VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • rs api 299-303
  • Philosophia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Philosophia
  • Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Papai tei tuea
  • Te faaohipa nei Iehova i te “mea maamaa” no te faaora i te feia e faaroo
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • E nafea tatou e fanaˈo ai i te paari mau?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2022
  • Auê te hohonu mau o “to ˈna paari”!
    A faafatata ˈtu ia Iehova
  • “E ao to te taata i noaa ia ˈna te paari”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
Ite hau atu â
Haaferuriraa i nia i te mau Papai
rs api 299-303

Philosophia

Auraa: E aˈa Heleni to te parau ra philosophia oia hoi te auraa “hinaaro i te paari.” Aita te philosophia ta tatou e hiˈopoa ra i ǒ nei i niuhia i nia i te tiaturiraa i te Atua; te imi nei râ te reira i te horoa i te taata i te hoê huru hiˈoraa tahoê no nia i te ao materia e te tutava i te faariro ia ratou ei feia manaˈo faahapa. I te maimiraa i te parau mau, te faaohipa ra te reira i te manaˈonaˈoraa tumu ore hau aˈe i te hiˈopoaraa.

Nafea e noaa ˈi te ite e te paari mau?

Mas. 1:7; MN; Sal. 111:10: “Te matamua o te [ite] ra . . . [e] te paari ra, oia te mǎtaˈu ia Iehova ra.” (Ahiri aita te ao nui i hamanihia e te hoê Atua Poiete maramarama, mea na roto noa i te hoê puai matapo e te feruri-ore-hia, eita ïa e nehenehe e horoa i te hoê huru hiˈoraa tahoê o te ao nui, e ere anei? Eita te faahohonuraa i te hoê mea feruri-ore-hia e aratai i te paari, e ere anei? Eita te feia e tutava ra i te taa i te ao nui aore ra te ora ma te tuu i te hiti i te ite i te Atua e ta ˈna opuaraa, e manuïa. Eita ratou e tatara maitai i ta ratou e haapii ra e eita ratou e faaohipa maitai i te mau tupuraa e noaa mai. E faaore te tuuraa i te hiti i te tiaturiraa i te Atua i te taviri o te ite mau. Eita ˈtura e nehenehe e haamau i te hoê faanahoraa manaˈo tano.)

Mas. 2:4-7: “Ia imi hua oe ia ˈna mai te ario ra, e ia paheru hua oe ia ˈna, mai te taoˈa hunahia ra; e ite ïa oe i te mǎtaˈu ia Iehova, e noaa ïa ia oe te ite i te Atua. O Iehova hoi tei horoa mai i te paari; e no roto i to ˈna vaha te parau e te ite. Te vaiiho ra oia i te ora no te feia parau-tia; e o te paruru hoi oia no te feia haerea tia ra.” (Te horoa maira o Iehova i te tauturu titauhia na roto i ta ˈna Parau papaihia e ta ˈna faanahonahoraa ite-mata-hia. E titau-atoa-hia te hinaaro haavare ore e te tutavaraa taitahi ma te faaohipa i to tatou aravihi no te feruri ma te au maitai.)

Mea tano anei ia tutava i te ite i te parau mau tia roa na roto i teie ravea?

Tim. 2, 3:16, MN; Ioa. 17:17: “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua.” “[Ma te paraparau i to ˈna Metua i te raˈi, te na ô ra o Iesu e:] O to parau na te parau mau.” (E ere anei i te mea tano e te taa maite ra i te Atua Poiete o te ao nui ta ˈna ohipa? I roto i te Bibilia, aita oia i faaite mai i te mau mea atoa no nia i te ao nui; e ere râ i te manaˈonaˈoraa tumu ore tei papaihia i roto; o te parau mau râ. Te faaite atoa nei oia i roto i te Bibilia i ta ˈna opuaraa no te fenua e no te huitaata e nafea oia e faatupu ai i te reira. Te haapapu ra to ˈna puai hope, to ˈna paari faito ore, to ˈna parau-tia hapa ore e to ˈna here rahi e e tupu mau â ta ˈna opuaraa na roto i te hoê ravea maitai roa ˈˈe. No reira, te haapapu ra to ˈna mau huru maitatai e e nehenehe e tiaturihia ta ˈna parau no nia i ta ˈna opuaraa e e parau mau te reira.)

Nohea mai te mau philosophia taata nei?

No ǒ mai te reira i te taata e aravihi taotiahia to ratou: Te faaara maira te Bibilia e: “E ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Ier. 10:23) Te haapapu ra te Tuatapaparaa e i te tâuˈa-ore-raa i teie taotiaraa, aita i noaa mai te mau hotu maitatai. I te hoê taime, “ua parau maira Iehova ia Ioba na roto i te puahiohio, na ô maira, O vai teie e haapouri i te haapaoraa; i te parau anaˈe ra aore i ite ra? A tatua na i to tauupu mai ta te taata ra; e ui na vau ia oe, e na oe e faaite mai ia ˈu. I hea oe ia ˈu i haamau i te tumu o te fenua nei? a faaite mai na, peneiaˈe te ite ra oe.” (Ioba 38:1-4) (Ia au i to ratou natura, e taotiaraa iho â to te taata nei. Hau atu â, e ite rii noa to ratou no nia i te oraraa, e ua taotiahia i te hoê noa peu tumu aore ra vahi. E mea taotiahia ïa to ratou ite; e ua taai-roa-hia te mau mea atoa, no reira te ite noa nei ratou i te mau huru apî ta ratou i ore i feruri maite. E faaite noa te mau philosophia atoa ta ratou i faatupu i teie mau taotiaraa.)

No ǒ mai te reira i te mau taata hara: “Ua rave paatoa hoi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra.” (Roma 3:23) “E mea tia ïa i to ˈna manaˈo, o te hopea râ o taua eˈa ra, o te pohe ïa.” (Mas. 14:12) (No teie huru tia ore, e pinepine te mau philosophia taata i te faaite i te hoê niu miimii o te aratai paha i te hoê oaoaraa poto, i te inoino e i te ati atoa râ.)

Ua haafifihia te reira e te mau demoni: “Te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioa. 1, 5:19) “O tei parauhia o te diabolo ra, e o Satani hoi, o tei haavare i to te ao atoa nei.” (Apo. 12:9) “O to outou ïa haerea i mutaa ihora, ta to teie nei ao ra, ta te arii mana o te reva nei, te varua e ohipa puai i teie nei i roto i te feia faaroo ore ra.” (Eph. 2:2) (Te faaite ra te mau philosophia e turai ra i te taata ia faaroo ore i te mau titauraa maitatai e te tia a te Atua i teie huru haafifiraa demoni. Eita ïa e maerehia e, mai ta te Tuatapaparaa e haapapu ra, ua pinepine te mau philosophia e te mau opuaraa taata i te hopoi i te ati i nia i te hoê tuhaa o te huitaata.)

No te aha tatou e faaite ai i te feruriraa aifaito ia tuatapapa tatou i te mau haapiiraa a Iesu Mesia eiaha râ i te mau philosophia taata nei?

Kol. 1:15-17: “O te huru mau oia [Iesu Mesia] o te Atua hiˈo-ore-hia ra, o tei fanau na i te mau mea atoa i hamanihia ra: na ˈna hoi i hamani i te mau mea atoa nei, o to te raˈi, e to te fenua nei . . . E mea hamani-anaˈe-hia ïa e ana, e no ˈna anaˈe: e o muâ hoi oia i te mau mea atoa nei, e oia te mau i te mau mea atua nei.” (E tauturu to ˈna mau taairaa piri roa e te Atua ia ite tatou i te parau mau no nia i te Atua. Hau atu â, i te mea e ua hamanihia te mau mea atoa na roto i to ˈna arai, e ite rahi to Iesu no nia i te ao nui i poietehia. Eita roa ˈtu te hoê philosopho e nehenehe e horoa mai na tatou i te reira.)

Kol. 1:19, 20: “E mea tia hoi i te Metua e ei roto ia ˈna [Iesu Mesia] te î i te mau mea atoa ra vai mau atu ai; e ia faafaito hoi oia i te mau mea atoa ra ia ˈna iho i roto ia ˈna ra, i te hau i noaa i te toto o to ˈna ra satauro.” (O Iesu Mesia te arai ta te Atua i maiti no te tahoê i te poieteraa taatoa ia ˈna iho. Ua horoa atoa o Iehova ia Iesu i te faatereraa i nia i te fenua, mai ta te Daniela 7:13, 14 e faaite ra. E nehenehe tatou e tiaturi e fanaˈo i te ora ia tutava tatou i te ite no nia ia ˈna e ia haapao maitai tatou i ta ˈna mau titauraa.)

Kol. 2:8: “E ara o te riro noa ˈtu outou i te parau paari e te haavare faufaa ore a te hoê taata ˈtu, i te parau tutuu a te taata nei, mai te â rii a teie nei ao ra, aore i au i ta te Mesia ra.” (E hape rahi mau â ia maiti i teie philosophia haavare a te taata nei eiaha râ i te noaaraa mai te paari mau ei pǐpǐ na Iesu Mesia, te piti o tei rahi i te ao taatoa nei i muri noa i te Atua iho!)

Eaha te manaˈo o te Atua no nia i te “paari” o te mau philosophia taata?

Kor. 1, 1:19-25: “Ua papaihia hoi e, E faaore au i te paari o te feia paari, e e faariro vau i te ite o te feia i ite ra ei mea faufaa ore. Teihea te taata paari? teihea te papai parau? teihea te taata mârô i te parau o teie nei ao? e ere anei ua faariro te Atua i te paari o teie nei ao ei maamaa? Aore aˈera to te ao i ite i te Atua i to ˈna iho paari, i te ravea paari a te Atua ra, hinaaro aˈera te Atua i te faaora i te feia i faaroo i te mea maamaa [ia au i te manaˈo o te ao] i te aˈo . . . E paari rahi hoi to te mea maamaa a te Atua nei [ia au i te manaˈo o te ao], i to te taata nei paari; e puai rahi to te paruparu o te Atua [ia au i te manaˈo o te ao], i to te taata nei puai.” (E ere te manaˈo o te Atua i te mea etaeta aore ra tano ore. Ua horoa oia i roto i te Bibilia, te buka parare roa ˈˈe i te ao, i te hoê tuhaa parau papu maitai no ta ˈna opuaraa. Ua tono oia i to ˈna mau ite no te tauaparau no nia i te reira i te feia atoa e hinaaro e faaroo. Auê ïa te maamaa e no te hoê mea ora i poietehia ia manaˈo e e paari rahi aˈe to ˈna i to te Atua!)

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono