VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w87 1/11 api 8-13
  • “Ia moˈa atoa outou”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Ia moˈa atoa outou”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê Atua moˈa, e ei feia haamori moˈa
  • ‘Mea moˈa hoi te Ture, te hapa ore e te maitai’
  • “Te aˈo a Iehova e mea maramarama ïa”
  • Viivii ore i roto i te hoê ao viivii
  • E faatupu hua anaˈe na i te maitai i te mǎtaˈuraa ˈtu i te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Tamâhia ei nunaa no te mau ohipa maitatai
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • “E moˈa, e moˈa, e moˈa Iehova”
    A faafatata ˈtu ia Iehova
  • “Ia moˈa outou”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
w87 1/11 api 8-13

“Ia moˈa atoa outou”

“Mai ia ˈna hoi i parau mai ia outou e moˈa ra, ia moˈa atoa outou i ta outou mau parau atoa: ua oti hoi i te papaihia e, Ia maitai outou; te maitai nei hoi au.” — PETERO 1, 1:15, 16.

1, 2. a) Eaha te parau e nehenehe e taiohia i nia i te taupoo o te tahuˈa rahi, e eaha hoi ta ˈna e titau ra? b) No te aha hoi e tia ˈi ia faahaamanaˈo i te moˈaraa o Iehova? c) Eaha te aˈoraa ta Petero i horoa mai no nia i te vai-moˈa-raa?

“IA MOˈA TO IEHOVA.” E ite maitai te taatoaraa i taua mau parau faahiahia mau ra, tei nanaˈohia i nia i te hoê mea auro anaana e tei tamauhia i nia i te taupoo o te tahuˈa rahi o Iseraela (Exodo 28:36-38). Te faahaamanaˈo ra hoi te reira ma te papu maitai e, taa ê atu i te mau nunaa etene e haamori ra i te mau atua viivii, te haamori ra ïa o Iseraela i te hoê Atua viivii ore, te hoê Atua moˈa.

2 Mai te peu e e Ite outou iho no Iehova, te papu maitai ra anei ia outou e te Atua ta outou e haamori ra, e Atua viivii ore ïa, te moˈa e te parau-tia? E riro paha ïa e ia faahaamanaˈohia mai outou i te hoê parau mau tumu, eita roa ˈtu te reira i te mea faufaa no outou. Inaha hoi, aita anei Iehova i haamaitai mai ia tatou, tatou ta ˈna mau tavini, na roto i te horoaraa mai i te mau “mea hohonu atoa a te Atua”: oia hoi te mau parau tohu fifi mau ia taahia a te Bibilia, te faaohiparaa i ta ˈna mau faaueraa tumu e tae noa ˈtu i ta ˈna haapiiraa (Korinetia 1, 2:10; hiˈo Daniela 12:4)? Teie râ, mai te huru ra ïa e aita vetahi pae e farii mau ra i te moˈaraa o Iehova. Inaha, i te mau matahiti atoa, e rave rahi tausani mau Ite teie e topa nei i roto i te haerea viivii. E rave rahi atu â tausani taata teie e topa nei i roto i te fifi na roto i te raveraa i te mau ohipa e orure atu ai i te mau ture a te Bibilia. Ma te papu maitai, te vai ra hoi teie e ore e taa nei i te faufaaraa o taua mau parau ra i papaihia i roto i te Petero 1, 1:15, 16 e na ô ra e: “Mai ia ˈna hoi i parau mai ia outou e moˈa ra, ia moˈa atoa outou i ta outou mau parau atoa: ua oti hoi i te papaihia e, Ia maitai outou; te maitai nei hoi au.”

Te hoê Atua moˈa, e ei feia haamori moˈa

3. Eaha ta te hoê himene a Mose e faaite maira no nia ia Iehova?

3 ‘Nafea hoi te hoê taata tia ore e nehenehe ai e riro ei taata moˈa? Eita hoi e nehenehe’, o ta outou paha ïa e parau mai. Tera râ hoi, i hea roa to Petero raveraa mai i ta ˈna aˈoraa. Te faahiti ra oia i ǒ nei i te mau parau tei horoahia ˈtu no te taime matamua i te mau ati Iseraela i muri noa ˈˈe i to ratou haereraa mai i rapae ia Aiphiti. Ma te faaora mai ia ratou na roto i te hoê semeio, ua faaite maira Iehova ia ˈna mai te hoê Faaora, o Te tapea i ta ˈna mau parau tǎpǔ, e te “puai rahi i te tamaˈi”. (Exodo 3:14-17; 15:3.) I roto i te hoê himene e faataa ra i te pauraa o Aiphiti i roto i te miti Uteute, ua faaite maira o Mose i te tahi atu â huru o Iehova; teie hoi ta ˈna e parau ra: “O vai to te mau atua e au ia oe, e Iehova? o vai tei au ia oe o tei hau ê i te maitai ra [moˈa]?” (Exodo 15:11). E a tahi atoa ra i roto i te Bibilia e horoahia ˈi no Iehova i te parau ra moˈa.

4. a) E riro o Iehova ei Atua “moˈa”, i roto i tei hea auraa? b) E taa ê Iehova i te tahi atu mau atua no Kanaana i roto i tei hea tuhaa?

4 Te mau parau hebera e heleni i hurihia na roto i te parau ra “moˈa” i roto i te Bibilia, te auraa ra e mea ‘anaana ïa, apî, aita e tafetafeta aore ra mâ’. Te faataa maira o Mose ia Iehova mai te hoê Atua maitai rahi, o te ore hoi e nehenehe e haaviiviihia e o te ore roa ˈtu e farii i te mau mea viivii (Habakuka 1:13). E taa-ê-raa rahi mau te vai ra i rotopu ia Iehova e te mau atua no Kanaana, te fenua e faaeahia ˈtu i muri noa ˈˈe, e te mau ati Iseraela. Te horoa mai nei te tahi mau parau i itehia i Ras Shamra, te hoê oire i te pae miti no Suria, i te pae apatoerau, i te hoê manaˈo iti e te faahiahia râ hoi o te hiero i pûpûhia na te mau atua atoa no Kanaana. Ia au i te buka ra Te mau ati Kanaana (beretane) a John Gray, te faataa maira taua parau ra i te parau no te mau atua “imi hara, pohe hae, haavi e te peu faufau”.

5, 6. Eaha te huru o te haamoriraa ta te mau ati Kanaana e pûpû na na to ratou mau atua faufau, i nia ia ratou? b) Eaha te huru o te haamoriraa a te Atua moˈa i nia i te mau ati Iseraela?

5 Mai te nehenehe e manaˈohia, te taatoaraa o te mau haapiiraa no nia i te ora o te mau ati Kanaana o te huru ïa o te mau atua peu faufau ta ratou e haamori ra. Teie ta te buka ra Te haapaoraa a Iseraela (beretane) e faataa ra: “Te mau ohipa e tamau-noa-hia ra i te rave mai tei ravehia na e te mau atua, ua riro ïa ei tuhaa no te haamoriraa e pûpûhia na na ratou. (...) E rave rahi mau tane e mau vahine e tavini na ia Aschtoreth [te ruahine no te herehere] (...). E pûpû na ratou ia ratou no ˈna na roto i te raveraa i te peu taiata.” Te na ô râ o William Albright e: “Te huru herehere ino roa ˈˈe o ta ratou haamoriraa, te faahopearaa, o muri roa ïa i te hairiiriraa.” Te haamoriraa i te mau “pou moˈa” e faahohoˈa i te melo taatiraa o te tane, te mau faatusiaraa tamarii, te ohipa tahutahu, te mau faauruaraa e tae noa ˈtu hoi i te taotoraa i te hoê fetii, te taotoraa i te mau animala, o te mau ohipa ïa e ravehia na i te fenua ra i Kanaana. — Exodo 34:13; Levitiko 18:2-25; Deuteronomi 18:9-12.

