ta ˈna mau pure.
E taparu anaˈe na ia Iehova
13. a) Eaha te auraa te parau ra “aniraa ˈtu [taparuraa ˈtu]”? b) Eaha te tahi mau hiˈoraa no nia i te taparuraa ta te mau Papai e horoa maira?
13 I muri aˈe i to ˈna faaueraa ˈtu i te mau kerisetiano ‘eiaha e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei’, teie ta Paulo i parau atu ia ratou: “E faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu [te taparuraa ˈtu] ma te haamaitai.” (Philipi 4:6). Te faahiti ra o Paulo i ô nei i te parau no nia i te “aniraa ˈtu”. Te auraa o taua parau ra, oia ïa “te hoê pure e ravehia ma te onoono”; oia hoi, ia taˈu i te Atua ma te onoono i roto i te hoê taime hepohepo rahi aore ra i te hoê taime fifi mau. A tapeahia ˈi oia i roto i te fare tapearaa, ua ani atura Paulo i to ˈna mau hoa kerisetiano e ia taparu atu ratou no ˈna ia nehenehe oia e poro ma te mǎtaˈu ore i “te evanelia (...) ei vea tapeahia”. (Ephesia 6:18-20.) Aore atoa te raatira hanere roma ra o Korenelio i “faaea i te pure i te Atua”. Auê hoi to ˈna aau i te horuhoru e, a parau mai ai te hoê melahi ia ˈna e: “O ta oe pure, e ta oe horoaraa taoˈa, ua tae roa i nia i mua i te aro o te Atua ra ei haamanaˈoraa ia oe”, e auê atoa hoi haamaitairaa no ˈna i te iteraahia oia i rotopu i te mau taata matamua o te mau nunaa i faatavaihia i te varua moˈa! — Ohipa 10:1-4, 24, 44-48.
14. Nafea tatou e ite ai e e tia te hoê pure uˈana ia faahitihia hoê anaˈe taime aore ra e rave rahi taime?
14 E nehenehe atoa ta tatou e tapao mai e eita taua huru pure nei e faahitihia i te hoê noa taime. I roto i ta ˈna Aˈoraa tuiroo ra i nia i te mouˈa, teie ta Iesu i parau: “E [tamau i te] ani, e horoahia mai ta outou, e [tamau i te] imi, e itea ïa ia outou; e [tamau i te] patoto atu, e iritihia mai te opani ia outou.” (Mataio 7:7). Mai teie hoi te huru ta te tahi atu mau huriraa bibilia ia tatara i taua irava nei: “E ani (...); e imi (...); e patoto”, area te parau heleni tumu ra, te faataa maira ïa i te parau no te hoê ohipa e rave-tamau-hiaa.
15. a) No te aha o Nehemia i hepohepo ai i te hoê mahana a hopoi atu ai oia i te uaina na te arii ra o Aretehasaseta? b) No te aha hoi tatou e nehenehe ai e parau e, ua rave o Nehemia hau atu â i te hoê pure poto noa?
15 I te hoê mahana, ua ani atura te arii no Peresia, o Aretehasaseta, i to ˈna hopoi inu, oia hoi ia Nehemia, te tumu oia i peapea ˈi. Inaha, ua ite aˈera hoi o Nehemia e ua pau roa o Ierusalema. Ua faaite atura oia i te arii tei ani mai ia ˈna e: “Eaha to oe hinaaro?” I taua iho taime ra, ua pure atura Nehemia ia Iehova — ma te oioi hoi e eita e ore e ma te mamû — e ia tauturu mai oia ia ˈna. I muri iho, ua ani atura oia ia Aretehasaseta e ia faatia mai oia ia ˈna ia haere oia i Ierusalema e patu faahou i te oire here ra o to ˈna mau tupuna. Ua fariihia maira ta ˈna aniraa (Nehemia 2:1-6). Teie râ, na mua ˈˈe taua aparauraa faufaa mau ra, e rave rahi mahana to Nehemia taˈu-noa-raa ia Iehova, taparu-noa-raa ia ˈna ia tauturu mai (Nehemia 1:4-11). Te ite ra anei outou i te haapiiraa ta outou e nehenehe e huti mai i taua aamu nei?
E pahono mai Iehova i te pure
16. a) Ua fanaˈo o Aberahama i tei hea haamaitairaa? b) Eaha te mau ravea puai mau e vai ra ia tatou nei e itea mai ai ia tatou i te pahonoraa i ta tatou mau pure?
16 I te tahi mau taime, ua tauaparau Aberahama ia Iehova na roto i te arai o te mau melahi (Genese 22:11-18; 18:1-33). Noa ˈtu â ïa e eita te mau tavini a te Atua e nehenehe e fanaˈo faahou i taua haamaitairaa nei, te vai ra ta ratou mau ravea puai mau e aita hoi ta Aberahama. Te ravea matamua, o te Bibilia ïa i roto i to ˈna taatoaraa: o te pû mau hoi te reira no te mau aˈoraa e te mau tamahanahanaraa aita e pauraa (Salamo 119:105; Roma 15:4). E pinepine roa, e nehenehe te Bibilia e horoa mai i te aratairaa aore ra i te mau faaitoitoraa e hinaarohia e tatou, inaha, e tauturu mai hoi Iehova ia tatou ia haamanaˈo i te mau irava e hinaarohia ra e tatou. E nehenehe atoa te buka tei roto te tahi mau faahororaa parau aore ra te hoê o te mau buka e rave rahi no nia i te Bibilia ta te Atua e horoa mai nei na roto i te arai o ta ˈna faanahonahoraa, e horoa mai i te pahonoraa. E riro atoa te mau index maramarama maitai e te papu maitai hoi i te tauturu rahi mai ia tatou i roto i ta tatou mau maimiraa.
17. Nafea ˈtu â o Iehova e nehenehe ai e pahono mai i ta tatou mau pure, e eaha te tauturu ta te tahi mau kerisetiano maitai e te taa maitai hoi i to tatou huru e nehenehe e horoa mai?
17 Mai te peu e, no te hoê fifi, te peapea ra tatou, aore ra te mauiui ra tatou, e te haaparuparu ra tatou, e nehenehe ta tatou mau pure e pahonohia mai na roto e rave rau mau huru pahonoraa. Ei hiˈoraa, e nehenehe e itehia te “ravea” e hinaarohia ra e tatou i roto i te hoê oreroraa parau no nia i te Bibilia e faaroohia paha i te putuputuraa aore ra i te tairururaa e faanahohia e te mau Ite no Iehova. I te tahi taime, e nehenehe te hoê aparauraa e te hoê hoa kerisetiano e horoa mai i te ravea. E pinepine te mau matahiapo i te horoa i te mau faaitoitoraa e te mau aˈoraa. Te faaite-tahaa-noa-raa ˈtu i te mea e vai ra i roto i to tatou mafatu i te hoê kerisetiano paari, maitai e te taa maitai hoi i to tatou huru e o tei ite i te faaroo, e nehenehe ïa e horoa mai i te tamahanahanaraa e hau atu â mai te peu e e tauturu mai taua hoa ra ia tatou ia feruri i nia i te tahi mau manaˈo bibilia. E tamǎrû rahi mau â taua huru faaitoitoraa nei i te tahi e te tahi, i to tatou feruriraa e to tatou mafatu. — Maseli 12:25; Tesalonia 1, 5:14.
18. Eaha te ohipa taa ê mau e nehenehe e tauturu i te mau kerisetiano ia faaruru atu i te mau taime ratou e paruparau mai ai, e nafea hoi taua ohipa nei i te tautururaa i te hoê potii pionie?
18 I roto i te tau “ati rahi” ta tatou e ora nei, mea rahi roa te taata e roohia nei i te hepohepo (Timoteo 2, 3:1). Te paruparu, te aau taiâ, no roto mai ïa e rave rahi mau tumu. Te roo-atoa-hia nei te mau kerisetiano i taua mau huru fifi ra. Teie râ, e rave rahi o ratou tei ite e e nehenehe te pororaa i te parau apî maitai e faaore no te hoê taime, i te aau taiâb. Ua tamata anei outou i taua ravea ra? Mai te peu e ua haaparuparu rii mai to outou manaˈo, a apiti atu i roto i te hoê aore ra te tahi atu tuhaa o te taviniraa a Iehova. Te pororaa i te Basileia o te Atua ia vetahi ê, e pinepine ïa i te faaitoito faahou mai ia outou. Ia faahiti outou i te parau no nia ia Iehova e ia faaohipa outou i ta ˈna Parau, e nehenehe ïa outou e oaoa faahou, inaha, o te hoê hoi teie hotu o to ˈna varua, e e riro outou i te maitai aˈe (Galatia 5:22). Na roto i te tamau-noa-raa o ˈna i te ohipa i roto i te ohipa pororaa, ua ite aˈera te hoê potii apî pionie e “ia faaauhia i te mau fifi o vetahi ê, mea haihai roa hoi [to ˈna] e eita e maoro e ua ore”.
19. Mea nafea to te hoê kerisetiano maˈimaˈi i te faaore-roa-raa i te mau manaˈo hepohepo?
19 I te tahi taime, e nehenehe te hoê maˈi, e faarahihia ˈtu paha e te tahi mau peapea aore ra te tahi mau fifi, e riro ei tumu no te hepohepo rahi. E nehenehe hoi te hoê taata e tia mai i te po ma te hepohepo rahi. Inaha, o te ohipa ïa i itehia i te tahi taime e te hoê kerisetiano paari maˈimaˈi; ua itea mai râ ia ˈna i te tauturu mau i roto i ta ˈna mau pure uˈana. I te mau taime atoa oia e ara mai ai e e hepohepo ai, e pure na oia ia Iehova ma te hau; e oioi hoi oia i te maitai mai. E faahiti atoa na oia i te tahi mau irava faaitoito mau a te mau Papai e tamau-aau-hia e a ˈna, mai te Salamo 23, e e riro hoi te reira i te tamǎrû mai ia ˈna. Ma te papu maitai, ua nehenehe te varua o Iehova, e ohipa ra ei pahonoraa mai i te hoê pure aore ra na roto i Ta ˈna Parau, e mono i to ˈna huru hepohepo ei huru oaoa aˈe. I muri iho, a itea-faahou-hia mai ia ˈna i te hau, ua nehenehe aˈera taua taata nei e feruri i nia i to ˈna mau fifi, no te faatitiaifaro i te reira, aore ra no te faaoromai i te reira.
20. I te tahi taime, no te aha Iehova e maoro ai i te pahono mai i ta tatou mau pure?
20 Te faaite maira taua hiˈoraa nei i te hoê o te mau huru pahonoraa i ta tatou mau pure. Teie râ, i te tahi taime, mai te huru ra ïa e te taere ra te pahonoraa. No te aha hoi? Peneiaˈe paha no te mea e tiâ ia tiai i te taime i haapaohia e te Atua. Mai te huru ra ïa e te vaiiho ra o Iehova i te taime na te feia e pure ra ia ˈna ia faaite ratou i te hohonuraa mau o to ratou tapitapiraa, o to ratou hinaaro, o to ratou here mau ia ˈna; o te reira mau hoi tei itehia e te hoê o te mau papai salamo. — Salamo 88:13, 14; hiˈo Korinetia 2, 12:7-10.
21. No te aha e riro ai ei haamaitairaa rahi te riroraa ei Ite no Iehova i to tatou nei tau, e nafea hoi tatou e nehenehe ai e faaite e te farii popou ra tatou i taua haamaitairaa nei?
21 Noa ˈtu e eaha te huru tupuraa, ia pure atu tatou i te Atua Puai Hope ra, e riro ïa to tatou faaroo i te itoito e e nehenehe atura hoi to tatou ahoaho e monohia mai e te tiaturi papu. Auê hoi ïa faaitoitoraa i te iteraa e te faaroo maira te Atua i ta tatou mau pure e e pahono mai oia! Teie râ, mai ta Paulo i papai i te amuiraa no Philipi, e tia ia tatou ia pûpû atu i ta tatou mau pure e ta tatou mau aniraa [taparuraa] “ma te haamaitai”. (Philipi 4:6.) Oia mau, i te mau mahana atoa, e tia ia tatou ia faaite tahaa ˈtu ia Iehova eaha to roto i to tatou mafatu e te reira ma te haamauruuru ia ˈna e ma te ‘haamaitai i te Atua i te mau mea atoa ra’. (Tesalonia 1, 5:18.) E riro taua peu ra i te tauturu ia tatou ia taai i te mau auraa fatata roa e te mahanahana atoa hoi e to tatou Atua e i te faatupu mai i te hau. E faaite mai te tumu parau i mua nei e i roto i teie nei ao arepurepu e te ataâta mau hoi, mea faufaa roa ia faaohipa te mau tavini a Iehova i teie nei mau aˈoraa.
[Nota i raro i te api]
a Ia au i te haapapuraa a te Tatararaa a te ao apî, mai teie ïa te huru ta Alfred Kuen huriraa i taua irava nei: “A tamau i te ani (...), eiaha e tuu i roto i ta outou maimiraa (...); a patoto, a onoono, e e iritihia mai ia outou i te uputa.” — Parole vivante.
b Mea taa ê te hoê manaˈo taiâ e ore noa, i te hepohepo rahi o te vai tamau noa mai, inaha, ua riro hoi te reira ei ahoaho rahi i te pae no te feruriraa e mea fifi roa ˈtu â ïa e te ino rahi. Hiˈo A ara mai na! o te 22 no atopa 1987, api 3 e tae atu i te 16 (na roto i te reo farani).
Nafea outou ia pahono mai?
◻ No tei hea mau tumu te mau kerisetiano e nehenehe ai e hepohepo?
◻ Na te aha e nehenehe e tauturu mai ia tatou ia faaruru i te hepohepo?
◻ No te aha te mau kerisetiano e nehenehe ai e tiaturi e e tauturu mai te Atua ia ratou no te haamâha i to ratou mau hinaaro i te mau mahana atoa?
◻ Eaha te auraa te parau ra “aniraa ˈtu [taparuraa ˈtu]”, e nafea, ia au i te mau hiˈoraa no mutaa ihora, o Iehova ia pahono mai i te mau aniraa aore ra taparuraa?
◻ Nafea o Iehova e nehenehe ai e pahono mai i ta tatou mau pure?
[Hohoˈa i te api 23]
‘Te faaamu nei hoi to outou Metua i te raˈi ra i te mau manu. E ere anei ïa mea faufaa aˈe outou ia ratou?’