TUHAA HAU
Te Amuraa maa a te Fatu—Te hoê oroa o te faahanahana i te Atua
UA FAAUEHIA te mau Kerisetiano e haapao i te Oroa haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia. E parau-atoa-hia teie oroa “te amuraa maa a te Fatu.” (Korinetia 1, 11:20) Eaha te faufaaraa o te reira? Afea e e nafea ia haapao i te reira?
Ua haamau Iesu Mesia i teie oroa i te po oroa Pasa ati Iuda i te matahiti 33 o to tatou tau. E faatupuhia te oroa Pasa hoê noa taime i te matahiti, i te 14raa o te mahana o te avaˈe ati Iuda Nisana. No te numera i taua taio mahana ra, e au ra e i tiai na te mau ati Iuda i te mahana e faito ai te po e te ao o te tau uaaraa tiare, oia hoi fatata 12 hora marama e 12 hora poiri. I te taime e ite-matamua-hia ˈi te avaˈe apî piri roa ˈˈe i te mahana matamua, o te haamataraa ïa o Nisana. E tupu te oroa Pasa 13 mahana i muri aˈe, i muri aˈe i te toparaa mahana.
Ua faatupu Iesu i te oroa Pasa e ta ˈna mau aposetolo, ua faahoˈi oia ia Iuda Isakariota e ua haamau atura i te Amuraa maa a te Fatu. Ua mono teie amuraa maa i te oroa Pasa ati Iuda e e mea tia ia faatupu i te reira hoê noa taime i te matahiti.
Te na ô ra te Evanelia a Mataio e: “Ua rave ihora Iesu i te pane, e oti aˈera i te haamaitai i te Atua, vavahi ihora, tuu atura i te mau pǐpǐ ra, na ô atura, A rave, a amu; o tau tino teie. Ua rave ihora hoi oia i te auˈa, haamaitai atura i te Atua, tuu atura ia ratou ra, na ô atura, A inu outou atoa; o to ˈu ïa toto, e toto no te faufaa apî, i haamaniihia no te taata e rave rahi ia matara te hara.”—Mataio 26:26-28.
Te tiaturi nei vetahi e ua taui Iesu i te pane ei to ˈna iˈo mau e te uaina ei to ˈna toto. Aita hoi to Iesu tino iˈo i taui noa ˈˈe ia ˈna i pûpû i te pane. Ua amu iho â anei te mau aposetolo a Iesu i to ˈna iˈo mau e ua inu anei i to ˈna toto? Aita, e ohipa amu taata hoi te reira o te ofati i te ture a te Atua. (Genese 9:3, 4; Levitiko 17:10) Ia au i te Luka 22:20, ua parau Iesu e: “Teie nei auˈa, o te faufaa apî ïa i to ˈu nei toto, e haamaniihia no outou nei.” Ua riro mau anei taua auˈa ra ei “faufaa apî”? Eita e nehenehe, i te mea e e parau faaau te hoê faufaa, e ere i te hoê taoˈa materia.
No reira, e taipe noa te pane e te uaina. Te faataipe ra te pane i te tino tia roa o te Mesia. Ua rave Iesu i te hoê tâpû pane i toe mai i te amuraa o te oroa Pasa. Aita e hopue i roto i te pane. (Exodo 12:8) I roto i te Bibilia, pinepine e taipe te hopue no te hara aore ra te viivii. No reira, te faahohoˈa ra te pane i te tino tia roa ta Iesu i pûpû ei tusia. E tino hara ore.—Mataio 16:11, 12; Korinetia 1, 5:6, 7; Petero 1, 2:22; Ioane 1, 2:1, 2.
Te faahohoˈa ra te uaina uteute i te toto o Iesu. Na taua toto ra e haamana i te faufaa apî. Ua parau Iesu e ua haamaniihia to ˈna toto “ia matara te hara.” E nehenehe ïa te taata e riro ei mea mâ i te aro o te Atua, a ô atu ai i roto i te faufaa apî e o Iehova. (Hebera 9:14; 10:16, 17) Maoti teie faufaa, aore ra parau faaau, e nehenehe ai 144 000 Kerisetiano haapao maitai e haere i nia i te raˈi. I reira ratou e riro ai ei arii e ei tahuˈa no te maitai o te huitaata atoa.—Genese 22:18; Ieremia 31:31-33; Petero 1, 2:9; Apokalupo 5:9, 10; 14:1-3.
O vai ma te rave i teie na taoˈa taipe o te Oroa haamanaˈoraa? I te tanoraa, o te feia anaˈe ïa tei ô i roto i te faufaa apî—oia hoi te feia e tiaturi ra e haere i nia i te raˈi. Na te varua moˈa o te Atua e haapapu ia ratou e ua maitihia ratou ei arii i te raˈi. (Roma 8:16) To roto atoa ratou i te faufaa o te Basileia e o Iesu.—Luka 22:29.
E te feia ïa e tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i te fenua nei? Te auraro ra ïa ratou i te faaueraa a Iesu e te haere ra i te Amuraa maa a te Fatu, ei feia mataitai faatura, eiaha râ ei feia rave i na taoˈa taipe. Hoê taime i te matahiti i muri aˈe i te toparaa mahana i te 14 no Nisana, e faatupu te mau Ite no Iehova i te Amuraa maa a te Fatu. E maa tausani noa i te ao nei o te parau nei e e tiaturiraa i te raˈi to ratou, e mea faufaa roa râ teie oroa no te mau Kerisetiano atoa. E taime tera e nehenehe ai te taatoaraa e feruriruri i te aroha hau ê o te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia.—Ioane 3:16.