Te vai mâ noa ra anei outou i roto i te mau tuhaa atoa?
“A haere, a haere, haere outou i rapae; eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra; e haere outou i rapae mai rotopu mai ia ˈna ra; ia mâ outou, e tei hopoi i te mau farii a Iehova ra! — ISAIA 52:11.
1. a) Maoti tei hea faaueraa na te arii, i faahoˈihia ˈtu ai te mau farii a Iehova i Ierusalema? b) Nafea vetahi o taua mau auˈa ra i te faainoraahia?
E TEIE NEI, ua matara mai ratou — i muri aˈe i to ratou vai-tîtî-raa e 70 matahiti te maororaa! Ua faatia aˈera hoi te hoê ture na te arii i te matahiti 538 hou to tatou nei e ia haere te nunaa ati iuda ‘e faatia i te tahi hiero no Iehova te Atua o Iseraela’. (Ezera 1:2, 3.) I muri noa iho, ua tupu aˈera te hoê ohipa faahiahia mau oia hoi: “Ua hopoi maira te arii ra o Kuro [no Peresia] i te mau mea no roto i te fare o Iehova i hopoihia mai e Nebukanesa mai Ierusalema mai.” (Ezera 1:7, 8). I roto i taua mau farii ra te vai ra ïa te mau auˈa moˈa ta Belesazara e to ˈna mau taata hui arii i haaviivii i te rui o Babulonia i topa ˈi na roto i te faaohiparaa i te reira no te faahanahana i to ratou atua haavare (Daniela 5:3, 4). E nehenehe atura ïa te mau taata i hopoi-tîtî-hia i tahito ra, e faahoˈi atu i taua mau farii ra i Ierusalema e a faaohipa ˈtu ai no te arue ia Iehova.
2. a) Eaha te parau tohu a Isaia ta te feia i hopoi-tîtî-hia i tahito ra e haamanaˈo? E tano ïa te reira no vai? b) No te aha ratou i aˈohia ˈi e ia ore roa ratou ia faatiaia noa ˈtu i te mea viivii ra?
2 A faaineine noa ˈi ratou i to ratou revaraa ma te oaoa, eita e ore e ua haamanaˈo aˈera te mau ati Iuda i teie mau parau a te peropheta ra o Isaia i te na ôraa e: “A haere, a haere, haere outou i rapae; eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra; e haere outou i rapae mai rotopu mai ia ˈna ra; ia mâ outou, e tei hopoi i te mau farii a Iehova ra!” (Isaia 52:11). Na te ati Levi iho â ïa i hopoi i taua mau farii ra (Numera 1:50, 51; 4:15). Ua faaite atea mai râ o Isaia e na te taatoaraa o te mau ati Iuda e hoˈi mai mai te faatîtîraa e amo i taua mau farii ra. E tia ˈtura ïa ia ratou ia mâ noa. Eita ratou e eiâ i te mau taoˈa faufaa roa a to Babulonia mai ta te mau ati Iseraela i na reira ia ratou i haere mai i rapae mai Aiphiti mai (hiˈo Exodo 12:34-38). No reira, e ore roa ˈtura ïa e tia ia ratou ia atuatu i te mau hinaaro miimii atoa i te pae materia ia hoˈi atu ratou i roto i to ratou fenua. Ia tapea ratou i te hoê noa ˈˈe o te mau “idolo [faufau]” no Babulonia, e riro ïa ratou i te viivii (Ieremia 50:1, 2)a. Na roto noa ïa i te faaea-mâ-raa i roto i te mau tuhaa atoa, te mau ati Iuda e nehenehe ai e hoˈi atu i Ierusalema na nia i te “eˈa moˈa”. — Isaia 35:8, 9.
3. I teie mahana, o vai ma te feia e amo i te mau “farii” o Iehova? No te aha e riro ai ei aroraa na ratou te vai-mâ-raa?
3 Na reira hoi i teie mahana, e tia i te mau Ite ia vai mâ noa, inaha te amo nei ratou i te mau “farii” a Iehova. Ua faahiti hoi te aposetolo Paulo i te mau parau a Isaia e ua faaohipa aˈera i te reira i nia i te mau kerisetiano o to ˈna ra tau i te na ôraa e: “E tamâ hua tatou ia tatou iho i te mau viivii atoa o te tino e te varua, ma te faatupu hua i te maitai i te mǎtaˈuraa ˈtu i te Atua.” (Korinetia 2, 6:17 e tae atu i te 7:1). Aita noa tatou e ora nei i roto i te hoê ao viivii, e tia atoa râ ia tatou ia aro i to tatou mau huru ino no roto mai i to tatou mau tupuna (Genese 8:21). No te reira ra, te faahaamanaˈo maira Ieremia 17:9 ia tatou e: “E haavare rahi to te aau i te mau mea atoa nei, e ua ino roa. O vai te ite?” Te haavare nei vetahi pae ia ratou iho e te haavare atoa nei hoi i te tahi pae, ma te manaˈo e te ora nei ratou i te hoê oraraa mâ e te fariihia mai e te Atua, e inaha e ere roa ˈtu hoi mai te reira. Ia na reira ratou, te faaohipa ra ïa ratou i te hoê huru haavarevare. Ia ui na ïa tatou tataitahi i teie nei uiraa: “Te faaitoito mau ra anei vau i te vai mâ noa i mua ia Iehova i roto i te mau tuhaa atoa?” No te tauturu ia tatou ia na reira, e tuatapapa anaˈe na ïa i teie nei e maha tuhaa o te vai-mâ-raa.
Te vai-mâ-raa i te pae tino: te ohipa matamua te tia ia rave
4. a) No te aha te vai-mâ-raa i te pae tino e riro ai ei ohipa matamua i roto i te nunaa o Iehova? b) No te aha e riro ai i te tahi taime ei mea fifi ia tapea tatou i te hoê faito teitei i te pae no te vai-mâ-raa?
4 Mai Tahito ra, ua riro te vai-mâ-raa i te pae tino ei ohipa matamua te tia ia ravehia i roto i te nunaa o Iehova (Exodo 30:17-21; 40:30-32). Inaha hoi, te faatura ra anei tatou i te mau “farii a Iehova” mai te peu e mea repo to tatou mau rouru, to tatou rima, to tatou mata, to tatou niho aore ra to tatou mau maiuu aore ra ia hauˈa reporepo tatou? Mea ohie roa râ hoi ia vaiiho i teie nei ao e rave noa nei i te mau huru mea atoa, ia ohipa mai i nia ia tatou. — Roma 12:2.
5. a) No te aha e riro ai ei mea faufaa roa ia tapea tatou i te hoê faito viivii ore teitei mau? A horoa mai i te tahi mau hiˈoraa e faaite mai e nafea taua aˈoraa nei e nehenehe ai e faaohipahia e tatou nei. b) Nafea te mau matahiapo e nehenehe ai e hopoi i ta ratou tauturu i roto i taua tuhaa ra?
5 Nafea hoi tatou e nehenehe ai e taa ê i to teie nei ao ia farii noa tatou i te mau mea atoa? Eita anei te hoê fare reporepo aore ra te hoê vahi haamoriraa nahonaho ore e turai i te tahi pae ia ‘faaino i te parau a te Atua’? (Tito 2:5.) Tera râ, mai te peu mea atuatu maitai tatou ia tatou iho, ia ohi na ïa tatou i te mau papie e vai noa ra na raro i te mau vahi tairururaa, ia haere atoa na tatou e tamâ i te Piha o te Basileia e ia vai mâ atoa na to tatou fare — noa ˈtu â ïa e e ere i te mea faahiahia roa — e inaha, ia na reira e faahanahana ïa tatou i te Atua (hiˈo Petero 1, 2:12). E te mau matahiapo, a horoa i te hiˈoraa maitai i roto i te tuhaa no te vai-mâ-raa. Eiaha roa ˈtu na outou e ‘tapea’ mai ia outou i te horoa i te mau aˈoraa e tano maitai i te taime mau ra. — Ohipa 20:20.
6. Nafea ïa tatou ia faanehenehe ia tatou ia haere tatou i te mau putuputuraa e ia apiti atu tatou i roto i te pororaa?
6 Eaha ˈtura ïa te tia ia parauhia no nia i to tatou huru faanehenehe ia haere tatou e haamori ia Iehova i te mau putuputuraa e ia haere tatou i roto i te pororaa? Aita anei e titauhia ra e ia ‘au maitai e te faaieie ore’? (Timoteo 1, 2:9; Hebera 10:23-25.) Eiaha roa ˈtu tatou e manaˈo e e tia mau iho â ia tatou ia faanehenehe maitai mai te peu e e tuhaa ta tatou i roto i te porotarama o te putuputuraa. E erehia te hoê huru faanehenehe e ravehia ma te haapeapea ore i te ieie ore e ore roa ˈtu e au i te haamoriraa. E riro hoi te mau pute tahito roa e te mau Bibilia tahito i te faaore i te tura o te parau no nia i te Basileia.
Ia ape na tatou i te faataeroraa i te pae feruriraa
7. Ia au i te Philipi 4:8, nafea tatou e nehenehe ai e vai mâ noa i te pae no te feruriraa?
7 I roto i te Philipi 4:8, teie te aˈoraa ta Paulo e horoa mai nei: “E teie nei, e au mau taeae, te mau mea haavare ore ra, te mau mea au maitai ra, te mau mea tia ra, te mau mea viivii ore ra, te mau mea popouhia ra, te mau mea roo maitatai ra; te vai na te tahi maitai e te tahi mea haamaitai ra, e haamanaˈo i taua mau mea ra.” Teie râ, e mau faahemaraa no te mau vahi atoa mai, teie e haafifi mai nei ia tatou e a turai atu ai hoi ia tatou ia fariu tia i to tatou mata i roto “i te mau mea hohonu a Satani”. — Apokalupo 2:24.
8. Nafea tatou ia faahohoˈa i te mau ati e nehenehe e tupu mai i roto i te mau taime faaanaanataeraa? A faatia mai na te tahi mau huru tupuraa i itehia e outou.
8 Ei hiˈoraa, i te mea hoi e mea ohie roa e noaa mai ai te mau hohoˈa vidéo faufau aore ra te mau hohoˈa no nia i te haavîraa puai iino mau, ua faatupu ïa te reira i te mau fifi ino roa i nia i te feia e vidéo ta ratou. I Europa, e tiai na te hoê kerisetiano faaipoipohia e ia haere ta ˈna vahine e taoto no te mataitai i te mau hohoˈa hairiiri. Ua tupu roa ˈˈera te mau huero viivii i roto ia ˈna, e ua faaturi aˈera hoi oia (hiˈo Iakobo 1:14, 15). I roto i te hoê fenua afirita, e ani atu na te hoê pupu taurearea Ite i to ratou mau hoa haapiiraa i te mau hohoˈa vidéo hairiiri, e e mataitai na hoi ia reva to ratou mau metua. Teie râ ta te hoê matahiapo no Nigéria i parau: ‘Te fifi ino roa ˈtu â, no roto mai ïa i te mau porotarama a te afata teata matauhia i te mau mahana atoa teie e faaite atoa mai nei i te haavîraa puai, te ohipa taparahi taata, te tamaˈi, te mau hohoˈa faufau e te ore-roa-raa e faatura i te here i rotopu i te tane e te vahine.’ Ua riro atoa te mau buka faufau mama roa, te mau vea hairiiri, te mau buka e faaaraara nei i te melo taatiraa, te mau hohoˈa viivii e te pehe e haaviivii, ei mau fifi ino roa.
9. a) No te aha tatou e maiti ai i te mea ta tatou e faaroo, ta tatou e mataitai e ta tatou e taio? b) Eaha ïa to tatou huru i mua i te mau ohipa papu ore?
9 Eita ta tatou e nehenehe e haaviivii i to tatou feruriraa i te mau mea ‘haama hoi ia parau noa ˈtu’. (Ephesia 5:12.) A maiti maite na i te mau mea ta outou e faaroo, ta outou e mataitai e ta outou e taio. Ia vai ara noa na outou, a faarue oioi i te mea faufaa ore (Salamo 119:37). Ia nehenehe outou e na reira, e tia ïa ia outou ia faaohipa i te hitahita ore; e riro paha ïa e e tia ia outou ia ‘moto i to outou tino e ia vi’. (Korinetia 1, 9:27.) Eiaha roa ˈtu ia moehia ia outou e te ite noa maira “[Tei] ore e itea ia hiˈo ra” te mau mea ta tatou e mataitai ra i roto i te pouri (Hebera 11:27). Ia maue ê na outou i te mau mea faufaa ore. “Ia itea ia outou te mea au i te Fatu ra.” — Ephesia 5:10.
‘Ia vai ara noa na tatou’ no te faaea viivii ore noa i te pae morare
10. a) No te aha hoi e rave rahi mau kerisetiano e aˈohia ˈi aore ra e tiavaruhia ˈi i te mau matahiti atoa? b) Eaha te faaueraa tumu bibilia te tia ia aratai i to tatou haerea ia rave tatou i ta tatou tau faafaaearaa aore ra mai te peu e tei te ohipa tatou?
10 I roto i te Ephesia 5:5, teie te faaararaa ta Paulo e horoa mai nei: “Ua ite hoi outou e, aore o te faaturi, e te taata faufau ra, aore o te nounou taoˈa, e haamori idolo ïa, aore anaˈe ïa e aiˈa i te basileia o te Mesia ra, e no te Atua.” Area râ hoi, i te mau matahiti atoa, e rave rahi tausani mau kerisetiano teie e aˈohia nei aore ra tei tiavaruhia i te mea hoi e ua hara ratou i te ohipa taiata — inaha, ua ‘hamani ino [harahia] ratou i to ratou tino’. (Korinetia 1, 6:18.) Ua na reira te rahiraa no te mea aita ratou i ‘faaau i to ratou haerea i te parau a te Atua’. (Salamo 119:9.) Ei hiˈoraa, e rave rahi teie e ore e vai ara nei i te pae morare i roto i ta ratou mau tau faafaaearaa. Aita ratou e haapao nei i te mau putuputuraa kerisetiano e te faahoa nei hoi ratou i te tahi mau taata aita e tavini ra ia Iehova. Ma te manaˈo e ‘e mau taata papu maitai hoi ratou’, ua amui atu vetahi mau kerisetiano i roto i ta ratou mau ohipa papu ore. Ua hoa roa atoa hoi te tahi pae i to ratou mau hoa ohipa. Ua faahoa ˈtu te hoê matahiapo i te hoê o to ˈna mau hoa ohipa e ua faarue maira i to ˈna utuafare fetii no te ora i pihai iho ia ˈna! E ua tiavaruhia ˈtura oia. Auê hoi teie mau parau a te Bibilia i te riro ei parau mau e: “E ino te parau maitai i te amuiraa iino ra”! — Korinetia 1, 15:33.
11. No te aha te mau oroa tamaaraa kerisetiano e tia ˈi ia hiˈopoa-maite-hia?
11 A feruri maite na i nia i teie mau parau no Afirita Apatoa mai: “Ua riro atoa te mau oroa rarahi ei fifi no te viivii-ore-raa i te pae morare o te mau kerisetiano e rave rahi (...). Ua faanahohia vetahi o taua mau oroa ra i muri aˈe i te tairururaa mataeinaa.” Area te mau haaputuputuraa kerisetiano iti ra e te hiˈopoa-maitai-hia, e varavara roa ïa i te riro mai ei “taeroraa ava”. (Galatia 5:21.) Mai te peu e e manaˈo outou e horoa i te mau inu taero, ia ravehia ïa te reira ma te au e ma te hiˈopoa-maite-hia. “E tâhitohito tei te uaina”, e i raro aˈe i ta ˈna faaohiparaa, aita te tahi mau kerisetiano i ara i te pae morare aore ra ua faaara mai ratou i roto ia ratou i te tahi mau hinaaro iino (Maseli 20:1). Mea na reira hoi e piti na taurearea kerisetiano i te raveraa i te peu mahu i muri aˈe i to raua inu-rahi-raa i te ava.
12, 13. a) Nafea vetahi ia faatitiaifaro i to ratou haerea viivii? No te aha to ratou huru manaˈo e riro ai ei manaˈo haavare? b) Nafea tatou e nehenehe ai e vai ara i te mea e haamǎtaˈu ra i to tatou vai-mâ-raa i te pae morare?
12 Ia faahemahia tatou, eiaha roa ˈtu ïa ia moehia ia tatou e mai te peu e mea mâ tatou i rapae, te vahi faufaa roa ˈˈe o to tatou ïa huru i roto (Maseli 21:2). Mai te huru ra ïa e te manaˈo nei vetahi pae e ua ineine noa te Atua i te faaore mai i ta ratou mau ohipa viivii e tamau noa ra i te rave no te mea e feia paruparu ratou. Teie râ, aita anei te reira e ‘ruri ê ra i te aroha mau o to tatou Atua ei taiataraa’? (Iuda 4.) Te manaˈo atoa nei hoi vetahi pae e “e ore Iehova e hiˈo mai”. (Ezekiela 8:12.) Ia haamanaˈo na tatou e ‘aore roa hoi e mea i moe ia ˈna; te vai noa nei râ te mau mea atoa ma te maheu roa i mua i to ˈna mata, to tei haava mai ia tatou nei’. — Hebera 4:13.
13 Ia haapao maitai na ïa tatou i te mau mea atoa e haamǎtaˈu mai i to tatou huru viivii ore i te pae morare. “Eiaha hoi te parau tiaâ ra, e te parau rii maamaa ra, e te faaata rii iino ra, e ore ïa e au.” (Ephesia 5:3, 4). “Ia riaria i te ino”, noa ˈtu te huru ta taua mau mea iino ra e nehenehe e faaohipa i nia i te tino. — Roma 12:9.
Ia vai mâ noa na tatou i te pae varua
14, 15. a) Nafea vetahi i te taeroraa i te pae varua? b) Nafea te mau apotata ia faaohipa i to ratou ‘vaha no te faatiopa i to ratou taata-tupu’? c) E riro te mau apotata ei feia viivii mau i roto i tei hea mau tuhaa, e eaha tei moehia ia ratou?
14 Ua taero hoi vetahi pae i te pae varua na roto i to ratou apeeraa i te tahi mau hohoˈa faaroo e patahia mai na roto i te afata radio aore ra i te afata teata. I roto i te hoê fenua i Afirita, ua mataitai te tahi mau kerisetiano vetahi mau hohoˈa i roto i te afata teata e te reira ma te farii popou, no nia i te mau tiaturiraa tupapau a te mau haapaoraa. Ua faaara mai râ hoi te aposetolo Paulo i to ˈna mau hoa no nia i te hoê ati ino roa ˈtu â: oia hoi, e ‘faatiopa roa [te mau apotata] i te faaroo o te tahi pae ra’. (Timoteo 2, 2:16-18.) E farereihia te mau taata mai teie te huru i to tatou nei mau mahana (Petero 2, 2:1-3). I te tahi taime, te haaviivii nei ratou i te mau manaˈo o vetahi pae. Inaha, te haapapu maira te Maseli 11:9 e: “Te pohe nei te mau taua o te taata haavare ra i to ˈna iho vaha.”
15 E pinepine vetahi mau apotata i te faaohipa i te huru miimii; te parau nei ratou e te erehia nei tatou i to ratou tiamâraa, no nia iho â râ i te tatararaa i te auraa o te Bibilia (hiˈo Genese 3:1-5). Inaha hoi, aita ˈtu mea ta taua mau taata e haa nei e ia viivii atoa tatou oia hoi ia hoˈi faahou ratou i muri, na roto i te pûpû-noa-raa mai tatou i te mau haapiiraa faufau a “Babulonia Rahi”. (Apokalupo 17:5; Petero 2, 2:19-22.) Te faaohipa atoa nei vetahi mau apotata i te mau hinaaro o te tino nei; te faaitoito nei ratou i to ratou mau hoa tahito e “ia arearea rii”; ia faaroo anaˈe atu tatou ia ratou mai te huru ra ïa e mea “faufaa ore” aore “e ere no roto i te Bibilia” te ohipa haehaa oia hoi te pororaa i tera fare i tera fare (hiˈo Mataio 16:22, 23). Parau mau ia hiˈohia i to ratou huru rapae, mai te huru ra ïa e e mau taata viivii ore taua mau taata parau rii iino faufaa ore ra, i te pae tino e i te pae morare. I roto râ, e feia viivii ïa, tei riro roa i te teoteo ma te manaˈo e na ratou iho e faatere ia ratou. Ua moehia ia ratou i te mau mea atoa ta ratou i haapii no nia ia Iehova, to ˈna iˈoa moˈa e to ˈna mau huru. Eita ratou e farii faahou e te mau parau mau bibilia atoa ta ratou i haapii — te tiaturiraa faahiahia mau no nia i te Basileia e no nia i te hoê paradaiso i nia i te fenua nei, te hape o te mau haapiiraa mai te Torutahi, te pohe-ore-raa te nephe, te auahi o te po auahi e te vahi tamâraa — taua mau mea atoa na te “tavini haapao maitai e te paari” ïa i horoa mai na ratou. — Mataio 24:45-47.
16. Nafea te feia parau-tia ia faaorahia “e te ite”?
16 Teie te manaˈo faufaa mau ta te hoê tiaau haaati farani i horoa mai: “Te riro nei hoi vetahi mau taeae i te haavare no te mea aita te ite mau i noaa ia ratou.” No taua tumu nei ïa te Maseli 11:9 e parau ai e: “Te ora nei râ te feia parau-tia ra i te ite.” Te auraa o taua irava ra eiaha roa ˈtu ïa e faaroo noa ˈtu i te mau apotata e e tâuˈa i ta ratou mau buka, ia haa râ tatou ia noaa mai “te ite rahi papu roa ra, ia farii maite i te parau aro a te Atua Metua” maoti te hoê haapiiraa tataitahi o te Bibilia e o te mau vea aore ra buka bibilia i neneihia e te Taiete Watchtower. O vai hoi, mai te peu tei ia ˈna ra teie ite papu, o te haapao atu i te mau parau a te mau apotata? Ia ore roa ˈtu na te hoê taata ia “haavare mai ia outou i te parau taparu”! (Kolosa 2:2-4.) Ia faarue na tatou mai ta tatou e faarue i te raau taero i te mau haapurororaa parau haavare a te mau haapaoraa, noa ˈtu e no hea mai! I te mea hoi e te faaohipa nei to tatou Fatu i “te tavini haapao maitai e te paari” no te horoa mai i “te parau o te ora mure ore”, no te aha ïa tatou e haere ai e tii i te tahi atu vahi? — Ioane 6:68.
E faaea mâ noa anei outou?
17, 18. No te aha e riro ai ei mea faufaa roa ia vai mâ tatou i te a) pae tino, b) pae feruriraa, c) i te pae morare, e i te d) pae varua?
17 E tia ia tatou ia rave i te mau tutavaraa e rave rahi ia vai mâ noa tatou i mua i te Atua ra o Iehova. Na roto i te haapaoraa i te vai-mâ-raa to tatou tino, to tatou fare, to tatou mau ahu e ta tatou Piha o te Basileia, te faahanahana ra ïa tatou i te parau no nia i te Basileia ta tatou e poro nei. Na roto i te vai-mâ-raa i te pae morare e i te pae varua, e tia atura ïa ia tatou, mai ta Paulo e aˈo maira i roto i te Philipi 4:8, ia tamau noâ i te manaˈo i te mau mea tia ra, te mau mea viivii ore ra, te mau mea popouhia ra.
18 Te taa papu ra ïa tatou e e tia ia tatou ia vai mâ noa i te pae morare, i roto i ta tatou mau parau e ta tatou mau ohipa. Te faaara papu maira o Iehova e te feia e rave noa ˈtu i te tahi ohipa viivii e ore roa ˈtu ïa ratou e ô i roto i te Basileia o te Atua (Korinetia 1, 6:9-11). Parau mau, e nehenehe taua mau huru viivii ra e riro ei mau mea au, ia ueue râ tatou i ta te tino nei, o te viivii ïa te noaa mai ia tatou (Galatia 6:8). E oia hoi, e tia ia tatou ia vai mâ noa i te pae varua, e i te pae no te haapiiraa. E tauturu taua huru vai-mâ-raa o tatou nei ia tatou, ia faaora i to tatou mafatu e to tatou mau manaˈo i te mau mea viivii atoa. E imi anaˈe na i te manaˈo o te Atua — eiaha râ i to tatou nei — i te mau taime atoa.
19. Na te aha e nehenehe e tauturu i te mau kerisetiano faatavaihia e te mau melo o te “feia rahi roa” ia vai mâ noa i roto i te mau tuhaa atoa?
19 Fatata roa te tumu rahi o te viivii — oia hoi te Diabolo ra o Satani — i te hurihia i roto i te hoê abuso hohonu, o ˈna e ta ˈna mau demoni. A tiai noa ˈtu ai i taua taime ra, ia vai mâ noa ïa pauroa te mau tavini a Iehova — te mau kerisetiano faatavaihia i te varua e te mau melo o te “feia rahi roa” — i te mea hoi e o ratou teie e amo nei i te mau farii a Iehova (Apokalupo 7:9, 13-15; 19:7, 8; 20:1-3)! E riro mau â te aroraa ei aroraa rahi mau, eiaha râ ia moehia ia tatou e e horoa noa mai o Iehova i to ˈna “varua [moˈa]”. (Roma 1:4.) Ua ineine atoa ta ˈna faanahonahoraa viivii ore e tae noa ˈtu hoi te mau matahiapo e tavini nei i roto i ta ˈna pu i te tauturu mai ia tatou na roto i te horoaraa mai i te mau aˈoraa faahiahia mau niuhia i nia i te mau Papai. Maoti taua tauturu ra e ta tatou opuaraa e mau papu, e nehenehe tatou e vai mâ i roto i te mau tuhaa atoa!
[Nota i raro i te api]
a Te auraa o te parau hebera ra gilloulim, i hurihia na roto i te parau ra “idolo [faufau]”, e mau mea faufau ïa no te mau ati Iuda. — Deuteronomi 23:12-14; Mau arii 1, 14:10; Ezekiela 4:12-17.
Ei haapoto-noa-raa
◻ No te aha te mau ati Iuda i hoˈi mai na Babulonia e tia ˈi ia vai mâ?
◻ Nafea tatou e nehenehe ai e ara maite i nia i to tatou vai-mâ-raa i te pae tino?
◻ Nafea tatou ia paruru i to tatou mau manaˈo i te mau mea taero atoa?
◻ Nafea tatou ia haapao maitai i te mau ati i te pae morare?
◻ Nafea tatou e nehenehe ai e tapea mai i to tatou vai-mâ-raa i te pae varua?
[Hohoˈa i te api 14]
Ia riro to tatou fare ei hiˈoraa i te pae no te mâ.
[Hohoˈa i te api 15]
E tia i te mau kerisetiano ia faaite i to ratou manaˈo maitai na roto i te oreraa e mataitai i te mau hohoˈa vidéo e te mau hohoˈa e patahia mai i roto i te afata teata o te nehenehe e faataero i to ratou feruriraa.
[Hohoˈa i te api 16]
E nehenehe te tahi mau oroa iti tamaaraa e riro ei faaitoitoraa.
[Hohoˈa i te api 17]
Maoti ta ratou haapiiraa tuutuu ore i te Bibilia, e faaea mâ noa te mau Ite itoito i te pae varua, e riro hoi ratou i te paruruhia e i te oaoa.