6 Area o Iehova ra e Atua “maitai [moˈa] rahi” ïa oia. Eita ta ˈna e nehenehe e farii i taua haerea hairiiri ra i roto i te feia e haamori ia ˈna (Salamo 15). Taa ê atu i te mau atua no Kanaana, ua faateitei o Iehova i te feia e haamori ra ia ˈna. E rave rahi taime to ˈna horoaraa mai i teie nei aˈoraa, ta Petero e faahiti mai i muri aˈe i te na ôraa e: “Ia moˈa outou, no te mea, te moˈa nei au, o to outou Atua ra o Iehova.” — Levitiko 11:44; 19:2; 20:26.

‘Mea moˈa hoi te Ture, te hapa ore e te maitai’

7, 8. a) Nafea te mau ati Iseraela e nehenehe ai e ‘riro ei feia moˈa’? b) A faaite mai i te taa-ê-raa i rotopu i te Ture a Iehova e te haapueraa ture babulonia a Hammourabi.

7 ‘Te riroraa ei taata moˈa’ e ere ïa te auraa e te riroraa ei taata tia e te faahua paieti, te auraroraa râ i te taatoaraa o te mau ture tei horoahia mai ia Iseraela na roto i te arai o Mose (Exodo 19:5, 6). Taa ê atu i te ture a te tahi atu mau nunaa, e nehenehe te Ture a te Atua e faarirohia ei ture ‘moˈa, hapa ore e te maitai’. — Roma 7:12.

8 E parau mau, hoê â mau tuhaa ta te haapueraa ture babulonia a Hammourabi, tei papaihia na mua ˈˈe i te Ture a Mose e tuatapapa ra. Hoê â vetahi o ta ˈna mau faaueraa, mai te ture a te talion (‘mata e mata’), e te mau faaueraa tumu i faahitihia e Mose. No reira ïa vetahi mau taata patoitoi e parau ai e ua rave mai oia i ta ˈna mau ture i roto i te haapueraa ture a Hammourabi. I te parau mau, te faahanahana ra taua haapueraa ture nei ia Hammourabi e te turu ra hoi i to ˈna mau hinaaro i te pae politita. Area o te Atua, ua horoa mai ïa oia i te Ture na te mau ati Iseraela ‘ia maitai ratou e a muri noa ˈtu, ia faaora oia ia ratou’. (Deuteronomi 6:24.) I te tahi aˈe pae, aita e haapapuraa e vai ra e ua riro mau te haapueraa ture a Hammourabi ei ture o te tia mau â ia haapaohia; ua riro noa te reira ei “ture no te aratai i te feia e imi ra i te tahi aˈoraa”. (La Nouvelle Encyclopédie britannique, neneiraa 1985, t. XXI, api 921.) Area te Ture a Mose ra, e tia ïa ia haapaohia e te faaite maira te reira i te faautuaraa tano mau te tia ia horoahia ia ore noa ˈtu ia haapaohia. E i te pae hopea, te haapao noa ra te haapueraa ture a Hammourabi i te huru te tia ia ravehia i nia i te feia rave hara; i roto i na 280 ture ta ˈna, e 5 noa ïa opaniraa papu te vai ra. Area te Ture a te Atua ra te haa ra ïa oia no te faaara ia ore te ino ia tupu mai maoti hoi i te faautua ˈtu i te reira.

9. Eaha te faaohiparaa a te Ture a Mose i nia i te oraraa o te mau ati Iuda?

9 I te mea hoi e ture ‘moˈa, te hapa ore e te maitai’, e faaohiparaa puai ta te Ture a Mose i nia i te oraraa o te mau ati Iuda. Te aratai ra oia i ta ratou haamoriraa e te vai ra hoi ta ˈna mau sabati i reira e haapae-roa-hia ˈi i te rave i te ohipa; te faataa maira oia i te mau huru i te pae faanavairaa faufaa a te nunaa, te horoa maira i te tahi mau ture i te pae no te ahu e e horoa mai hoi i te tahi mau faaueraa faufaa mau i te pae no te maa, no te taatiraa i te pae tino e tae noa ˈtu i te vai-mâ-raa. Te tuatapapa atoa ra hoi te Ture a Mose vetahi mau faaohiparaa a to tatou tino.

“Te aˈo a Iehova e mea maramarama ïa”

10. a) No te aha te Ture i tuatapapa ˈi e rave rahi mau tuhaa? b) Nafea hoi te Ture ia turu i te viivii ore i te pae tino e te oraora-maitai-raa o te tino (hiˈo atoa i te nota)?

10 E tapao faufaa mau ta taua mau faaueraa taatoa ra no nia i te oraraa o te mau mahana atoa, e titau ra: te faariroraa ia Iseraela ei nunaa viivii ore, i te pae tino, i te pae varua, i te pae no te feruriraa e i te pae morare. Ei hiˈoraa, te turu ra te mau ture i horoahia ˈtu i te mau ati Iseraela oia hoi, ia hopu ratou i te pape, ia ô i te apoo a tapoˈi atu ai i to ratou tutae, e ia faataa ê ratou i te feia tei roohia i te hoê maˈi pee e ia haapae ratou i te amu vetahi mau maa, i to ratou oraora-maitai-raa e te viivii-ore-raa i te pae tinoa. — Exodo 30:18-20; Levitiko pene 11; Lev 13:4, 5, 21, 26; 15:16-18, 21-23; Deuteronomi 23:12-14.

11. Eaha mau na te auraa te vai-viivii-ore-raa i te pae faaroo?

11 Teie râ, mea faufaa aˈe te vai-viivii-ore-raa i te pae varua i te oraora-maitai-raa i te pae tino e te vai-mâ-raa o te huiraatira. No reira, e faarirohia te hoê tane aore ra te hoê vahine tei amu i te hoê maa i opanihia, tei taoto i te hoê tane aore ra vahine aore ra tei tapea i te hoê taata pohe, ei taata viivii i te pae faaroo (Levitiko pene 11, 15; Numera pene 19). E opanihia ˈtura ïa i taua huru taata viivii ra ia amui atu i roto i te haamoriraa, a haapohehia oia i roto i te tahi mau huru tupuraa (Levitiko 15:31; 22:3-8). Eaha râ hoi te auraa e vai ra i rotopu i taua mau opaniraa ra e te vai-viivii-ore-raa i te pae varua?

12. Nafea te mau ture no nia i te vai-viivii-ore-raa i te pae faaroo ia turu i te vai-viivii-ore-raa i te pae varua?

12 Te tapao a te haamoriraa etene o te ohipa taiata ïa, te haamoriraa i te feia pohe e te mau oroa e apeehia e te mau ohipa faufau. Area râ, teie ta te hoê buka (The International Standard Bible Encyclopedia) e parau ra: “Eita te taotoraa i te tahi atu tane aore ra vahine e faarirohia na mai te hoê ravea no te haamori ia Yahweh. Te faariro ra râ hoi te mau ohipa atoa mai te reira te huru i te taata e na reira, ei taata viivii (...). I Iseraela, e faahanahanahia na te feia pohe, eita râ hoi ratou e haamorihia ma te tia ore e eita atoa hoi e riro ei taoˈa haamoriraa (...). Taa ê atu, no te hoê ati Iseraela, eita roa ˈtu ta ˈna e nehenehe e amuimui atu i roto i te mau taata ěê, ia tupu ta ratou mau oroa etene, i reira hoi e faaineinehia ˈi te tahi mau tamaaraa, inaha mea viivii hoi ta ratou maa.” Ua riro atura ïa te mau faaueraa a te Ture ei “patu” e faataa ê na i te mau ati Iseraela e te mau melo faaroo viivii. — Ephesia 2:14.

13. Nafea te Ture ia turu i te vai-viivii-ore-raa i te pae feruriraa?

13 Te turu ra te Ture i te huru viivii ore o te feruriraa o te mau ati Iseraela. Ei hiˈoraa, ta ˈna mau faaueraa no nia i te taatiraa o na taata faaipoipo, te turu ra ïa ia faateiteihia te mau manaˈo o te taata (Levitiko 15:16-33). Ua haapii aˈera hoi te mau ati Iseraela nafea ia haavi ia ratou i te pae no te taatiraa, ia ore ratou ia vaiiho ia ratou ia riro roa ˈtu i te hoê huru herehere tano ore mai tei ravehia na e te mau ati Kanaana. Te haapii atoa ra te Ture i te feia e haapao na i te reira ia haavi i to ratou mau manaˈo hohonu e to ratou mau hinaaro, inaha, te faautua ra hoi te reira i te nounou. — Exodo 20:17.

14. Mea taa ê mau â te Ture no nia i te faaitoitoraa i te huru viivii ore i te pae morare i roto i tei hea tuhaa?

14 Hau atu â râ i te faahiahia, te onoono ra te Ture i nia i te huru viivii ore i te pae morare. Parau mau e faautua atoa hoi te haapueraa ture a Hammourabi i te mau ohipa mai te faaturi. Tera râ, teie ta te hoê tumu parau i neneihia i roto i te hoê vea e tuatapapa ra no nia i te parau no te heruraa i raro i te fenua (The Biblical Archaeologist) e faaite ra: “Taa ê atu i to Babulonia e i to Asura tei riro hoi te ohipa faaturi i te ore-noa-raa e auraro i te mau tiaraa fatu o te tane, te faariro ra te ture a te Faufaa Tahito i te ohipa faaturi mai te hoê hara ino roa e ravehia i nia i te mau peu maitatai.”

15. a) A faaite mai na roto i te tahi mau hiˈoraa e faaite mai e e tia mau â i te mau ati Iseraela ia rave i te tahi mau tutavaraa no te faaea viivii ore noa. b) Eaha te mau haamaitairaa ta ratou i huti mai i taua mau tutavaraa ra?

15 Auê hoi teie mau parau a te papai salamo i te riro ei parau mau e: “Te aˈo a Iehova e mea maramarama ïa, e maramarama ˈi i te mata nei.” (Salamo 19:8). Parau mau, e tia i te tahi taime ia rave i te mau tutavaraa rarahi no te faaea viivii ore noa. Tau hebedoma noa i muri aˈe ratou e fanau ai i ta ratou tamarii, e tia i te mau metua vahine ia haere i Ierusalema ei auraroraa i te mau peu e ravehia na no te tamâraa (Levitiko 12:1-8; Luka 2:22-24). Ia taati ratou i te pae tino, e i roto i te tahi atu mau tupuraa i roto i te tane e te vahine, e tia i te mau tane e te mau vahine ia tamâ ia ratou mai te titauhia (Levitiko 15:16, 18; Deuteronomi 23:9-14; Samuela 2, 11:11-13). Ia auraro maite ratou i te Ture e ia vai viivii ore noa ratou, e ‘maitai’ ïa ratou i te pae tino, i te pae feruriraa, i te pae morare e i te pae varua (Isaia 48:17). Hau atu, e mau roa i roto ia ratou e mea faufaa mau ia vai viivii ore noa. E hau roa ˈtu â, maoti ta ratou mau tutavaraa haavare ore no te tapea i to ratou vai-moˈa-raa, e riro ïa ratou i te haamaitaihia mai e te Atua.

Viivii ore i roto i te hoê ao viivii

16, 17. a) E tia i te mau kerisetiano ia vai viivii ore noa i teie mahana i roto i tei hea faito? b) No te aha e mea fifi mau â ia vai viivii ore noa? c) No te aha vetahi mau taata tuiroo e ore ai e riro ei hiˈoraa i roto i taua tuhaa ra?

16 Te papu maitai ra ïa ia tatou i teie nei i te mau parau ta Petero i papai atu i te mau kerisetiano i te na ôraa e: “Mai te tamarii faaroo ra, eiaha e faaau ia outou iho i to outou mau hinaaro i mutaa iho i to outou mauaraa ra; mai ia ˈna hoi i parau mai ia outou e moˈa ra, ia moˈa atoa outou i ta outou mau parau atoa.” — Petero 1, 1:14, 15.

17 E tia ia tatou ia faˈi e e ere roa ˈtu i te mea ohie. Ia fariu tia ˈtu tatou i tera aore ra i tera vahi, te rave nei te mau taata i te mau ohipa tia ore, te eiâ e te mau peu taatiraa tia ore. Teie ta te New York Times i papai: “Te rahi noa ˈtura te Marite teie e maiti nei e faaea i te tane aore ra i te vahine hou aˈe e faaipoipo ai.” Te horoa atoa nei hoi vetahi mau taata tuiroo i te hoê hiˈoraa peapea mau. Te rave tahaa roa nei vetahi mau taata tuiroo i roto i te ao nei, i te pae no te ohipa taaro, no te politita aore ra no te himene aore ra no te teata, i te tahi mau ohipa viivii. “Mea peapea mau â, ta te tahi ïa taata mea au na ˈna i te ohipa taaro, i parau, ia rave oe i te hoê taata ei hiˈoraa no oe e a ite atu ai e e taata haerea tia ore oia.” No te aha hoi teie mau parau? E rave rahi feia faaetaeta tino tuiroo roa tei farii e e faataero na ratou ia ratou i te raau taero. E pinepine i te itehia e e oraraa viivii mau to te tahi mau tane aore ra mau vahine tei faarirohia ei mau idolo, e e mau taata faaturi hoi, mau poreneia, mau mahu, mau taata eiâ aore ra e mau taata e rave tamau nei i te mau raau taero. Peneiaˈe to ratou huru rapae e ere i te mea viivii, area râ ta ratou huru paraparau ra e mea faufau roa ïa. I te tahi taime mea au roa na ratou e faaino i te mau peu maitatai na roto i te faatiatiaraa i ta ratou mau huru paraparau hairiiri.

18. Nafea e rave rahi o te feia e huru oraraa viivii to ratou ia ‘ooti i ta ratou i ueue’?

18 Teie râ, eita ta tatou e nehenehe e faarue i teie mau parau a te Bibilia e na ô ra e: “Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai. O te ueue i ta to ˈna ihora tino, o te pohe ta ˈna e noaa i te tino ra.” (Galatia 6:7, 8). E pinepine te hoê haerea taiata i te faatupu mai i te maˈi aore ra i te haapohe oioi noa i muri aˈe i te tahi mau maˈi mai te syphilis, te blennorragie aore ra te SIDA, ei faahiti-noa-raa i teie mau maˈi i matauhia. E riro atoa te tahi mau peu viivii i te faatupu i te fifi i te pae feruriraa aore ra i te pae no te here, te hepohepo e tae roa ˈtu hoi te haapohe-roa-raa ia ˈna iho. Te feia e rave i te mau ohipa taiata, e riro paha ïa ratou i te faaooo i te feia e faaitoito nei i te faaea viivii ore noa, e mau roa râ te ata ia haamata te feia faaooo i te ‘ooti i ta ratou i ueue’. — Hiˈo Roma 1:24-27.

19, 20. Nafea te mau upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano i te faaiteraa e ua viivii roa ratou i te pae faaroo e i te pae morare?

19 Te ora atoa nei tatou i roto i te hoê ao tei viivii i te pae faaroo. Te ahu nei paha te mau ekalesiatiko i te mau ahu nehenehe mâ maitai; tera râ hoi te haapii nei ratou i te mau ohipa e te mau haapiiraa viivii a Babulonia, mai te haamori idolo, te Torutahi, te mau haamauiuiraa mure ore, te pohe-ore-raa te nephe e te vahi tamâraa hara. E au mau ratou i te mau upoo faatere haapaoraa ta Iesu i parau atu e: “Auê outou, e te mau papai parau e te mau Pharisea, e haavare outou! te au nei hoi outou i te mau vairaa tupapau i faateateahia ra, o tei nehenehe i rapae au aˈe, area o roto ra, ua î ïa i te ivi taata pohe, e te mea faufau. Oia atoa outou na, mai te feia parau-tia ra outou i rapae au i ta te taata nei hiˈoraa, area o roto ra, te î na ïa outou i te haavare e te ino.” — Mataio 23:27, 28.

20 E tae roa atoa hoi te mau upoo faatere haapaoraa i te parau e e ere roa ˈtu te haerea viivii o to ˈna mau taata i te mea ino. E tapea noa te tahi mau taata tei matauhia no to ratou haerea viivii e taiata — e mau poreneia hoi ratou, e feia faaturi aore ra e mǎhu — i to ratou roo maitai. Teie ta te vea ra Newsweek e parau ra no nia i taua tumu parau nei: “Ia au i te taata ra o Richard Sipe, taote i te pae no te feruriraa e rave na i Maryland, e perepitero tahito hoi, fatata e 20 % o te mau 57 000 perepitero katolika i te mau Etats-Unis e mau mahu anaˈe ïa (...). Te manaˈo nei vetahi mau taote e i teie mahana, ua piri roa teie numera i te 40 %.” Te turu nei o John McNeill, taata tuatapapa i te parau no nia i te Atua, e e katolika hoi (e faˈi nei e e mahu oia) i te peu mahu, i te na ôraa e: “Te here ta e piti na vahine mahu aore ra na tane mahu e faaite nei no te tahi e te tahi, mai te peu iho â râ e e here papu, e ere roa ˈtu ïa i te hara e eita atoa hoi e e faaatea i te feia e here nei mai teie te huru, i te opuaraa a te Atua, e nehenehe râ e riro ei here moˈa roa.” — The Christian Century.

21. Nafea te mau parau ra “IA MOˈA TO IEHOVA” ia riro ei faahaamanaˈoraa tano maitai no tatou?

21 E riro mau iho â ïa teie faahaamanaˈoraa e nehenehe e taiohia i nia i te taupoo o te tahuˈa rahi i te tano maitai: “IA MOˈA TO IEHOVA.” (Exodo 28:36). Te titau nei Iehova, e te faahepo mai nei hoi oia ia tatou ia riro tatou ei mau taata viivii ore i roto i te mau tuhaa atoa. Nafea hoi te reira e nehenehe ai? I roto i tei hea tuhaa tatou e tia ˈi ia vai ara noa? Na te tumu parau ïa i mua nei e pahono mai i taua mau uiraa ra.

[Nota i raro i te api]

a Aita taua mau huru faaueraa nei e vai ra i roto i te haapueraa ture a Hammourabi. Aita atoa hoi i itehia i roto i te haapueraa ture i te pae no te vai-mâ-raa mai te reira te huru i roto i ta Aiphiti i tahito ra inaha, to mua roa hoi ta ratou huru rapaauraa. Teie te taiohia i roto i te buka ra Te Aiphiti tahito (beretane): “[I roto i te mau pǎpǎ ture i te pae no te rapaauraa a to Aiphiti], e mau ohipa e e mau parau tahutahu anaˈe ïa to roto i te mau faaueraa.” Area te Ture a te Atua ra, aita roa ˈtu ïa hoê noa ˈˈe parau demoni; i te pae no te maimiraa a te aivanaa, mea tano maitai oia. Ei hiˈoraa, i to tatou noa nei tau to te mau taote papuraa e mea faufaa mau ia hororoi ia tatou i muri aˈe tatou e tapea ˈtu ai i te mau tino pohe, ta te Ture a Mose hoi i titau na a hia rahiraa tausani matahiti i teie nei. — Numera pene 19.

Ei haapoto-noa-raa

◻ Ua riro o Iehova ei Atua “moˈa” i roto i tei hea auraa, e eaha ïa te auraa no to ˈna mau taata haamori?

◻ Ua taa ê te Ture a Mose i te mau ture a te tahi atu mau nunaa i roto i tei hea tuhaa?

◻ Mea nafea te Ture a Mose i te tururaa i te huru viivii ore i te pae tino, i te pae varua, i te pae feruriraa e i te pae morare?

◻ Mea nafea e rave rahi o te feia e haerea viivii to ratou ia ‘ooti i tei ueuehia e ratou’?

[Hohoˈa i te api 9]

Ua aratai roa te haamoriraa a te mau ati Kanaana e pûpû na na te mau atua hairiiri i to ratou iho hairiiri.

[Faaiteraa i te tumu]

Ma te farii-maitai-hia e te British Museum no Lonedona

[Hohoˈa i te api 10]

E turu na te haapueraa ture a Hammourabi i te huenane-ore-raa i roto i te basileia e e faahanahana na i te arii, aita râ hoi oia i faariro i to Babulonia ei feia moˈa.

[Faaiteraa i te tumu]

Musée du Louvre, Paris

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono