VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • km 11/93 api 3-6
  • E te mau taurearea: a faaoaoa i te mafatu o Iehova

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E te mau taurearea: a faaoaoa i te mafatu o Iehova
  • Ta tatou taviniraa i te Basileia 1993
  • Papai tei tuea
  • Te haamauraa i te hoê utuafare puai i te pae varua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Ia hiaai maite outou te feia apî e tavini ia Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
  • Te tauturu ra anei outou i ta outou tamarii ia maiti ia Iehova?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • E te mau taurearea—Eaha ta outou e tapi ra?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
Ite hau atu â
Ta tatou taviniraa i te Basileia 1993
km 11/93 api 3-6

E te mau taurearea: a faaoaoa i te mafatu o Iehova

1 E riro te oraraa ei mea faahiahia no te hoê taata o te faaohipa maitai ra i te puai e te itoito o te taurearearaa. Ua papai te hoê taata paari, te arii ra o Solomona e: “A oaoa, e tena na taata apî, i to oe na apîraa, e ia rearea hoi to aau i to oe vai apîraa na.” (Koh. 11:9). E te mau taurearea, e ani mai te Atua ia outou i te mau titauraa.

2 Oia mau, e mea faufaa to outou huru oraraa, eiaha noa no outou, no to outou mau metua atoa râ. Te parau ra Maseli 10:1 e: “E tamaiti ite ra, e oaoaraa ïa na te metua tane; area te tamaiti maamaa ra, e otoraa ïa na te metua vahine.” Tera râ, te mea faufaa roa ˈtu â, te haapeapea ra to outou Poiete, te Atua ra o Iehova no to outou huru oraraa. No reira, te parau ra te faaitoitoraa a te Maseli 27:11 i te mau taurearea atoa e: “E tau tamaiti, ia paari hoi oe, ia oaoa tau aau, ia tia ia ˈu ia patoi atu i tei faaino mai ia ˈu nei.” Te mau taurearea, nafea, i teie nei mahana, e faaoaoa ˈi i te mafatu o Iehova? E nehenehe outou e rave na roto e rave rahi ravea.

3 Na roto i te hoê hiˈoraa maitai: Te farerei nei outou mai te taatoaraa te “ati rahi” tohuhia e te Parau a te Atua (Tim. 2, 3:1). E tia paha ia outou ia faaruru i te faahemaraa a te mau hoa haapiiraa e ere i te mau kerisetiano aore ra i te mau orometua haapii o te faaooo i ta outou mau tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia. Ei hiˈoraa, ua faaite te hoê orometua haapii i te haapiiraa o te tupuraa o te mau mea mai te hoê ohipa mau e te Bibilia mai te hoê aai. Tera râ, ua turu te hoê tamahine poro o ta ˈna piha ma te taiva ore i te Bibilia, e ua nehenehe e haamata e rave rahi mau haapiiraa bibilia. Ua haere atoa mai te tahi o to ˈna mau hoa haapiiraa o tei haapii, i te mau putuputuraa. Te patoi ra to outou faaroo, e te mau taeae e mau tuahine apî, i te ao paieti ore e te huti maira i te feia aau rotahi i roto i te parau mau. — Hiˈo i te Hebera 11:7.

4 I roto i te amuiraa, e nehenehe anei outou e riro mai ei tumu faaitoitoraa no te feia o to outou matahiti, ia ore ratou ia hema i te ino? Ma te horoa i te hoê hiˈoraa maitai i te fare haapiiraa, i te fare e i roto i te amuiraa, e faaetaeta outou i te faaroo o te tahi atu mau taeae e tuahine apî (Roma 1:12). A faaoaoa i te mafatu o Iehova ma te horoa i te hiˈoraa ia vetahi ê.

