Peata
Auraa: Ia au i te haapiiraa Katolika Roma, e feia i pohe na te mau peata e tei pihai iho ratou i teie nei i te Mesia i nia i te raˈi e ua farii te Ekalesia i to ratou huru moˈa e mau huru maitatai. Ia au i te tiaraa o te faaroo papaihia i te Apooraa epikopo no Trente, e tia ia pure i te mau peata ei mau arai i pihai iho i te Atua e ia faahanahana i te mau taoˈa moˈa e te mau hohoˈa o te mau peata. E tiaoro atoa te tahi atu mau haapaoraa i te tauturu a te mau peata. Te haapii ra vetahi mau haapaoraa e e feia moˈa e te hara ore to ratou mau melo atoa. Te faahiti pinepine ra te Bibilia i te feia moˈa. Te faaohipa ra oia i teie parau no te faataa i te mau 144 000 pǐpǐ a te Mesia i faatavaihia i te varua.
Ia au i te Bibilia, e tia anei i te hoê taata ia noaa te hanahana i te raˈi ra hou oia e fariihia ˈi ei peata?
I roto i te Bibilia, te faahitihia ra iho â te feia moˈa e faaea ra i nia i te raˈi. No reira, te parauhia ra o Iehova “te Moˈa [Heleni, haʹgi·on].” (Pet. 1, 1:15, 16, MN; hiˈo Levitiko 11:45.) Ua faataahia o Iesu Mesia e te parau ra ‘te Moˈa [haʹgi·os] o te Atua’ i to ˈna parahiraa i nia i te fenua, e te faahitihia ra oia mai “tei moˈa [haʹgi·os]” i nia i te raˈi. (Mar. 1:24; Apo. 3:7) Mea “moˈa” atoa te mau melahi. (Ohi. 10:22) I roto i te papai tumu Heleni, ua faaauhia te aˈa o teie â taˈo i te taata e rave rahi o te fenua.
Ohi. 9:32, 36-41: “Te haaati haere ra hoi Petero na taua mau vahi atoa ra, e haere atura oia i te feia moˈa [ha·giʹois] e parahi i Luda ra. E te parahi ra te hoê pǐpǐ vahine i Iopa, o Tabita te iˈoa [o tei pohe] . . . Ua fariu atura i taua tino ra, na ô atura [Petero], E Tabita, a tia. Araara aˈera tana mata, e ite aˈera ia Petero, tia aˈera i nia, parahi noa maira. Ua rave atura Petero i tana rima, faatia roa aˈera i nia; ua parau atura i te mau vahine ivi ra, e te feia moˈa ra, ua pûpû atura ia ˈna ia ratou ra ua ora roa.” (Papu maitai, aitâ taua feia moˈa ra i haere atura i nia i te raˈi; e ere o te taata tuiroo o Petero anaˈe tei faarirohia ei taata moˈa.)
Kor. 2, 1:1; 13:12: “Paulo, e aposetolo na Iesu Mesia i te hinaaro o te Atua ra, e tau taeae nei o Timoteo, i te ekalesia o te Atua i Korinetia na, e te feia moˈa [ha·giʹois] atoa i Ahaia atoa ra.” “E aroha outou ia outou iho i te hôˈi moˈa ra.” (Ua faariro-taatoa-hia teie mau Kerisetiano matamua ei feia moˈa no te mea ua tamâhia ratou e te toto o te Mesia e ua faataa-ê-hia ratou no te taviniraa a te Atua ei feia aiˈa a muri aˈe e te Mesia. Eita ïa e titauhia ia pohe ratou ia nehenehe ratou e faarirohia ei feia moˈa.)
Ia au i te mau Papai, e nehenehe anei e pure i te mau “peata” e na ratou e ani atu i te Atua no tatou?
Ua parau Iesu Mesia e: “E na ô outou ia pure: E to matou Metua i te ao ra . . . ” Na roto i teie mau parau, ua faaite oia e e tia ia faataehia te mau pure i te Metua ra. Ua parau atoa Iesu e: “O vau te eˈa, e te parau mau, e te ora, aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia ˈu. O ta outou i ani ma to ˈu ra iˈoa, na ˈu ïa e rave.” (Mat. 6:9; Ioa. 14:6, 14) Aita Iesu i faaô mai i te manaˈo e e nehenehe te hoê taata taa ê atu ia ˈna e faaî i te tiaraa arai. Ua na ô atoa te aposetolo Paulo no nia i te Mesia e: “Na te Mesia anei na tei haapohe; e ua tia faahou aˈenei i nia, e tei te rima atau o te Atua ra, te tia ra ia tatou.” “E tia maitai roa ˈtu ia ˈna ia faaora i te feia e na reira ˈtu ia ˈna ra i te haere i te Atua ra, e tia hoi oia i te oraraa e a muri noa ˈtu ei tia ia ratou.” (Roma 8:34; Heb. 7:25) Mai te peu e te hinaaro mau ra tatou ia faaroo te Atua i ta tatou mau pure, e ere anei i te mea paari ia haafatata ˈtu tatou i te Atua ia au i te aratairaa a ta ˈna Parau? (Hiˈo atoa i te mau api 224, 225, i te tumu parau “Maria.”)
Eph. 6:18, 19, V.C.J.S.: “Ma te ara tamau maite raa i tereira, e te aniraa no te feia moâˈtoa ra: E noˈu nei hoi, ia horoa hia mai te parau iaˈu, ia parau taˈu vaha ma te itoito i te faaite hua raa i te parau aro o te Evanelia ra.” (Na matou i papai faaopa.) (Te faaitoito ra teie mau irava ia pure no te feia moˈa; eiaha râ ia ratou ra aore ra na roto i to ratou arai. Te faˈi ra te New Catholic Encyclopedia, 1967, Buka XI, api 670 e: “E mea matauhia i roto i te Faufaa Apî ia faataehia te mau pure atoa, taitahi aore ra i te vahi taata, i te Atua Metua na roto i te arai o te Mesia.”)
Roma 15:30: “E aˈo atura vau ia outou, e au mau taeae, i te Fatu ra ia Iesu Mesia, e te aroha o te varua ra, e faaitoito tatou atoa i te pure i te Atua ia ˈu.” (Na roto i teie mau parau, ua ani te aposetolo Paulo i to ˈna mau hoa Kerisetiano, o tei moˈa mai ia ˈna, ia pure no ˈna. A tapao na râ e aita oia i faatae i ta ˈna mau pure ia ratou ra e aita atoa ta ratou mau aniraa no nia ia ˈna i mono i te mau taairaa piri roa ta ˈna iho i fanaˈo e te Metua na roto i te pure. Hiˈo Ephesia 3:11, 12, 14.)
Nafea ia faariro i te faahanahanaraa i te mau taoˈa moˈa e te mau hohoˈa o te mau “peata”?
Te farii ra te New Catholic Encyclopedia e: “Aita e faufaa ia imi i roto i te Faufaa Tahito i te hoê mea e faatia ra i te haamoriraa i te mau taoˈa moˈa; aita atoa te Faufaa Apî e faahiti ra i te reira. . . . E au ra e ua faariro o Origène [te hoê “metua” o te Ekalesia] i teie peu ei huru faaiteraa etene i te faaturaraa i te hoê taoˈa materia.”—(1967), Buka XII, mau api 234, 235.
Mea anaanatae ia tapao e ua huna te Atua ia Mose i te hoê vahi aore roa e taata i ite. (Deut. 34:5, 6) Ia au râ i te Iuda 9, ua aro te melahi rahi Mikaela e te Diabolo no nia i te tino o Mose. No te aha? Te haapapu maitai ra te Bibilia e ua huna te Atua i te tino ia ore te taata e ite e teihea roa. Ua hinaaro anei te Enemi e aratai i te taata i taua tino ra, ia faaiteitehia e ia faahanahanahia paha te reira?
No nia i te faahanahanaraa i te mau hohoˈa o te mau “peata,” hiˈo i te tumu parau “Hohoˈa.”
No te aha te mau “peata” Katolika i penihia ˈi e te hoê hei hinuhinu?
Te faataa ra te New Catholic Encyclopedia e: “Te ateributi e faahohoˈa pinepine i te peata atoa, o te hei (ata) ïa, e maramarama e haaati ra i te upoo o te peata. E mau tumu hou i te Kerisetianoraa to te reira, e e itehia te mau hohoˈa o te hei i roto i te ohipa rima î Heleni etene ra; ua faaohipahia te hei hinuhinu i nia i te ofai parahurahu penihia e te mau moni veo no te mau atua-afa e te mau atua mai ia Neptune, Jupiter, Bacchus, e Apollon (atua mahana) iho â râ.”—(1967), Buka XII, api 963.
Te parau ra The New Encyclopædia Britannica e: “I roto i te ohipa rima î Heleni e Roma, e ite-pinepine-hia te atua mahana Hélios e te mau emepera Roma e te hoê hei anaana. Aita te reira i faaohipahia i roto i te ohipa rima î Kerisetiano matamua, no to ˈna tumu etene. Ua ravehia râ te hoê noa hei maramarama no te mau emepera Kerisetiano no ta ratou mau hohoˈa haamanahia. Mai te ropuraa o te senekele 4, ua faataipe-atoa-hia te Mesia e teie ateributi emepera . . . i te senekele 6 roa i ite-rahi-hia ˈi te hei hinuhinu no te Paretenia Maria e no te tahi atu mau peata.”—(1976), Micropædia, Buka IV, api 864.
Mea tia anei ia faaohipa te mau Kerisetiano i te mau taipe etene?
“Eaha to te maramarama auraa i te pouri? E eaha to te Mesia auraa ia Behala [Satani]? e eaha to te taata faaroo ra faufaa i te taata faaroo ore? E eaha to te hiero o te Atua ra atiraa ˈtu i te idolo? o tei hiero hoi outou o te Atua ora ra . . . E haere mai outou i rapaˈe au mai roto mai ia ratou ra, ia taa ê outou, e eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra; e na ˈu e farii atu ia outou, e ei metua vau no outou, e ei tamarii tamaroa outou na ˈu e ei tamarii tamahine, te parau maira Iehova tei tia ia ˈna te mau mea atoa ra.”—Kor. 2, 6:14-18.
E feia moˈa e te hara ore anei te mau melo atoa o te hoê pǔpǔ faaroo?
I te senekele matamua, ua riro mau â te mau melo atoa o te amuiraa Kerisetiano ei feia moˈa. (Kor. 1, 14:33, 34; Kor. 2, 1:1; 13:13) Ua faaitehia ratou mai te feia i fanaˈo i te ‘faaoreraa i te mau hara’ e i “haamoˈahia” e te Atua. (Ohi. 26:18; Kor. 1, 1:2) Aita râ ratou i faahua parau e aita ta ratou e hara faahou. Ua fanauhia ratou ei huaai na te taata hara ra o Adamu. Ua aro pinepine ratou no te rave i te maitai, mai ta te aposetolo Paulo i farii ma te haehaa. (Roma 7:21-25) E ua parau papu te aposetolo Ioane e: “Ia parau tatou e aita a tatou e hara, te haavare nei tatou ia tatou iho, e aore te parau mau i roto ia tatou nei.” (Ioa. 1, 1:8) No reira, te moˈaraa te mau pǐpǐ mau a te Mesia ra, e ere roa ˈtu ïa te auraa e aita ta ratou e hara aˈe i te pae tino.
No te faataa e e feia moˈa anei te mau Kerisetiano mau atoa o to tatou nei tau e e tiaturiraa to ratou e ora i nia i te raˈi, hiˈo i te mau api 338-342.
Ia parau mai te hoê taata e:
‘Te tiaturi ra anei outou i te mau peata?’
E nehenehe oe e pahono e: ‘Te manaˈo ra oe ia vai ma?’ Mai te peu e e faahiti te taata ia Maria e (aore ra) i te mau aposetolo, e nehenehe oe e parau i muri iho e: (1) ‘Oia mau, te faahiti ra te mau Papai Moˈa ia ratou e te farii nei au i tei papaihia. Te anaanatae rahi nei râ vau i te ohipa ta ratou e rave ra i teie mahana e i to ratou mana i nia ia tatou, e ere anei? . . . Ua ite au i roto i te mau Papai Moˈa i te tahi mau mea anaanatae mau no nia ia ratou e ta ˈu e hinaaro ra e faaite atu ia oe. (Apo. 5:9, 10)’ (2) ‘Mai te aha ïa te huru o te oraraa i raro aˈe i teie faatereraa? (Apo. 21:2-4)’
Aore ra e nehenehe oe e parau e (mai te peu e e Katolika oe i mutaa ihora): ‘E rave rahi matahiti i teie nei, ua faatupu vau i te mau oroa o te mau peata e ua pure tamau vau ia ratou. Tera râ, ua taio vau i te tahi mau mea i roto i te mau Papai Moˈa o tei turai ia ˈu ia hiˈopoa faahou i ta ˈu huru raveraa. Te hinaaro nei au e faaite atu ia oe i te reira. (Hiˈo i te mau api 291, 292.)’