E ara anaˈe na tatou ia ore tatou ia viivii i te pae feruriraa e i te pae tino
“Ia pûpû atu outou i to outou mau tino ei tusia ora, e te moˈa, e te au hoi i te Atua ra.” — ROMA 12:1.
1. Ia au i te aposetolo Paulo, no te aha e mea titauhia te vai-viivii-ore-raa i te pae feruriraa e i te pae tino?
TE TAATA e hinaaro e tavini i te Atua moˈa ra o Iehova, ia vai viivii ore noa ïa oia i te pae varua e i te pae morare e tia ˈi. E oia hoi, e tia atoa ia ˈna ia vai viivii ore noa i te pae feruriraa e i te pae tino. Ia au i te mau mea e itehia nei i roto i te amuiraa o te mau mea nei, te feia e haere mai i rapae no te tavini ia Iehova, e tia ïa ia ratou ia faatupu i te tahi mau tauiraa, eiaha noa i roto i ta ratou huru feruriraa, e pinepine atoa râ i roto i ta ratou iho mau peu i matau. Teie hoi ta te aposetolo Paulo i papai i te mau kerisetiano no Roma: “E teie nei, e au mau taeae ra, te aˈo atu nei au ia outou ma te aroha rahi o te Atua, e ia pûpû atu outou i to outou mau tino ei tusia ora, e te moˈa, e te au hoi i te Atua ra, o te haamori au ïa ia outou. E eiaha e faaau atu i teie nei ao; ei huru ê râ to outou i te faahouraa i to outou aau, ia ite outou i taua hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai hoi.” (Roma 12:1, 2). Eaha te auraa te vai-viivii-ore-raa i te pae feruriraa e i te pae tino?
Te vai-viivii-ore-raa i te pae feruriraa
2. Nafea to tatou mata e to tatou mafatu e nehenehe ai e aratai ia tatou ia rave i te ohipa tia ore, e eaha te tia ia tatou ia rave ia ore roa ˈtu te reira ia tupu mai?
2 Hou aˈe te Ture e haamauhia ˈi, ua faaite maira te taata haapao maitai ra o Ioba e e nehenehe to tatou mata e to tatou mafatu e aratai ia tatou ia rave i te haerea tia ore mai te peu e eita tatou e haavî i te reira. Teie hoi ta ˈna i parau: “Ua faaau vau i te faufaa i o ˈu nei pue mata; e eiaha vau e tiatonu i te paretenia: Ua haavarehia to ˈu aau i te vahine, (...) E riro hoi te reira i te hara imi-atea-hia; e te hara faautuahia e te haava ra.” (Ioba 31:1, 9-11). Mai te peu e eita to tatou mata e mau e eita to tatou mafatu e papu maitai, e tia ïa ia tatou ia aˈo i to tatou feruriraa, maoti “te aˈo (...) e faaite i te parau haapao maitai”. — Maseli 1:3.
3, 4. a) Eaha te ohipa ta Davida raua o Bate-Seba i rave e haapapu maira, e eaha te tia ia rave no te faaore roa i te mau peu iino matauhia e tatou i te pae feruriraa? b) No te aha te mau matahiapo e tia ˈi ia ara taa ê no nia i taua tumu parau ra?
3 Ua vaiiho aˈera te arii ra o Davida i to ˈna mata ia aratai ia ˈna ia rave i te ohipa faaturi e o Bate-seba (Samuela 2, 11:2, 4). Te faaite maira ta ˈna ohipa i rave e e nehenehe atoa te mau taata ta Iehova e horoa ˈtu i te mau hopoia rarahi e topa i roto i te hara ia ore ratou e aˈo i to ratou feruriraa. I te tahi taime, e tia mau â ia ravehia te tahi mau tutavaraa puai mau no te taui i ta tatou mau peu i matau i te pae no te feruriraa. Mea faufaa atoa ia pure ma te tuutuu ore ia Iehova ia nehenehe oia e tauturu mai ia tatou. I muri aˈe i to ˈna tatarahaparaa i ta ˈna hara i rave e o Bate-seba, ua pure aˈera Davida i te na ôraa e: “E faaau na oe i te aau mâ i roto ia ˈu nei, e tau Atua. E faahou na hoi oe i te aau manaˈo tia i roto ia ˈu nei.” — Salamo 51:10.
4 E tia i te mau matahiapo o te amuiraa kerisetiano ia ara taa ê ratou ia ore ratou ia atuatu i te mau hinaaro iino e nehenehe e aratai ia ratou ia rave i te hoê hara ino mau (Iakobo 1:14, 15). Ua papai atura Paulo i te matahiapo ra ia Timoteo e: “E te hopea o taua poroi nei o te aroha ïa no roto i te aau viivii ore ra, e te aau maitai, e te faaroo haavare ore.” (Timoteo 1, 1:5). E riro iho â ïa te hoê matahiapo ei taata haavarevare ia rave oia i ta ˈna mau hopoia pae varua e a vaiiho noa ˈtu ai o ˈna i to ˈna mata ia faatupu mai i roto i to ˈna mafatu i te hinaaro e rave i te hoê ohipa viivii.
5. Eaha te tia ia faarue roa ia vai mâ noa tatou i te pae feruriraa?
5 Tatou te mau kerisetiano, e tia ia tatou ia haa ia ore roa ˈtu tatou ia viivii i te pae feruriraa. Te auraa ra, e tia ia tatou ia ore roa ˈtu e mataitai faahou i te mau hohoˈa, te mau tuhaa hohoˈa o te afata radio teata e tae noa ˈtu te mau buka e nehenehe e haaviivii i to tatou feruriraa. E titau te vai-viivii-ore-raa i te pae feruriraa e ia rave tatou i te mau tutavaraa puai mau ia nehenehe tatou e haamau i to tatou feruriraa i nia i te mau mea “haavare ore ra, (...) te mau mea tia ra, (...) te mau mea popouhia ra”. “Te vai na te tahi maitai e te tahi mea haamaitai ra, e haamanaˈo i taua mau mea ra”, ta te aposetolo Paulo ïa i parau. — Philipi 4:8.
Te vai-mâ-raa i te pae tino
6. a) A horoa mai na i te tahi mau hiˈoraa no roto i te buka Levitiko e haapapu maira e e ohipa titauhia te vai-mâ-raa te taata tataitahi e tae noa ˈtu hoi te puhapa taatoa i Iseraela. b) Eaha ta taua mau huru ture ra e titau ra?
6 Ua parauhia hoi e “e haere apipiti noa te vai-mâ-raa e te paieti”. Parau mau, e ere ïa no te mea e aita te hoê taata i viivii i te pae morare e i te pae tino, e taata paieti ïa oia. I te tahi aˈe râ pae, e titauhia i te hoê taata paieti e ia ore oia e viivii i te pae morare e i te pae tino. Ua horoa mai te Ture a Mose i te tahi mau faaueraa papu maitai no nia i te mau fare viivii ia tamâhia e ia hopu te mau ati Iseraela i te pape ia viivii noa ˈtu ratou (hiˈo Levitiko pene 14 e 15). E tia hoi ia ratou paatoa ia vai moˈa noa (Levitiko 19:2). No te reira ra, teie te taiohia i roto i te Auxiliaire pour une meilleure intelligence de la Bible: “E faahaamanaˈo tamau mai te mau faaueraa i te pae no te maa e tae noa ˈtu hoi i te pae no te vai-mâ-raa e i te pae morare a te ture a te Atua ia ratou, e ua faataa-ê-hia ratou e ua riro ratou ei feia moˈa no te Atua.” — Api 1343.
7. Eaha te nehenehe e parau no nia i te mau Ite o Iehova ia amuihia ratou, eaha râ ta te mau tiaau haaati aore ra mataeinaa e faaite maira?
7 Noa ˈtu â ïa e, ia amuihia ratou, e tia i te mau Ite o Iehova ia vai viivii ore noa i te mau viivii atoa o te haapaoraa hape no Babulonia mai e eita ratou e farii noa ˈtu i te huru viivii i te pae morare i roto ia ratou, te faaite mai nei te mau tiaau haaati e aita roa ˈtu vetahi pae e haapao ra ia ratou i te pae no te vai-mâ-raa to ratou tino e i te pae no te nahonahoraa. Nafea hoi tatou e nehenehe ai e papu e aita tatou e viivii ra i roto i taua tuhaa ra? No te reira, e nehenehe te Betela, oia hoi te auraa, “Fare o te Atua”, e riro ei hiˈoraa no te mau utuafare kerisetiano atoa.
8, 9. a) Eaha te mau aˈoraa e horoahia i te mau melo apî atoa e tae mai i roto i te fetii o te Betela? b) Eaha te mau faaueraa tumu e haapaohia nei i roto i te mau Betela e te tia atoa ia haapaohia i roto i te mau utuafare kerisetiano atoa?
8 Ia tae mai te hoê melo apî o te fetii no te Betela i te pu rahi a te Taiete Watch Tower, aore ra i roto i te tahi o ta ˈna mau amaa i roto i te ao nei, e horoahia ˈtu na ˈna te hoê vea i faaineinehia e te Tino aratai. Te faataa ra taua buka ra i te parau no ta ˈna ohipa e tae noa ˈtu hoi no nia i te mau peu te tia ia ˈna iho ia rave. Teie te nehenehe e taiohia i raro aˈe i te tumu parau ra “Piha e vai-mâ-raa”: “Te titau ra te oraraa i te Betela i te hoê faito teitei i te pae tino, i te pae morare e i te pae varua. E tia hoi i te taata tataitahi ia haapeapea no to ˈna vai-mâ-raa e ia vai mâ noa atoa to ˈna piha, ei maitai no to ˈna tino. Aita e mea e turu i te huru reporepo. Mea maitai ia hopu i te pape hoê aˈe taime i te mau mahana atoa (...). Mea faufaa atoa ia horoi i te rima na mua ˈˈe i te taime tamaaraa; e te titauhia ˈtu nei hoi te taata tataitahi ia na reira. Ia manaˈo atoa oe e horohoroi i te vahi horoiraa mata aore ra te vahi hopuraa pape i te mau taime atoa oe e faaohipa ˈi i te reira, ei faaturaraa i te tahi atu mau melo o te fetii e no te tuahine aore ra te taeae i haapaohia no taua tuhaa ra.”
9 I roto i te mau Betela, mea mâ maitai te mau vahi haumitiraa e ua faanahohia te mau mea atoa ia nehenehe te feia e haere i reira ia horoi oioi noa i to ratou rima. Te titauhia ra i te mau melo o te fetii o te Betela e ia haapao ratou ia vai mâ noa te mau vahi haumitiraa. Teie â te tahi ravea no te faatura i te taata e haere mai i muri iho e i te taeae aore ra te tuahine i haapaohia no te pae o te atuaturaa. Eita anei teie mau faaueraa tumu faahiahia mau e te here atoa hoi e tia ia haapaohia i roto i te mau utuafare kerisetiano atoa?
10. a) No te aha e ere i te mea titauhia te hoê vahi hopuraa pape nahonaho maitai no te haapao i to ˈna vai-mâ-raa i te pae tino e tae noa ˈtu hoi i te vai-mâ-raa o ta ˈna mau tamarii? b) Eaha te mau ture e turu na i te oraora-maitai-raa o te mau ati Iseraela, e eaha te haapiiraa ta te mau tavini a Iehova i teie mahana e nehenehe e huti mai?
10 Parau mau, e taa ê te mau huru tupuraa i roto i tera e tera fenua. I te tahi mau vahi, aita e hopuraa pape to roto i te fare. Teie râ, ua navai noa te mau kerisetiano i te pape e te pua ia nehenehe ratou e tamâ i to ratou tino e te tino o to ratou mau tamariia. I roto e rave rahi mau vahi, aita te mau fare i faatuatihia ˈtu i te hoê tereraa faarueraa pape. Teie râ, e nehenehe e faarue i te mau pehu ma te tanu noa ˈtu te reira i roto i te repo, mai te mau ati Iseraela i na reira, e tae noa ˈtu i roto i te mau puhapa o te mau nuu tamaˈi (Deuteronomi 23:12, 13). I te tahi aˈe pae, e titau atoa na te mau ture a Iehova e faatere na i te oraraa o te puhapa, ia hopu pinepine ratou i te pape e ia horoi pinepine atoa ratou i to ratou mau ahu, ia tapao ratou e ia rapaau oioi ratou i te mau maˈi. Te faaite atoa ra hoi eaha te tia ia rave no te mau tino pohe e nafea ia rave ia vai mâ noa te pape e tae noa ˈtu i te maa. Ua haapaohia taua mau ture atoa ra ia vai maitai noa te nunaa i te pae tino. E iti mai anei ïa te faatura o te mau tavini a Iehova i teie mahana no te mau ture i te pae no te vai-mâ-raa i roto i to ratou iho oraraa? — Roma 15:4.
Te mau utuafare e te mau pereoo mâ maitai
11. a) Eaha te tia ia parauhia no te utuafare kerisetiano noa ˈtu e e ere i te mea faahiahia roa? b) Eaha te huru autahoê e titauhia nei i te mau melo atoa o te fetii no te Betela?
11 E nehenehe atoa to tatou utuafare, noa ˈtu â ïa e ere i te mea faahiahia roa, e vai mâ noa e te nahonaho maitai, e titau mai râ hoi te reira ia tahoê maitai te utuafare taatoa. E hinaaro iho â ïa te hoê metua vahine kerisetiano e horoa rahi i to ˈna taime no te mau ohipa i te pae varua, no te ohipa pororaa iho â râ. Eiaha râ ïa o ˈna i te mau mahana atoa e na muri muri noa i to ˈna utuafare no te faanaho i to ratou ahu, te mau buka, te mau papie, te mau vea, e rave rau atu â, e hue-haere-noa-hia i tera vahi e i tera vahi. I te Betela, noa ˈtu â ïa e ua haapaohia te tahi mau tuahine no te faaneheneheraa i te fare, te titauhia ra i te mau melo tataitahi o te fetii ia faanaho oia i to ˈna roi e i to ˈna piha i te poipoi hou aˈe oia e faarue mai ai i to ˈna piha. Mea anaanatae mau na tatou paatoa ia vai mâ noa ta tatou mau Piha o te Basileia e ta tatou mau Piha tairururaa. Ia faaite atoa na ïa to tatou iho fare e no roto tatou i te nunaa viivii ore e te moˈa a Iehova!
12, 13. a) Eaha ïa te huru o te mau pereoo e faaohipahia i roto i te taviniraa a Iehova, e e titau rahi anei te tamâraa i taua mau pereoo ra i te taime? b) Eaha te tumu pae varua e vai ra ia tatou nei ia haapao tatou i to tatou vai-mâ-raa i te pae tino, e tae noa ˈtu hoi te vai-mâ-raa e te huru au maitai o to tatou utuafare e o to tatou pereoo?
12 E rave rahi mau tavini a Iehova e pereoo to ratou no te haere i te mau putuputuraa e no te apiti atu i roto i te pororaa. I roto i te tahi mau fenua, ua riro te pereoo ei mauhaa faufaa mau no te tavini ia Iehova. E tia ˈtura ïa ia atuatu-maitai-hia taua mauhaa ra i rapae e i roto atoa, mai to tatou utuafare. Parau mau, eita ta te mau kerisetiano e nehenehe e horoa rahi i to ratou taime mai te tahi mau taata o teie nei ao, i te tamâ-maitai-raa i to ratou pereoo, e ma te ore roa ˈtu râ hoi e rave mai ia ratou te huru, e tia i te hoê tavini a Iehova ia rave e ia vai mâ noa atoa to ˈna pereoo e ia maitai noa atoa. I roto i te tahi mau fenua, e nehenehe e horoi i to ˈna pereoo i roto i te hoê vahi titoraa mori aita e maoro roa e no te hoê moni haihai roa. Area i roto mai i te pereoo ra, e navai noa hoê ahuru minuti tamâraa e faanahoraa. E tia i te mau matahiapo e te mau tavini tauturu ia ara taa ê i te horoaraa i te hoê hiˈoraa maitai i roto i taua tuhaa ra, no te mea e pinepine ratou i te faaohipa i to ratou pereoo no te aratai i te tahi mau pǔpǔ feia poro i roto i te pororaa. Papu maitai, eita te hoê Ite e horoa i te hoê hiˈoraa maitai ia haere mai te tahi mau taata mea anaanatae na ratou i te parau mau na muri ia ˈna i roto i te mau putuputuraa, i roto i te hoê pereoo reporepo roa i rapae e i roto.
13 Ia haapao maitai tatou i to tatou vai-mâ-raa i te pae tino, e tae noa ˈtu hoi i te vai-mâ-raa to tatou fare e to tatou pereoo, e faahanahana ïa tatou ia Iehova ma to tatou tiaraa melo no ta ˈna faanahonahoraa viivii ore.
E titauhia te huru viivii ore ia pûpû tatou i te mau tusia i te pae varua
14. Eaha te mau ture no nia i te vai-mâ-raa i te pae no te oroa e titauhia na i te mau ati Iseraela, e eaha ta te reira e haapapu maira?
14 I Iseraela, e titauhia te vai-viivii-ore-raa i roto i te oroa i roto i te faaohiparaa i te haamoriraa, mai te peu eita ra, e roohia ïa i te utua pohe. Ua parau atura Iehova ia Mose raua Aarona e: “E na reira orua i te faataa ê i te tamarii a Iseraela i to ratou viivii; ia ore ratou ia pohe i to ratou viivii, ia haaviivii ratou i tau sekene i rotopu ia ratou ra.” (Levitiko 15:31). I te Mahana o te mau Taraehara, e tia i te tahuˈa rahi ia horoi i to ˈna tino i te pape e piti taime (Levitiko 16:4, 23, 24). Te vai ra i roto i te apoo pape veo e itehia ra i roto i te sekene, e i muri aˈe i roto i te miti rahi veo o te hiero, i te pape ia nehenehe te mau tahuˈa e horohoroi ia ratou hou aˈe ratou e pûpû atu ai i te mau tusia na Iehova (Exodo 30:17-21; Paraleipomeno 2, 4:6). Eaha ˈtura ïa te tia ia parauhia no te mau Iseraela atoa? Mai te peu e, no te tahi tumu, e viivii ratou i te pae no te oroa, e opanihia na ratou ia apiti mai i roto i te haamoriraa mai te peu e aita ratou i faatupu i te mau oroa no te tamâraa (Numera 19:11-22). Te faaite maramarama maira taua mau faanahoraa atoa i ravehia e e titauhia te vai-viivii-ore-raa i te pae tino i te mau taata haamori a Iehova, te Atua moˈa.
15. No te aha e ere i te mea faufaa ia pûpû i te mau tusia animala, e eaha râ hoi te mau uiraa e uihia?
15 Papu maitai, aita te mau tavini a Iehova e titau-faahou-hia ia pûpû ratou i te mau tusia animala i roto i te hoê hiero i nia i te fenua nei. Ua monohia te mau tusia e pûpûhia na i raro aˈe i te Ture i “te pûpûraa hoê i te tino o te Mesia ra”. (Hebera 10:8-10.) Te ‘haamori nei tatou i te Metua ma te varua e te parau mau’. (Ioane 4:23, 24.) Te auraa ra, eita ïa tatou e pûpû faahou i te mau tusia na Iehova, na to tatou Atua moˈa? E iti mai anei te huru viivii ore e titauhia ia tatou mai tei titauhia i te mau ati Iseraela?
16. Nafea te parau tohu a Malaki 3:3, 4 i te tupuraa i nia i te mau kerisetiano faatavaihia mai te matahiti 1918 ra, e eaha te mau tusia au mau ta ratou e nehenehe e pûpû atu na Iehova?
16 Ia au i te parau tohu a Malaki, e faaineinehia te mau kerisetiano faatavaihia e ora ˈtu i nia i te fenua nei i te tau hopea, aore ra e tamâhia, no te taviniraa i roto i te hiero. Te faaite mai nei te mau ohipa i tupu e ua haamata taua faaineineraa ra i te matahiti 1918 ra. I te matahiti 1919 ra, ua riro mau â te mau melo o te toea faatavaihia ‘no Iehova, ei mau taata e pûpû i te hoê pûpûraa parau-tia’, e ua riro ta ratou pûpûraa ei mea “hau na Iehova”. (Malaki 3:3, 4.) E nehenehe atura ïa ta tatou e “hopoi i te tusia varua e au i te Atua ia Iesu Mesia ra”. (Petero 1, 2:5.) Teie ta te aposetolo Paulo i papai: “E teie nei, e na ô tatou ia ˈna ra i te pûpû i te tusia ra i te haamaitai i te Atua, eiaha e tuutuu, oia hoi ta te vaha nei, i te haamaitairaa i to ˈna ra iˈoa.” — Hebera 13:15.
17. Noa ˈtu â ïa e e ere te “feia rahi roa” o te mau mamoe ê atu no roto i te autahuˈaraa arii, no te aha oia e tia ˈi ia vai viivii ore noa i te pae tino, i te pae feruriraa, i te pae morare e i te pae varua?
17 Noa ˈtu â ïa e eita te mau melo o te “feia rahi roa” mai te toea faatavaihia, e titauhia no te faatupu i te hoê taviniraa autahuˈa i roto i te hiero, te “haamori [nei] ratou ia [Iehova] i te rui e te ao”, i roto i te aumoa i nia i te fenua nei o to ˈna hiero i te pae varua (Apokalupo 7:9, 10, 15). E tia i te mau ati Iseraela e ere no roto i te autahuˈaraa ia vai viivii ore noa i te pae no te mau oroa ia nehenehe ratou e apiti atu i roto i te haamoriraa i te sekene e, i muri aˈe, i roto i te hiero. E tia atoa i te feia rahi roa o te mau mamoe ê atu ia vai viivii ore i te pae tino, i te pae feruriraa, i te pae morare e i te pae varua mai te peu e e hinaaro ratou e tavini i roto i te hiero e e apiti atu i te toea no te ‘pûpû atu i te Atua i te hoê tusia haamaitai’ oia hoi “ta te vaha nei, i te haamaitairaa i to ˈna ra iˈoa”.
Mâ maitai e te huru faanehenehe au maitai i roto i te pororaa e i te mau putuputuraa
18. E tia ia tatou ia haapao maitai i te aha no nia i to tatou vai-mâ-raa i te pae tino, i to tatou mau ahu e to tatou mau tiaa ia apiti atu tatou i roto i te ohipa pororaa aore ra ia amuimui atu tatou i roto i te mau putuputuraa?
18 Nafea hoi te reira ia itehia i te pae no te faaohiparaa? Te auraa ra e eita roa ˈtu ïa tatou e faatura ia Iehova e eita atoa hoi e nehenehe e tia no ˈna i roto i te taviniraa i tera fare, i tera fare, i roto i te mau aroâ aore ra i ǒ te mau taata mai te peu e e ere tatou i te mea mâ e e ere atoa tatou i te mea faanehenehe maitai. Eita ˈtura ïa e tia ia tatou ia haafaufaa ore i taua tumu parau ra, eita, e tia râ ia tatou ia haapao maitai, ia nehenehe tatou e haa ia au maite i te tiaraa tavini e amo ra i te iˈoa o Iehova. Mai te peu e aita e faufaa ia oomo i te mau ahu moni rahi, ia riro râ ïa to tatou mau ahu ei mau ahu mâ, te au maitai e te ieie ore. Ia mâ maitai atoa to tatou mau tiaa e ei huru faanehenehe au maitai to tatou e tia ˈi. E tia atoa ia tatou ia vai mâ noa e ia oomo i te mau ahu mâ maitai e te nahonaho maitai i te mau putuputuraa atoa, e tae noa ˈtu i te haapiiraa buka.
19. Eaha te mau haamaitairaa i te pae varua e noaa mai mai te peu e mea mâ maitai tatou e mea au maitai to tatou huru faanehenehe i roto i te taviniraa kerisetiano?
19 E riro hoi to tatou vai-mâ-raa e to tatou huru faanehenehe au maitai i roto i te ohipa pororaa e i roto i te mau putuputuraa i te “[faa]nehenehe i te parau a te Atua a to tatou Ora ra”. (Tito 2:10.) Ua riro hoi taua mau ohipa iho ra ei faaiteraa. E rave rahi mau taata teie e maere nei i to tatou vai-mâ-raa e to tatou huru faanehenehe maitai, e inaha, e faaitoito atura ïa te reira ia ratou ia faaroo mai ia tatou ia paraparau atu tatou no nia i te mau opuaraa faahiahia mau a Iehova e haamau i te mau raˈi apî parau-tia e i te hoê fenua apî e tamâhia. — Petero 2, 3:13.
20. Eaha te mau hotu nehenehe mau ta to tatou vai-viivii-ore-raa i te pae feruriraa e i te pae tino e faahotu mai â?
20 I te mea hoi e te fatata maira te amuiraa apî e te viivii ore e pûpûhia mai e Iehova, e tia ïa ia tatou paatoa ia hiˈopoa ia tatou iho ia ite tatou e eita anei e tia ia tatou ia rave i te tahi mau tauiraa i roto i ta tatou huru feruriraa aore ra i roto i ta tatou iho mau peu i matau. Ua papai o Paulo e: “Te parau nei hoi au i ta te taata nei, no te paruparu hoi o to outou tino, mai ia outou i horoa noa i to outou tino ei tavini no te mea faufau, e te ino ei rave i te ino ra; e horoa outou i to outou tino ei tavini no te parau-tia ei rave i te maitai.” (Roma 6:19). E mau hotu nehenehe mau ta te huru viivii ore i te pae tino e i te pae varua e faahotu mai i teie nei, e “o te maitai ta outou e faatupu, e e ora mure ore hoi ïa te hopea”. (Roma 6:22.) Ia ara na ïa tatou ia vai viivii ore noa tatou i te pae feruriraa e i te pae tino a ‘pûpû noa ˈtu ai tatou i to tatou mau tino ei tusia ora, e te moˈa, e te au hoi i te Atua ra’. — Roma 12:1.
[Nota i raro i te api]
a Te vai ra te tahi mau manaˈo maitatai roa ia haapao noa tatou i te vai-mâ-raa i roto i te mau vahi reporepo, i roto i te tumu parau ra “Te hoê fifi te tia ia faaruruhia: te vai-mâ-raa”, i neneihia i roto i te A ara mai na! o te 1 no setepa 1988, api 20 e tae atu i te api 23.
Mau tumu parau e tia ia tapea mai
◻ Nafea to tatou mata e to tatou mafatu e nehenehe ai e aratai ia tatou ia rave i te ohipa tia ore?
◻ Eaha te mau haamaitairaa ta te mau ati Iseraela e huti mai i to ratou faaturaraa i te mau ture a Iehova no nia i te vai-mâ-raa te puhapa atoa e tae noa ˈtu hoi te taata tataitahi?
◻ Eaha te mau faaueraa tumu e haapaohia i roto i te mau Betela te tia atoa ia haapaohia i roto i te mau utuafare kerisetiano atoa?
◻ E huru faanehenehe au maitai to tatou e tia ˈi, i teihea taime?
◻ No teihea mau tumu i te pae varua te mau tavini a Iehova e tia ˈi ia haapao maitai e ia vai mâ noa to ratou fare e to ratou pereoo?
[Hohoˈa i te api 17]
“Te titau ra te oraraa i te Betela i te hoê faito teitei i te pae tino, i te pae morare e i te pae varua.”
[Hohoˈa i te api 18]
E tia anei ia haamâuˈa te hoê metua vahine i to ˈna taime i te mau mahana atoa, ia faanaho oia i te mau taoˈa i hue-haere-noa-hia e to ˈna utuafare fetii?
[Hohoˈa i te api 19]
E navai noa hoê ahuru minuti no te tamâ e no te faanaho i to ˈna pereoo.