5 Na roto i ta outou huru ahu e faaneheneheraa rouru: Ua ape te hoê tuahine apî i te mau faaoooraa e te mau parau faaino no te mea te ahu nei oia ma te au; ua piihia oia te “taata eita e nehenehe e tapeahia”. Tera râ, aita o ˈna i haaparuparu e aita oia i farii i te mau titauraa paieti ore a teie nei ao. Aita râ, ua faataa oia e Ite no Iehova o ˈna, e te faaau nei oia ia ˈna i te mau faaueraa tumu teitei a te mau Ite. Te vai ra anei ia outou i taua huru aueue ore ra? Aore ra te vaiiho ra outou i te ao a Satani ia faatere i to outou huru manaˈo e to outou haerea? Te ite ra matou ma te oaoa, e rave rahi i rotopu ia outou o te haapao ra i te mau haapiiraa a Iehova e te patoi nei i te mau huru ahu haapao ore, te mau peu apî, te mau idolo e te mau haapiiraa a teie nei ao. Oia mau, mai ta te tairururaa mataeinaa hopea i haapii mai ia tatou, e tia ia tatou ia ite e ua tapaohia te mau ohipa no roto mai i teie nei ao e te mana a te mau demoni. — Tim. 1, 4:1.

6 Na roto i te huru o ta outou mau faaanaanataeraa: Eiaha te mau metua e haamoe i te faufaaraa ia tauturu i ta ratou mau tamarii ia maiti ma te paari i ta ratou mau faaanaanataeraa. Ua haamaitai te hoê taeae i te hoê utuafare faahiahia here-rahi-hia e a ˈna. Te here nei teie utuafare i te mau mea pae varua, e ua horoa te mau metua i te hoê aratairaa i roto atoa i te tuhaa o te mau faaanaanataeraa. No nia ia ratou, ua parau te taeae e: “Te haafaahiahia nei au e te vai ra ta ratou mau ohipa e te utuafare. Aita te mau metua e tauturu noa ra i te mau tamarii ia faaineine no te pororaa, tera râ, i te taime no te faaanaanataeraa, te oaoa nei ratou i te haere e ori, i te haere i te fare vairaa o te mau tauihaa tahito, aore ra i te faaea noa i ǒ ratou no te hauti aore ra no te ohipa no te hoê â mau opuaraa. Ma te ite i to ratou here i roto ia ratou iho e no vetahi ê, e tiaturihia e i mua e tamau noa ratou i te haere i roto i te parau mau, noa ˈtu eaha te ohipa te tupu.”

7 E parau mau, te vai ra te mau taime eita te taatoaraa o te utuafare e tahoê mai no te faaanaanatae. E te mau taurearea, e tia ia outou ia taa maitai, e ia ite atoa e ere te maitiraa i ta outou huru faaanaanataeraa i te ohipa hauti. Te opua nei Satani i te faahema e rave rahi taata. E mea paruparu te mau taurearea e te feia aravihi ore iho â râ i ta ˈna mau ohipa haavarevare e i ta ˈna faahemaraa (Kor. 2, 11:3; Eph. 6:11). I teie nei mahana, te faaohipa ra Satani i te mau ravea atoa no te turai ia outou ia atea ê e ia ora ma te miimii niuhia i nia i te mau faaanaanataeraa e te parau-tia ore.

8 E faahema rahi te afata teata o te faahanahana ra i te hoê oraraa niuhia i nia i te materia e te peu tia ore i te pae morare. E ohipa matauhia te ino e te peu taatiraa rahi i roto i te teata e te mau hohoˈa video. Te ino roa ˈtura te upaupa tuiroo e te faufau. E ere paha te mea atâta te mau marei a Satani, tera râ, ua aratai oia te tahi tau tausani kerisetiano taurearea i te mau manaˈo iino aore ra i te hoê haerea tia ore. No te patoi i taua mau faahemaraa ra, e tia ia outou ia tapi ma te itoito i te parau-tia (Tim. 2, 2:22). Mai te peu e tia ia outou ia faatitiaifaro i to outou huru manaˈo aore ra i to outou haerea no nia i te mau faaanaanataeraa, nafea outou e manuïa ˈi? Te horoa ra te papai salamo i teie pahonoraa: “Ua imi au ia oe ma tau aau atoa: eiaha vau ia ohipa ê i ta oe ra parau.” — Sal. 119:10.

9 E e haamori-pinepine-hia te mau taata tuiroo o te faaetaetaraa tino e te hautiraa taata ora. E tapea te mǎtaˈu ia Iehova ia outou ia haamori i te mau taata hara. I teie nei mahana, te haamori-atoa-hia ra na te rahiraa i te peu tia ore i te pae morare. E paruru outou ia outou i taua peu ra ma te ape i te haerea faufau e te upaupa ino. No nia i te upaupa, te parau ra Te Pare Tiairaa no te 15 no eperera 1993 e: “Ua riro te upaupa ei ô no ǒ mai i te Atua ra. No te mau taata e rave rahi râ, ua riro oia ei tapitapiraa tano ore. (...) A haamanaˈo ei tapao na outou ia vaiiho i te upaupa i nia i to ˈna parahiraa e ia faariro i te ohipa a Iehova ei tapitapiraa matamua no outou. A maiti maitai e a ara i te upaupa o ta outou e maiti nei. E nehenehe ïa ta outou e faaohipa—eiaha râ e faaohipa hape—i teie ô no ǒ mai i te Atua ra.”

10 A atuatu i roto ia outou i te hoê manaˈo faufau hohonu no te mea ino (Sal. 97:10). Mai te peu e te turaihia ra outou e rave i te ino, a feruri i nia i te manaˈo o Iehova, e a feruri i te mau faahopearaa: te mau hapuraa hinaaro-ore-hia, te mau maˈi pee i te pae taatiraa, te mau faainoraa i te pae o te mau manaˈo hohonu, te ereraa i te faatura ia ˈna iho, te ereraa i te mau haamaitairaa i roto i te amuiraa. Eiaha outou e farii i te mau porotarama e te mau hohoˈa (i te afata teata, i te teata i roto i te mau ripene video), i te mau upaupa aore ra i te mau aparauraa o te faaitoito ra i te ino. Eiaha outou e amuimui atu i te feia ta te Bibilia e pii ra te mau “maamaa”. (Mas. 13:19.) A maiti; a maiti i te faatupu i te mau taairaa piri roa e te feia o te amuiraa o te here ra ia Iehova e i ta ˈna mau faaueraa tumu parau-tia.

11 E, e faaroo te mau taurearea o te hinaaro mau ra e faaoaoa i te mafatu o Iehova i te aˈoraa maitai i roto i te Ephesia 5:15, 16: “E tena na, e ara ia tia to outou haerea, eiaha mai ta te ite ore ra, mai ta te feia ite râ, ma te faaherehere maite i te taime, no te mea e anotau ino teie.” Na te aha e tauturu ia outou ‘ia ara’ i ta outou mau haereraa i mua i teie nei mau mahana hopea?

12 A haamâha i to outou mau hinaaro i te pae varua: I roto i te Mataio 5:3, ua parau o Iesu e: “E ao to tei ite i to ratou mau hinaaro i te pae varua.” E nehenehe atoa outou e oaoa mai te peu e te ite ra outou i to outou mau hinaaro i te pae varua. No te haamâha i taua mau hinaaro ra, e tia ia outou ia apiti ma te itoito i te pororaa o te parau apî maitai, i te mea e e haapaari te reira i te faaroo i roto i te mau ohipa ta tatou e haapii ra. — Roma 10:17.

13 Na roto i to outou iho oraraa, ua ite outou e ere i te mea ohie ia poro tamau. No te hoê papu ore paha. A faatupu i te hoê faaotiraa papu. Ma te haere tamau i roto i te taviniraa, e rahi mai to outou aravihi ia horoa i te faaiteraa e e haamata outou i te tiaturi i nia i to outou aravihi ia poro?

14 A rave i te mau faanahoraa no te poro e te feia poro aravihi o te amuiraa, mai te mau pionie tamau e te mau matahiapo. A faaroo ma te haapao maitai i ta ratou mau faaiteraa, e nafea ratou ia pahono i te mau patoiraa. A faaohipa maitai i te buka Haaferuriraa e te mau manaˈo o Te taviniraa o te Basileia. Eita e maoro roa, e ite outou i te hoê oaoa rahi atu â o te pororaa no te mea e horoa outou i te mea ta outou e nehenehe na Iehova. — Ohipa 20:35.

15 Te vai ra te feia tei rave i te mau taime no te poro i te fare haapiiraa e o tei manuïa i te faariro i te mau taata ei mau pǐpǐ (Mat. 28:19, 20). Te parau ra te hoê taurearea kerisetiano e: “I te mau hora vata, e rave rahi taime to ˈu no te poro, i te mau tau oroa iho â râ. I to ˈu vaiihoraa i te mau buka bibilia i nia i ta ˈu iri papairaa, ua turai au i te hoê hoa ia uiui mai no nia i taua tumu parau ra.” I muri iho, e rave rahi taata haapii e tae noa ˈtu i te orometua haapii tei haere mai i te mau putuputuraa kerisetiano. Hau atu, ua haere roa te orometua haapii i mua e tae noa ˈtu i te bapetizoraa ia ˈna. Te oaoa rahi nei Iehova ia arue te mau taurearea haamori mai ia outou ra i to ˈna iˈoa.

16 Te tahi atu ravea no te haamâha i to outou mau hinaaro pae varua o te haapiiraa tataitahi ïa. No te faaoaoa i te mafatu o Iehova, e tia ia noaa ia tatou te ite no nia ia ˈna, i ta ˈna mau opuaraa e ta ˈna mau titauraa. Te faaherehere ra anei outou i te taime no te haapiiraa tataitahi? Te haapii tamau ra anei outou, mai ta outou e rave nei i te taime no te tamaa tamau (Ioane 17:3)? Te vai ra anei ta outou iho porotarama taioraa o te Bibilia, taa ê i to te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia? Te faaineine maitai ra anei outou ia outou iho no te mau putuputuraa atoa? Te taio noa ra anei outou i te A ara mai na! e Te Pare Tiairaa? Te rave taa ê ra anei outou i te taime no te taio i te tumu parau tataitahi “Te uiui nei te mau taurearea . . .” ma te taio i te mau irava bibilia atoa? Eiaha e moe ia outou i te buka ta te Taiete i nenei no to outou mau hinaaro pae varua, Te uiui nei te mau taurearea—Mau pahonoraa ohie. Ua papai te mau taurearea kerisetiano e to ratou mau metua, na te ao atoa nei, no te faaite e ua tauturu taua buka ra ia ratou ia haafatata ˈtu ia Iehova.

17 Ia taio outou i te Bibilia e te mau buka haapiiraa bibilia, te paraparau maira ratou no Iehova, no to ˈna mau manaˈo e ta ˈna mau opuaraa. A uiui ia outou iho eaha te faufaaraa no outou te mea ta outou e haapii ra. A faatupu i te taairaa i rotopu i te mea ta outou e taio e i te mea ta outou i taio aˈena. Te titau ra te reira i te feruriraa hohonu. Te aratai nei te feruriraa hohonu i te haamaramaramaraa ia haaputapû i te mafatu e ia turai ia ohipa. — Sal. 77:12.

18 Te oaoa nei matou i te iteraa i te mau taurearea o te haapao ra i to ratou mau hinaaro i te pae varua, ia haere mai i te mau putuputuraa a te amuiraa. E te mau taurearea kerisetiano, e nehenehe outou e faaitoito i te tahi ma te horoa tamau i te mau pahonoraa anaanatae i taua mau putuputuraa ra. A tǎpǔ ia outou iho e horoa outou hoê noa ˈˈe pahonoraa i te putuputuraa tataitahi. A faatupu i te mau taairaa mahanahana e te mau kerisetiano o te mau matahiti atoa ma te aparau ia ratou na mua e i muri aˈe i te mau putuputuraa (Heb. 10:24, 25). Ua faataa te hoê taeae apî e ua faaitoito to ˈna mau metua ia ˈna ia tauaparau i te hoê aˈe taeae aore ra tuahine paari aˈe ia ˈna i te putuputuraa tataitahi. I teie nei mahana, te oaoa nei oia i te aravihi i noaa mai ia ˈna ma te ore e amuimui noa i te mau taurearea o te amuiraa.

19 A titau i te mau tapao pae varua: Auê ïa peapea e te ora anei e rave rahi taurearea aita e tumu e aita atoa e aratairaa! Tera râ, e ere anei i te mea maitai ia manaˈo e ua noaa te mau tapao teotaratia ta tatou i titau? E horoa mai taua mau tapao ra, tei tapihia i raro aˈe i te maramarama o te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra, i te mau oaoa i teie nei mahana e e aratai ia outou i te ora mure ore. — Koh. 12:1, 13.

20 Ia haamau outou i te mau tapao, a faariro te reira ei tumu parau no te pure. A aparau i te reira i to outou mau metua e te mau matahiapo. A hiˈopoa ia outou, ia outou e to outou mau aravihi, e a titau i te mau tapao te nehenehe e faatupuhia ia au i te mea ta outou e nehenehe e rave, e eiaha râ ia au i ta vetahi ê. E mea taa ê tatou paatoa, i te pae tino, feruriraa, manaˈo hohonu e i te pae varua. Tera râ, eiaha outou e rave i te mea ta vetahi ê e rave ra.

21 Eaha te tahi mau tapao ta outou e nehenehe e titau? Mai te peu e aitâ outou i riro atura ei taata poro aore ra aitâ i bapetizohia ˈtura, no te aha e ore ai outou e opua ia na reira? Mai te peu e e taata poro outou, e nehenehe outou e faanaho tau hora i te hebedoma i roto i te pororaa. A imi no te riro mai ei feia haapii aravihi i roto i ta outou mau hoˈi-faahou-raa e farerei ia riro ei tapao e aratai te hoê haapiiraa bibilia. Mai te peu e e taata bapetizo outou e te haere noa ra outou i te fare haapiiraa, no te aha e ore ai e riro mai ei pionie tauturu i te mau tau faafaaearaa haapiiraa? “Ia rahi â te rave i te ohipa a te Fatu.” — Kor. 1, 15:58.

22 E mea faufaa te tauturu a te mau metua: Eiaha te mau taurearea o te amuiraa ia manaˈo e o ratou anaˈe tei roto i ta ratou mau tutavaraa no te titau i te ora. Na roto i ta ˈna faanahonahoraa, te horoa ra Iehova i te mau aˈoraa ia ite te mau taurearea i te rave i te mau faaotiraa matauhia e ia haapaiuma i te mau fifi o te oraraa. E parau mau, te vai ra i te mau metua bapetizo te hopoia ia tauturu i ta ratou mau tamarii ia rave i te mau faaotiraa maitatai. I roto i te Korinetia 1, 11:3, te faariro nei te Bibilia i te tane ei upoo o te utuafare. No reira, i roto i te utuafare kerisetiano, e haapii ïa te metua tane, e te tauturu o ta ˈna vahine, i te mau tamarii i te mau ture a te Atua (Eph. 6:4). No te na reiraraa, te horoa ra oia ma te haapao maitai i te hoê haapiiraa mai to ratou tamariiriiraa mai. I te mea e tataitoru te faito o te roro o te hoê tamarii i te roaraa o te matahiti matamua, eiaha te mau metua e faaiti i te mau aravihi haapiiraa o ta ratou mau aiû (Tim. 2, 3:15). A paari noa ˈi ai te mau tamarii, e tia i te mau metua ia haapii ia ratou ia here ia Iehova e ia aupuru i te mau taairaa maitatai e o ˈna.

23 I te tairururaa mataeinaa “Te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra”, te upoo parau o te hoê oreroraa parau teie ïa “A ohipa puai no te oraraa o to outou utuafare fetii”. Ua tatarahia e rave rahi manaˈo faufaa no te mau metua e ua horoahia ia ratou te mau ravea no te tauturu i ta ratou mau tamarii. No ǒ mai i te mau metua ra, te ohipa matamua o te horoaraa i te hiˈoraa. E horoa outou i ta outou mau tamarii te hoê tauturu pae varua hau atu na roto i te hiˈoraa maoti râ i te mau oreroraa parau roa no nia i te mau mea e tia ia rave aore ra eiaha e rave. A horoa i te hiˈoraa, oia hoi a faaite i te mau hotu o te varua i roto i te utuafare, i nia i to outou hoa faaipoipo e i nia i ta outou mau tamarii (Gal. 5:22, 23). E rave rahi tei ite e mana puai te varua o te Atua o te turai i te maitai. E tauturu atoa te reira ia outou ia tarai i te feruri e te mafatu o ta outou mau tamarii.

24 Ua faaite atoa te tairururaa e tia i te mau metua ia horoa i te hiˈoraa i roto i te tuhaa o te haapiiraa tataitahi, te haereraa i te mau putuputuraa e te apitiraa tamau i te pororaa. Mai te peu e e paraparau outou ma te aau tae i te parau mau i te fare, mai te peu e e mea itoito outou i roto i te pororaa e mea haapao maitai outou i te haapiiraa tataitahi, e faaitoitohia ta outou mau tamarii ia anaanatae ma te haavare ore i te mau ohipa pae varua.

25 Mai te peu e ua faaineine-maitai-hia, e mea anaanatae e mea oaoa mau e te faahiahia te hoê haapiiraa bibilia utuafare tamau; e haapaari oia i te mau taairaa o te utuafare. A rave i te taime no te haaputapû i te mafatu o ta outou mau tamarii (Mas. 23:15). Noa ˈtu e rave rahi utuafare fetii o te rave ra i te taime no te faaineine i te haapiiraa hebedoma o Te Pare Tiairaa, e tia ia faaitoito atoa i te tahi mau taime ia faataere i nia i te hoê hinaaro papu o te utuafare. A ui i te mau aniraa manaˈo e a faaroo i te mau pahonoraa a te taata tataitahi: e mea anaanatae roa e i te hoê â taime e ite hau atu â outou. No te upoo o te utuafare, e ere i te mea ohie i te aratai i te hoê haapiiraa e mea faufaa no te melo tataitahi o te utuafare. Tera râ, auê ïa haamauruururaa ia ite ia ratou paatoa ia haere i mua i te pae varua! Ma te ara e ia tano te tumu parau no te taata tataitahi, e faatupu outou i te hoê taime oaoaraa i roto i to outou utuafare fetii.

26 E mea faufaa te hoê faaineineraa tano, horoahia ma te aroha i teie nei mahana, no te faaora i ta outou mau tamarii (Mas. 22:6). Te taahia ra e te reira paha te haapiiraa faufaa roa ˈˈe ta outou i ore i horoa aˈenei. Eiaha outou e manaˈo e o outou anaˈe tei roto i taua hopoia otahi ra e te faufaa. A haapii ia turui taatoa i nia ia Iehova ma te taatoa ia faaite mai oia ia outou nafea ia amo i ta outou mau hopoia o te utuafare. Tera râ, aita i oti atura. E nehenehe atoa vetahi ê e hopoi mai i te hoê tauturu faufaa.

27 Te mea ta vetahi ê e nehenehe e rave: E faaô mai te mau matahiapo i te mau taurearea, e to ratou mau metua atoa, i roto i te mau ohipa mai te tamâraa i te Piha no te Basileia. Ia riro outou ei feia faaitoito i te mau tamarii i te mau taime o te mau putuputuraa. I roto i ta ratou mau tumu parau e te apitiraa o te taatoaraa, i te putuputuraa o te taviniraa, e tia i te mau matahiapo e i te mau tavini tauturu ia imi i te mau rima nainai o te tia maira. A imi i te mau taime no te faaohipa i te mau taurearea hiˈoraa maitai no te mau faahiˈoraa e to ratou mau metua. Aore ra e nehenehe outou e uiui ia ratou aore ra e titau manihini ia ratou ia horoa mai i te mau pahonoraa poto.

28 Eiaha e faaite i te haapao ore i te mau tutavaraa a te mau taurearea. E mea faufaa ratou i roto i te hoê amuiraa. Na roto i to ratou haerea maitai, e rave rahi o te ‘faanehenehe nei i te haapiiraa a te Atua a to tatou Ora’. (Tito 2:6-10.) A feruri maitai e mea faufaa ia haapopou i te mau taurearea o te pahono ra, noa ˈtu e mea iti. E tauturu te reira ia ratou ia faaineine e ia tamau â i roto i ta ratou mau tutavaraa. E mea faahiahia mau te anaanatae ta outou e faaite ra ia ratou. Te mau matahiapo, te mau tavini tauturu, ehia rahiraa taime to outou aparauraa i te mau melo apî o te amuiraa no te haapopou ia ratou no te hoê tumu parau aore ra no te hoê faaiteraa ravehia i te hoê putuputuraa?

29 Te mau pionie, nafea ia horoa i ta outou tauturu? No te aha e ore ai e hiˈo faahou i ta outou tabula ohipa no te faaô mai i ta outou mau tamarii o te haere noa ra i te haapiiraa i te hoê avatea aore ra te hopea hebedoma? Te paraparau ra anei outou ma te mahanahana no ta outou taviniraa ma te taime taatoa? Te faaite ra anei outou na roto i to outou huru e te faaoaoa nei te pororaa ia outou? Ua ineine anei outou i te turai ia vetahi ê ia rave i te taviniraa, i te mau taurearea iho â râ? Ia poro outou i tera e tera fare, e mea faaitoito e mea maitai anei ta outou mau parau? Mai te peu e e, ei mau pionie, te apiti atoa ra outou i taua ohipa faaineine ra faufaa roa ˈˈe i te taatoaraa.

30 E tia i te mau melo atoa o te amuiraa ia tapitapi rahi i te faaineineraa matamua o te mau taurearea. E rave anei outou i te mau faanahoraa papu no te poro e o ratou? E nehenehe anei outou e faahiti faahou e o ratou i te hoê faaiteraa no te pororaa i tera e tera fare? Ua ite anei outou i te faaitoito i te mau opuaraa ohipa pae varua ia poro outou e te mau taurearea? E tia i te taata poro tataitahi ia ite e nehenehe te hoê aˈoraa manaˈo-ore-hia e faaara i roto i te hoê taurearea te mau faanahoraa maitatai no te mau tapao pae varua, e te reira no to ˈna maitai mure ore.

31 A amo i ta outou hopoia: Te mau taurearea, te faaitoito nei matou ia outou ia haapao maitai i te mau haapiiraa a Iehova e ia patoi noa i te mea ta te ao e pûpû ra. A hiˈopoa tamau ia outou ma te tuutuu ore ma te hiˈopoa i to outou haerea e to outou manaˈo hohonu roa. Eaha to outou huru feruriraa no nia ia Iehova e no te mea ta ˈna e hinaaro ia rave outou i roto i te oraraa i te mau mahana atoa? Te aro ra anei outou ma to outou mau puai atoa i te mana o te mau manaˈo o Satani (Tim. 1, 6:12)? I te mea te hinaaro nei te mau taata, e te mau taurearea iho â râ, e ia fariihia ratou e te feia o to ratou matahiti, te hinaaro ra anei outou e rave i te ino, mai te rahiraa (Exo. 23:2)? Ua ite te aposetolo Paulo e te turai nei te ao ma te puai i te mau kerisetiano ia faaau atu i to ˈna mau eˈa. — Roma 7:21-23.

32 Te titauhia ra te itoito no te patoi i te mana o teie nei ao, no te ohipa ma te taa ê i to ˈna mau hoa o te ao, e no te haapao i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra. Ua manuïa te mau taata no mutaa ihora. E haamanaˈo tatou i te taata itoito ra o Noa. Ua faautua oia i te hoê ao na roto i to ˈna faaroo ma te faataa-ê-raa mai i te feia iino o to ˈna ra tau (Heb. 11:7). A aro ma te puai no te mea e hoonahia outou. Eiaha e pee i te feia paruparu, te feia faataupǔpǔ, te feia mǎtaˈu o te pee nei i te nǎnǎ taata arataihia e Satani. Taa ê atu, a imi i te feia o te fariihia e Iehova (Phil. 3:17). A tapiri i pihai iho i te mau hoa o te tomo atoa i roto i te ao apî tâpûhia e te Atua (Phil. 1:27). Eiaha ia moe ia outou e hoê anaˈe eˈa o te aratai i te ora mure ore. — Mat. 7:13, 14.

33 Mai te peu e te oaoa nei matou i te iteraa i te mau taurearea ia arue e ia faahanahana i to tatou Atua, auê ïa te rahi o to ˈna iho oaoa! E mea papu e te oaoa nei Iehova ia ite i te feia apî ia apiti hau atu â i roto i te faaiteraa i ta ˈna mau opuaraa faahiahia mau. Ua riro teie mau taurearea ei “tufaa” a te Poiete, e te hinaaro nei oia i te mea maitai aˈe no ratou (Sal. 127:3-5; 128:3-6). Ma te faaite i te hoê â tapitapi e to to ˈna Metua, ua oaoa rahi o Iesu Mesia i te amuimuiraa ˈtu e te mau tamarii, e ua rave oia i te taime no te faaitoito ia ratou ia haamori ia Iehova. Ua faaite oia no ratou i te hoê here mahanahana (Mareko 9:36, 37; 10:13-16). Te faariro ra anei outou i ta tatou mau taurearea mai ta Iehova e Iesu Mesia e faariro ra ia ratou? Te taa ra anei i te feia apî i roto i ta tatou mau amuiraa e mea nafea o Iehova e te mau melahi ia hiˈo i to ratou taiva ore e to ratou hiˈoraa maitai? E tia ia haapopou ia ratou e ia faaitoito ia ratou ia faaoaoa ia Iehova ma te titau i te mau tapao pae varua. E te mau taurearea, a tapi i te mau tapao o te horoa mai i te mau haamaitairaa i teie nei mahana e i te oraraa no a muri aˈe!

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono