E te mau taurearea — te haere ra anei outou i mua i te pae varua?
“E haamanaˈo papu i teie nei mau parau; o ta oe ïa e rave eiaha e faaea, ia ite te taata atoa i te tupuraa o to oe ite.” — TIMOTEO 1, 4:15.
1, 2. Eaha te auraa te parau ra haere i mua i te pae varua, eaha te auraa ia ore ia haere i mua i te pae varua?
EAHA te auraa haere i mua i te pae varua? Te auraa ra te peeraa ïa i te hiˈoraa o Iesu raua o Timoteo, tei tuu i te mau mea varua i te parahiraa matamua i roto i to raua oraraa. Mai te peu e e haere outou i mua i te pae varua, e ite mau ïa outou e nafea outou i to outou oraraa. Eita hoi ïa outou e parau e: ‘E manaˈo vau e tavini maitai ia Iehova ia paari aˈe vau.’ Eita, e tavini râ outou ia ˈna mai teie atu nei!
2 I te tahi aˈe pae, haere i mua i te pae varua e ere noa ïa te auraa e faahua pope aore ra taio noa i te mau buka. E ere atoa hoi te auraa e te faaiteraa i te hoê hohoˈa mata peapea, e te ore roa ˈtu e faaarearea rii e to ˈna mau hoa (Ioane 2:1-10). E Atua oaoa o Iehova, e te hinaaro atoa maira o ˈna e ia oaoa ta ˈna mau tamarii i te fenua nei. No reira, e nehenehe atura hoi e rave i te ohipa faaetaetaraa tino aore ra e faafaaea rii, ma te au, e i te fariihia mai e te Atua. — Timoteo 1, 1:11; 4:8.
A faaite i te reira na roto i te bapetizoraa ia outou
3. Ma te papu maitai, afea ra o Timoteo i te bapetizoraahia?
3 Ia faaineine te hoê taurearea ia ˈna no te bapetizoraa, e a bapetizo atu ai, te faaite maira ïa te reira e te haere ra o ˈna i mua i te pae varua. Mai te peu e mai te manaˈohia ra e, aita to Timoteo matahiti i 20 ia ˈna i haamata i te apee atu i te aposetolo Paulo i roto i ta ˈna taviniraa mitionare, eita e ore e ua bapetizohia o ˈna i te ropuraa o to ˈna vai-taurearea-raa ra aore ra na mua ˈtu. Ua noaa ia ˈna te hoê haapiiraa bibilia mai to ˈna mai â tamarii-rii-raa ra, e a noaa ˈi ia ˈna te ite e a papu maitai ai o ˈna i te auraa o te mau mea, aita oia i haamarirau i te bapetizo ia ˈna. — Timoteo 2, 3:15.
4. Eaha te uiraa ta te tahi taata i ui atu ia Philipa, e i te mea hoi no ite noa ˈtura oia e o vai mau na te Mesia, no te aha hoi o Philipa i haamâha ˈtu ai i ta ˈna aniraa?
4 E outou, te mau taurearea e haapiihia ra i te Bibilia, ua aniani aˈenei anei outou e: “Eaha te mea e ore e tia ˈi ia bapetizo ia ˈu?” I te senekele I, ua anihia ˈtu teie nei uiraa i te hoê taata taio Bibilia, no ite noa ˈtura hoi e o vai mau na te Mesia. Parau mau, aitâ te hoê ite papu no nia i te opuaraa a te Atua i noaa ˈtura ia ˈna, ua mauruuru roa râ oia i te mea ta ˈna i ite. Aita ˈtura ïa hoê noa ˈˈe mea e patoi e ia bapetizo mai te pǐpǐ ra o Philipa ia ˈna. — Ohipa 8:26-39.
5. Eaha te mau huru te tia ia outou ia faaî ia nehenehe outou ia bapetizohia?
5 Eaha te mea e ore e tia ˈi ia bapetizo ia outou? Ia nehenehe outou ia faaî i te mau huru e titauhia, e tia iho â ia outou i te ite maitai i te auraa taatoa o te bapetizoraa e ia hinaaro mau atoa outou e tavini ia Iehova no te mea mea here na outou ia ˈna. E tia atoa ia outou iho ia pûpû ia outou no ˈna na roto i te pure. Taa ê atu i te reira, e tia ia outou ia faaohipa maite i te mau titauraa morare a te Atua e ia faaite atu i to outou faaroo ia vetahi ê. Mai te peu te faaî ra outou i taua mau huru nei, mea faufaa roa ˈtura ïa ia haere outou i mua e ia bapetizo ia outou. — Mataio 28:19, 20; Ohipa 2:38.
6. E nehenehe tatou e faaau i te bapetizoraa i te aha, e e apeehia mai te reira i te aha?
6 Parau mau, na roto i te bapetizoraa outou ia outou, te faaite ra ïa outou e te haere ra outou i mua i te pae varua, ia haamanaˈo na râ outou e e haamataraa noa te bapetizoraa. Na roto i te pûpûraa outou ia outou no Iehova, ua riro maira ïa outou ei taata ěê i roto i teie nei ao tahito e faaterehia nei e Satani; oia hoi, ua tapao outou i to outou iˈoa no te ora mure ore i roto i te amuiraa apî o te mau mea ta te Atua i tǎpǔ mai, e ua riro atura hoi te oroa bapetizoraa ei faaiteraa i te taata (Ioane 12:31; Hebera 11:13). I muri iho, e tia ia outou ia tapea i to outou haapao maitai i te pûpûraa outou ia outou no te Atua e noaa mai ai ia outou te ǒ a te Atua oia hoi te ora mure ore. — Roma 6:23.
A faaite i te reira na roto i to outou haerea
7. Eaha te faahopearaa o to outou huru i nia i te mau mea o teie nei ao i nia i te mau mea ta outou e rave no te haere i mua i te pae varua?
7 Te faaite maira to outou huru i nia i te mau mea o teie nei ao e te haere ra outou i mua i te pae varua aore ra aita. Eaha ïa taua mau mea ra? Oia hoi, te hoê huru oraraa nahonaho ore, te faaohiparaa i te raau taero, te taoto-noa-raa i te mau huru taata atoa, te mau hohoˈa faufau, te pehe e haaviivii, te mau parau faufau, te mau ori faufau, te teoteoraa no to ˈna iho aiˈa, e rave rau atu â (Ioane 1, 2:16; Ephesia 5:3-5). E te mau taurearea, e tia ia outou ia vai ara noa. Eiaha ia moehia ia outou e te haerea ta outou e rave i mua i taua mau mea nei, e faaite mai ïa i to outou huru i te pae varua. — Maseli 20:11.
8. No te aha vetahi mau taurearea e haamarirau ai i te bapetizo ia ratou?
8 Te haapao maitai nei o Satani ia riro te mau haerea tia ore o teie nei ao ei haerea faahiahia mau. Teie ta te hoê taurearea 15 matahiti i parau i te hoê mahana: “Rahi noa ˈtu â te peu tia ore i te pae no te taatiraa tino e te faataeroraa i te raau taero i te faaitehia mai na roto i te afata teata, rahi noa atoa ïa te reira i te riro ei mau mea matauhia i roto i te totaiete nei.” Te hinaarohia nei e ia tiaturi te mau taurearea e aita ratou e pee nei i te mau haerea o teie nei ao e mau peu ta ratou na te ruau e te haapae nei ratou i te mau mea maitatai ra. Ua manaˈo aˈenei anei outou mai teie te huru? O te manaˈo ïa o vetahi mau taurearea e amui mai nei i roto i te amuiraa kerisetiano; aita ˈtura ïa to ratou manaˈo e papu maitai atura. Oia mau, ia anihia ˈtu i te hoê taurearea e te manaˈo ra anei o ˈna e bapetizo ia ˈna, ua pahono maira o ˈna e: ‘Eiaha i teie nei, no te mea e nehenehe vau e hape e e tiavaruhia ˈtu ai vau.’ Teie râ, eita ta tatou e nehenehe e faaau maite e piti na mea taa ê roa, aore ra e feaa i nia e piti manaˈo taa ê. Teie ta te tahi peropheta a te Atua i parau i te hoê mahana: “O Iehova te Atua ra, a pee ia ˈna; o Baala, a pee ia ˈna.” — Te mau arii 1, 18:21.
9. Ua paruruhia tatou i te aha ia haere tatou i mua i te pae varua?
9 I te parau mau, te mea ta outou e faaere ra ia outou, te faarueraa ïa i te mau haerea tia ore o teie nei ao, oia hoi i te mau tapitapiraa e rave rahi. “Ua oti roa vau i te peapea rahi e ua faufau roa vau i to ˈu oraraa, ta te tahi ïa vahine e parau ra. Ua faaino hoi au ia ˈu iho, o vau e to ˈu aiû.” Oia mau, e orama noa te ao a Satani, e ohipa haavarevare hoi. Aita roa ˈtu to ˈna e faufaa. Te mau faahopearaa a te mau haerea o teie nei ao, o te mau hapûraa tia ore ïa, te mau utuafare amahamaha, te mau maˈi purumu, te mau inoinoraa e tae noa ˈtu hoi te mau ati aita e faaauraa. No reira, a faaroo i te mau aˈoraa, a haere i mua i te pae varua. ‘E haapae i te ino, e rave i te maitai.’ — Petero 1, 3:11.
10. Eaha te aˈoraa e eaha te mau hiˈoraa ta te hoê taurearea o te haere i mua i te pae varua e pee atu?
10 E pee maite te hoê taurearea tane aore ra vahine e haere ra i mua i te pae varua, i teie nei aˈoraa a te aposetolo Paulo: “Area i te ino ra, ei tamarii aruaru ïa outou, i te ite râ, ei taata paari ïa outou.” (Korinetia 1, 14:20). Ma te papu maitai, ua faaohipa te taurearea ra o Timoteo i teie nei aˈoraa. E nehenehe anei ta outou e manaˈo e te amuimui atura oia i roto i te mau taurearea haerea faufau e o tei riro atoa hoi ei mau hoa no teie nei ao, i to ˈna ra anotau? Eita roa ˈtu ïa! E mau tavini no te Atua to ˈna mau hoa, mai ia ˈna atoa (Maseli 13:20). A pee i to ˈna hiˈoraa. Mai te peu e te hinaaro ra outou e pee i te hoê haerea tia ore, ia ui na outou iho i teie nei uiraa: E na reira anei o Timoteo raua o Iesu?
A faaite i te reira na roto i te tuatapaparaa i te Bibilia
11. Eaha te mau mea ta te mau taurearea teie e pee nei i to teie nei ao e ore e ite nei, e nafea te hoê maramarama rahi atu â e nehenehe ai e noaa mai?
11 Teie ta te tahi parau no Italia e tei neneihia i roto i te hoê vea na roto i te reo beretane (World Press Review): “Te rahi noa ˈtura te mau taurearea i te tapitapi i te mau mahana atoa, e eita hoi ta te hoê noa ˈˈe taata e nehenehe e faaite mai ia ratou i te hoê oraraa no a muri aˈe, o te riro hoi i te faaitoito mai ia ratou.” I te mea hoi e ua haapourihia ratou, aita ˈtura ïa te mau taata o te ao e faaterehia mai nei e Satani e ite ra i te ao apî i tǎpǔhia mai e te Atua e tae noa ˈtu te oraraa no a muri aˈe i faahereherehia no te feia e tano mau â hoi no te ora ˈtu i reira (Korinetia 2, 4:4; Maseli 29:18; Petero 2, 3:13). Teie râ na roto i ta ratou haapiiraa tamau i te Bibilia, e vai papu noa mai taua mau mea ra i roto i te mau taurearea e haere ra i mua i te pae varua.
12. a) Ia noaa mai ia tatou i te ite no nia i te Atua, nafea ïa ia paimi i te reira? b) No te aha e tia ˈi ia ravehia i te tahi mau tutavaraa e noaa mai ai taua ite ra?
12 Ua riro anei te ao apî ta te Atua i tǎpǔ ei mea mau no outou? E nehenehe e riro mai te reira te huru, e tia râ ia outou ia rave i te mau tutavaraa mau e tapae atu ai outou. E tia ia outou ia atuatu i te hinaaro mau ia noaa mai ia outou i te maramarama o te Bibilia mai te huru ra ïa e te ‘imi hua ra oe ia ˈna mai te ario ra, e te paheru hua ra oe ia ˈna, mai te taoˈa hunahia ra’. (Maseli 2:1-6.) Na te aha e faaitoito ra i te hoê taata maimi taoˈa ra ia paheru e ia heru, e te reira e rave rahi matahiti? Na to ˈna ïa hiaai rahi i te mau mea faufaa ta taua taoˈa ra e hopoi mai na ˈna. Inaha hoi, mea faufaa aˈe te ite i te mau taoˈa faufaa atoa o teie nei ao. “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioane 17:3). Mai te peu e te tiaturi mau ra outou i teie mau parau a Iesu, e tuatapapa iho â ïa outou i te Bibilia ma te tuutuu ore, e e riro hoi te reira i te hopoi mai na outou i te mau haamaitairaa faahiahia aˈe i te mau taoˈa faufaa atoa ra. — Maseli 3:13-18.
13. Eaha te mau manaˈo no nia i te haapiiraa ta te mau taurearea e haere ra i mua i te pae varua e pee atu?
13 E ite mau hoi outou e rahi noa ˈtu â outou i te haapii, rahi noa atoa ïa to outou hiaai i te maa varua i te puai. A rave i te mau ravea maitai roa no te haapii. Eiaha e reni noa i te mau pahonoraa, a haapii atoa râ i te mau irava bibilia i faahitihia, e a maimi atoa te tahi atu mau irava e tano ma te faaohipa i te Bibilia te vai ra to ˈna faahororaa. E nehenehe atoa ta outou e rave i te tahi mau maimiraa hau atu na roto i te mau Index a te Taiete. A faaoti mea nafea te mau manaˈo i tatarahia ˈtu e tano atoa ˈi no outou e nafea atoa outou e nehenehe ai e faaohipa i te reira. A paraparau no nia i te mau mea ta outou e haapii ra i te feia e haaati ra ia outou. E nehenehe hoi te tahi mau tumu parau e mau maitai mai i roto i to outou feruriraa e e faaitoito i te tahi pae ia rave i te mau maimiraa. Ia haapii maite outou, e pee ïa outou i teie nei aˈoraa i horoahia ˈtu ia Timoteo ra oia hoi: “E haamanaˈo papu i teie nei mau parau; o ta oe ïa e rave eiaha e faaea, ia ite te taata atoa i te tupuraa o to oe ite.” — Timoteo 1, 4:15; Timoteo 2, 2:15.
A faaite i te reira i roto i te mau putuputuraa e i roto i te taviniraa
14. Eaha ta outou e nehenehe e rave ia riro te mau putuputuraa kerisetiano ei mau putuputuraa au aˈe, e nafea outou e nehenehe ai e faaitoito i te tahi atu mau taata i tae mai?
14 Ia tuatapapa outou i te Bibilia e ia faaineine maitai outou i te mau putuputuraa kerisetiano e riro mau â ïa te reira ei mau putuputuraa au mau (Salamo 122:1; Hebera 2:12). E rahi roa ˈtu â outou i te oaoa ia manaˈo outou i te pahono atu i te mau tumu parau e vauvauhia mai na roto i te mau uiraa e te mau pahonoraa e ia horoa ˈtu i te mau tumu parau i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia. I te mau putuputuraa râ, e nehenehe ta tatou na roto i te tahi atu â mau ravea e faaohipa i te aˈoraa e titau maira ia tatou ‘ia faaitoito te tahi i te tahi’ e a “faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai ra”. (Hebera 10:24, 25.) Ei hiˈoraa, o outou anei te haere na mua ˈtu e farerei i te tahi atu mau taata i tae mai? E nehenehe te hoê aroharaa ˈtu ma te auhoa mai te “Ia ora na! Oaoa roa vau i te farereiraa ia oe!” aore ra ma te parau atu ma te aau tae mau, “Eaha to oe huru?”, i te riro ei mau parau faaitoitoraa, mai te peu iho â râ e na te mau taurearea te reira mau parau e faahiti.
15. Nafea outou e nehenehe ai e pûpû atu i ta outou tauturu i roto e rave rahi tuhaa ohipa, e no te aha e mea maitai mau ia tapea mai i te hiˈoraa o te Mesia i roto i to outou feruriraa?
15 Mea rahi te ohipa i roto i te amuiraa. E nehenehe anei ta outou e amui atu? Ma te papu maitai, e rave rahi mau ohipa ta te taurearea ra o Timoteo i rave na Paulo — na roto i te raveraa paha i te tahi mau ohipa ru, i te haereraa ˈtu e hoohoo haere mai, i te hopoiraa i te rata, e rave rau atu â. Mai peu e aitâ outou i na reira ˈtura, no te aha ïa outou e ore ai e haere atu e farerei i te mau matahiapo no te ani atu ia ratou e ua ineine outou i te hopoi i ta outou tauturu? Peneiaˈe paha ratou i te ani mai ia outou e e haere tufa i te mau parau i faaineinehia no te tabura ohipa o te mau putuputuraa. Ia haamanaˈo na outou e ua horoi te Mesia i te avae o ta ˈna mau pǐpǐ; no reira aita e ohipa faufaa ore no te taata e haere ra i mua i te pae varua. — Ioane 13:4, 5.
16. Ia au i te hoê vea katolika, e tia i te mau kerisetiano ia amo i te hopoia i roto i tei hea ohipa?
16 Ia hiˈohia te mau ohipa e tupu i roto i te tahi atu mau haapaoraa, e nehenehe mau â tatou e mauruuru no te faaineineraa e noaa mai nei ia tatou i roto i te tuhaa no te mau putuputuraa kerisetiano. E tauturu mai hoi te reira ia tatou ia faatupu tatou i te ohipa faufaa roa ˈˈe i roto i te mau ohipa atoa, oia hoi te pororaa. I roto i te vea ra U.S. Catholic no te avae setepa i mairi aˈenei, teie ta Kenneth Guentert i parau: “Ua paari vau i te tau i orehia ˈi e faaitoito i te rahiraa mau katolika ia taio i te Bibilia, ia ore hoi te tahi mau manaˈo huru ê ia ô mai i roto i to ratou feruriraa — oia hoi ia manaˈo ratou e eita e tia i te mau kerisetiano ia haere atu e patoto i te opani no te tamata i te faafariu mai i to ratou mau taata-tupu. Ua tia mau atura hoi ia ˈu ia farii e: e tia i te mau kerisetiano ia haere e patoto i te mau opani no te tamata i te faafariu mai i to ratou mau taata-tupu.” Teie â ta ˈna i parau: “Ua ite outou, e ere roa ˈtu ïa no te mea e te faaoaoa ra taua manaˈo nei ia ˈu; teie râ, ia taiohia te Faufaa Apî, mai te huru ra ïa e eita roa ˈtu e nehenehe e faatupu i taua manaˈo nei.” — Mataio 10:11-13; Luka 10:1-6; Ohipa 20:20, 21.
17. Eaha ta outou e nehenehe e rave ia rahi atu â to outou oaoa i roto i te taviniraa?
17 E, ua poro na te mau kerisetiano matamua i tera fare i tera fare ma te itoito mau, e e nehenehe ta tatou e tiaturi e ua apiti atu te mau taurearea mai ia Timoteo i roto i te taviniraa mai to ratou mau matahiapo. Teie râ, ia ite maitai iho â ïa tatou e o vai mau na o ˈna, inaha, e rave rahi teie e ore nei e faariro i taua ohipa ra mai te hoê ohipa au roa i teie nei mahana? Eaha hoi te tumu? O te aravihi hoi te tahi tumu. Eita anei tatou e rahi atu i te oaoa ia faaohipa tatou i te hoê hauti aore ra ia rave tatou i te hoê ohipa faaetaetaraa tino mai te peu e taata ite roa tatou i te hauti. Mai te reira atoa hoi te huru i roto i te taviniraa. Rahi noa ˈtu â tatou i te aravihi i te faaohipa i te Bibilia e te aparau ohie, rahi noa ˈtu atoa ïa te taviniraa i te riro ei oaoaraa no outou, ia farerei iho â râ outou i te hoê taata ta outou e nehenehe e faaite atu i te ite ora no nia i te Bibilia. No reira, a haere i mua i te pae varua! A faaineine ia outou no te faaite atu i te parau i tera e tera uputa. A farii mai i te tahi mau manaˈo o to outou mau hoa kerisetiano. A ani atu ia Iehova ia tauturu mai oia ia outou. — Luka 11:13.
A faaite i te reira i roto i to outou mau auraa e te mau taata paari
18. Mea au na Iesu raua o Timoteo i tei hea huru auraa e te feia paari?
18 12 noâ to ˈna matahiti, ua oaoa roa Iesu i te amuimui atu i roto i te mau taata paari no te aparau no nia i te mau tumu parau i te pae varua. I te hoê mahana, “ite atura [to ˈna mau metua] ia ˈna i roto i te hiero ra, te parahi ra i ropu i te mau orometua, te faaroo atura e te ui atura ia ratou”. (Luka 2:46.) Na reira atoa hoi o Timoteo. A tae mai ai te aposetolo Paulo e to ˈna mau hoa i Lusetera, mea papu maitai e ua fanaˈo roa o Timoteo ia ratou e ua haapao maite atu hoi i ta ratou haapiiraa. E mau auraa maitai hoi ta ˈna e atuatu ra e te mau taeae no reira iho, e o ˈna hoi ta ratou faaau maite atu i te mau taeae. — Ohipa 16:1-3.
19. No tei hia tumu matamua o Paulo i maiti ai ia Timoteo ei hoa i roto i to ˈna mau tere, e ua tauturu o Timoteo ia ˈna i roto i tei hea tuhaa?
19 Parau mau, e tauturu na o Timoteo ia vetahi ê i te pae materia, e i te mea hoi e ua maiti o Paulo ia ˈna ei hoa i roto i to ˈna mau tere, no te mea ïa e nehenehe ta ˈna e faaî i te mau hinaaro i te pae varua o te taata. No reira, a faahepo mai ai te hoê tiaa rahi taata ino mau, ia Paulo ia faarue mai ia Tesalonia, ua tono atura oia i te taurearea ra ia Timoteo no te tamahanahana e te faaitoito i te mau pǐpǐ apî. No reira aita noa o Timoteo i hinaaro ia haapiihia o ˈna na te mau taata paari e ia fanaˈo i to ratou amuimuiraa, ia hopoi atoa ˈtu râ i te hoê tauturu mau i te pae varua. — Ohipa 17:1-10; Tesalonia 1, 3:1-3.
20. Eaha ta outou ohipa e rave ma te paari mau, e eaha te mau ohipa ta outou e nehenehe e rave no te feia paari?
20 Ma te paari, a pee i te hiˈoraa o Iesu raua o Timoteo ma te faaite e te hinaaro mau ra outou e fanaˈo i te aravihi e te ite o te mau taata paari. A amuimui atu i roto ia ratou e a uiui atu ia ratou i te tahi mau uiraa. Ia faaite atoa râ outou e te haere ra outou i mua i te pae varua na roto i te hopoiraa ˈtu i ta outou tauturu. Ua matau anei outou i te tahi mau taata paari aore ra mau huma o te oaoa roa ia haere atu outou e hoohoo haere aore ra ia tauturu atu outou ia ratou i roto i te tahi atu tuhaa? Peneiaˈe e nehenehe ta outou e haere atu e farerei ia ratou no te taio atu i te tahi vea na ratou aore ra e faaite atu i te mau oaoaraa e farereihia e outou i roto i ta outou taviniraa.
Te tiaraa o te mau metua e te tahi atu mau kerisetiano
21. Eaha te faufaaraa o te tiaraa o te mau metua, e e tia ia onoonohia i nia i te aha?
21 Te maitairaa i te pae varua o te mau taurearea, tei te haapiiraa e te hiˈoraa ïa o to ratou mau metua (Maseli 22:6). E feia paieti te mau metua o Iesu, e aita e feaaraa e ua fanaˈo rahi oia i ta raua aratairaa (Luka 2:51, 52). Area o Timoteo ra, eita roa ˈtu ïa oia e riro mai i te taurearea mea au na ˈna i te mau mea i te pae varua mai te peu e aita to ˈna metua vahine e to ˈna mama ruau i haapii mai ia ˈna (Timoteo 2, 1:5; 3:15). E tia mau iho â ia onoonohia i nia i te faufaaraa ia horoahia te hoê haapiiraa bibilia tamau na te mau tamarii! E te mau metua, te na reira ra anei outou? Aore ra te haapao maitai ra anei outou i te reira?
22. a) Ia haafaufaa rahi te mau metua i te haapiiraa i te Bibilia, eaha ïa to te reira faahopearaa i nia i te mau tamarii? b) Eaha te aratairaa ta te mau metua kerisetiano e tia ia horoa no ta ratou mau tamarii?
22 I te pu rahi a te mau Ite no Iehova, ua faataa maira te hoê taurearea e e peu matauhia te haapiiraa bibilia i te mau hebedoma atoa e te mau tamarii i roto i to ˈna utuafare. “I te tahi taime, no te rohirohi o papa ia hoˈi mai o ˈna na te ohipa, mea fifi roa ïa na ˈna ia vai araara noa, e noa ˈtu te reira, e tupu iho â te haapiiraa, e ua tauturu mai te reira ia matou ia taa maitai i te faufaaraa o te reira.” E te mau metua, e ere i te mea papu roa e mea faufaa anei na ta outou mau tamarii i te mau tumu parau i te pae varua ia ore outou iho ia haapao i te reira. No reira, a aˈo atu ia ratou ia haamau ei tapao na ratou te taviniraa ei pionie, ei mitionare, aore ra ei melo i te Betela. A tauturu atu ia ratou ia taa maitai e e toroa papu maitai te taviniraa area te tahi atu mau toroa ra aita roa ˈtu ïa e pûpû mai nei i te hoê niu mau. — Hiˈo Samuela 1, 1:26-28.
23. Nafea vetahi atu mau melo o te amuiraa e nehenehe ai e tauturu i te mau taurearea ia haere i mua i te pae varua?
23 E nehenehe atoa vetahi atu mau melo o te amuiraa e tauturu i te mau taurearea ia haere i mua i te pae varua. E nehenehe ta outou e haere atu e aparau e o ratou na mua ˈˈe aore ra na muri aˈe i te mau putuputuraa. A faaitoito atoa i te faaô mai te reira i roto vetahi o ta outou mau ohipa. Ei hiˈoraa, e nehenehe ta te hoê matahiapo e titau i te hoê taurearea kerisetiano, ma te faatiahia e to ˈna mau metua, ia haere mai na muri ia ˈna i roto i te tahi atu amuiraa i reira oia e vauvau atu ai i te hoê oreroraa parau, aore ra e titau ia ˈna ia amui mai ia ratou i roto i te hoê ori-haere-raa e te tahi atu mau taata (Ioba 31:16-18). E nehenehe te hoê mea e manaˈohia e mea faufaa ore e faatupu i te mau faahopearaa faahiahia mau. I te hoê mahana, a vauvau noa ˈi oia i te hoê oreroraa parau, ua ite aˈera te hoê tiaau haaati i te tahi tamaiti iti e faaroo maite maira ia ˈna, aita râ hoi ta ˈna e Bibilia; ua horoa ˈtura oia te tahi na ˈna a hope ai te putuputuraa. Ua putapû roa taua tamaiti iti nei, eiaha noa no te taoˈa horoa, no te anaanatae-atoa-raa mai râ taua tiaau ra ia ˈna. Hau atu i te 30 matahiti i muri iho, e matahiapo o ˈna i teie nei, te haamanaˈo noa râ o ˈna ma te putapû rahi i te here i faaitehia mai ia ˈna.
24. Mea oaoa roa ia ite tatou i te aha, e eaha ïa ta tatou opuaraa?
24 E ere anei i te mea oaoa ia ite tatou i te mau hanere tausani “[mau taurearea mai te hau ra te huru]” ia poro i te parau haumǎrû mau no nia i te Basileia, e tae noa ˈtu te mau potii apî tei riro ei ‘pǔpǔ rahi teie e faaite nei i te parau apî maitai’? Ia faaitoito na hoi ratou paatoa i te haere i mua i te pae varua, e ia tauturu atoa ˈtu hoi tatou ia ratou ia na reira e tia ˈi! — Salamo 110:3; 68:11.
Ei haapoto-noa-raa
◻ Na te aha e nehenehe e tauturu i te hoê kerisetiano apî ia faaoti e afea o ˈna e nehenehe ai e bapetizo ia ˈna?
◻ Nafea te haerea o te hoê kerisetiano apî ia faaite mai e te haere ra o ˈna i mua i te pae varua?
◻ Na te aha e nehenehe e tauturu i te mau taurearea ia amui atu ma te oaoa i roto i te mau putuputuraa e i roto i te pororaa?
◻ Eaha te mau auraa te tia i te mau kerisetiano apî ia atuatu e te mau melo paari o te amuiraa?
◻ Nafea te mau metua e te mau kerisetiano paari e nehenehe ai e tauturu i te mau taurearea?
[Hohoˈa i te api 26]
Eaha te mea e ore e tia ˈi outou ia bapetizohia?