TUHAA HAU
Te tumu e ore ai te mau Kerisetiano mau e faaohipa i te satauro i roto i te haamoriraa
MEA au-roa-hia e mea faaturahia te satauro e te mau mirioni taata. Te parau ra te hoê buka ite rahi (The Encyclopædia Britannica) i te satauro mai “te taipe tumu o te haapaoraa Kerisetiano.” Aita râ te mau Kerisetiano mau e faaohipa ra i te satauro i roto i te haamoriraa. Eaha te tumu?
Te hoê tumu faufaa, aita Iesu Mesia i pohe i nia i te hoê satauro. Te taˈo Heleni i huri-pinepine-hia ei “satauro,” o stau·rosʹ ïa. O “te hoê raau aore ra pou afaro” te auraa. Te na ô ra te hoê buka (The Companion Bible) e: “E ere roa ˈtu [stau·rosʹ] e piti tâpû raau, hoê tei faataravahia i nia iho i tei faatiahia . . . Aita hoê aˈe mea i roto i te reo Heleni o te [Faufaa apî] e faataa ra e piti tâpû raau.”
I roto i te tahi atu mau papai, te faaohipa ra te feia papai Bibilia i te tahi atu taˈo no te faataa i te ravea o to Iesu poheraa. O te taˈo Heleni ïa xyʹlon. (Ohipa 5:30; 10:39; 13:29; Galatia 3:13; Petero 1, 2:24) Te hoê “tâpû raau” aore ra “te hoê amaa raau, raau aore ra tumu raau” te auraa o teie taˈo.
No te faataa i te tumu i faaohipa-pinepine-hia ˈi te hoê pou noa i roto i te mau haapoheraa, te na ô ra te buka Das Kreuz und die Kreuzigung (Te satauro e te faasatauroraa), a Hermann Fulda, e: “Aita e tumu raau i te mau vahi atoa i maitihia no te mau haapoheraa i mua i te aro o te taata. E patiahia ïa te hoê pou noa i roto i te repo. I nia iho e taamuhia ˈi aore ra e patǐtǐhia ˈi te mau orure hau, te rima i nia e e pinepine atoa te avae i raro.”
To roto râ te haapapuraa maitai roa ˈˈe i te Parau a te Atua. Te na ô ra te aposetolo Paulo e: “Ua faaorahia tatou e te Mesia i te faaino a te ture oia i faarirohia ei faaino no tatou; ua oti hoi i te papaihia e, O tei rîhia i nia i te raau ra, ua faaino-anaˈe-hia ïa.” (Galatia 3:13) I ǒ nei, te faahiti ra Paulo i te Deuteronomi 21:22, 23 o te parau maitai ra no nia i te raau, eiaha te satauro. I te mea e e faariro tera ravea haapoheraa i te hoê taata “ei faaino,” eita ïa e tano ia faaunauna te mau Kerisetiano i to ratou fare i te mau hohoˈa o te Mesia i nia i te satauro.
Aita e haapapuraa e i te roaraa o na matahiti matamua e 300 i muri aˈe i te poheraa o te Mesia, ua faaohipa te feia e parau ra e Kerisetiano ratou i te satauro i roto i te haamoriraa. I te senekele 4 râ, ua fariu te emepera etene ra o Constantin i te Kerisetianoraa apotata ra e ua faatianiani i te satauro ei taipe no te reira. Noa ˈtu eaha to Constantin manaˈo turai, aita e auraa to te satauro ia Iesu Mesia. Inaha, no ǒ mai te satauro i te etene ra. Te na ô ra te hoê buka ite rahi (New Catholic Encyclopedia) e: “E itehia te satauro i roto i te mau taˈere Kerisetiano ore e hou te Kerisetianoraa.” Ua taai e rave rau atu â papai i te satauro i te haamoriraa i te natura e te mau peu taatiraa etene.
No te aha ïa teie taipe etene i faatianianihia ˈi? E au ra e ia ohie noa te mau etene i te farii i te “Kerisetianoraa.” Tera râ, te faahapa maitai ra te Bibilia i te haamoriraa i te mau taipe etene atoa. (Korinetia 2, 6:14-18) Te opani atoa ra te mau Papai i te mau huru haamoriraa idolo atoa. (Exodo 20:4, 5; Korinetia 1, 10:14) E tumu maitai roa ïa e ore ai te mau Kerisetiano mau e faaohipa i te satauro i roto i te haamoriraa.a
a Ei faahohonuraa ˈtu â i te satauro, a hiˈo i na api 360-364 o te buka Haaferuriraa i nia i te mau Papai, piahia e te mau Ite no Iehova.