VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/11 api 10-12
  • Nafea vau e faaoti ai e pee maite i te parau mau?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea vau e faaoti ai e pee maite i te parau mau?
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A tamata ˈtu ia ite outou iho
  • E rahi roa ta outou ohipa no te haapii?
  • A opere i ta outou e haapii ra
  • A ara i ta outou mau amuimuiraa
  • “E haapao vau i ta oe ra parau mau”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • E haamori te mau Kerisetiano ma te varua e te parau mau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • A pee maite noa i te parau mau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2022
  • “E hoo i te parau mau, e eiaha roa e hoo-faahou-hia ˈtu!”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
Ite hau atu â
A ara mai na! 1998
g98 8/11 api 10-12

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Nafea vau e faaoti ai e pee maite i te parau mau?

“Ua paari mai au ma te arataihia ei Ite no Iehova, e ua manaˈo noa na vau e mai te peu e ua na reirahia outou i te aratai, ua ite iho â ïa outou ia Iehova. Ua hape mau â vau!”—Antoinette.

“EAHA te parau mau?” Na Ponotio Pilato, te taata i tuu atu ia Iesu ia haapohehia oia, i ui i teie uiraa tuiroo ra. (Ioane 18:38) Papu maitai râ e ua hinaaro mau Pilato e ui i ta ˈna uiraa mǎtaˈu ore no te faahope—eiaha no te faaroa ˈtu â—i te tauaparau-tahaa-raa. Aita roa ˈtu oia e anaanatae mau ra i te “parau mau.” E o outou? Te anaanatae ra anei outou i te parau mau?

Ehia senekele to te mau philosopho feruri-noa-raa eaha mau na te parau mau, ma te haamâ râ, mea iti roa te mau faahopearaa ta ratou e nehenehe e faaite mai ia faaauhia i ta ratou mau tutavaraa. E nehenehe râ outou e ite mai i te pahonoraa i te uiraa a Pilato. Ua haapii Iesu Mesia e e parau mau te Parau a te Atua. Ua parau atoa oia e oia iho “te parau mau.” E ua papai te aposetolo Ioane e: “Ua tae mai te parau mau na roto ia Iesu.” (Ioane 1:17, MN; 14:6, 17:17) No reira te taatoaraa o te mau haapiiraa Kerisetiano, i riro mai i muri iho ei tuhaa no te Bibilia, e parauhia ˈi “te parau mau” aore ra “te parau mau o te evanelia nei.” (Tito 1:14; Galatia 2:14; Ioane 2, 1, 2) I roto i teie mau haapiiraa Kerisetiano, te vai ra teie mau mea mai te iˈoa iho o te Atua, te haamauraahia te Basileia o te Atua, te tia-faahou-raa, e te taraehara a Iesu.—Salamo 83:18; Mataio 6:9, 10; 20:28; Ioane 5:28, 29.

E mau tausani feia apî tei haapiihia i te parau mau o te Bibilia e to ratou mau metua Kerisetiano. Teie anei râ te auraa e “te haapao ra” teie feia apî “i te parau mau”? (Ioane 3, 3, 4) Aita paha. Ei hiˈoraa, ua paari mai o Jennifer, e 20 matahiti, ma te arataihia ei Ite no Iehova. Te haamanaˈo nei oia e: “Ua afai to ˈu mama ia ˈu i te mau rururaa a te mau Ite e ua faahiti oia e ia feruri au i te bapetizoraa. Ua manaˈo noa râ vau e, ‘Aita hoi au e hinaaro ra e riro ei Ite. Te hinaaro noa ra vau e arearea!’”

Te tiaturi ra te tahi feia apî i tei haapiihia ˈtu ia ratou, aita râ ratou i faahohonu i ta te Bibilia e haapii mau ra. Eaha te mea atâta? Ua faaara Iesu e te vai ra te tahi mau taata “aore i aahia i roto i to ratou aau.” E nehenehe e riro e “mauraa iti poto ta” teie mau taata, “ia roohia e te ati e te hamani ino [“no,” MN] taua parau ra, maheaitu ihora ratou i reira ra.” (Mareko 4:17) E nehenehe ta te tahi pae e faataa i ta ratou mau tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia e ia tae iho â i te hoê faito, aita râ ratou iho i ite maitai i te Atua. Te parau nei te hoê vahine apî o Aneesa te iˈoa e: “Aita vau e manaˈo nei e e taairaa mau to ˈu e o Iehova i to ˈu apîraa ra . . . Te manaˈo nei au e e au noa te reira i te mau taairaa o to ˈu mau metua e o o ˈna.”

Eaha to outou huru tupuraa i ǒ nei? Ua riro anei Iehova ei Atua no to outou noa mau metua? Aore ra, mai te papai salamo Bibilia, e nehenehe outou e parau e: “Area vau nei, te tiaturi nei au ia oe, e Iehova: te parau nei au e, O oe tau Atua!”? (Salamo 31:14) Peneiaˈe e titauhia te itoito no te farii i te mau tupuraa mau. Te parau nei te hoê taurearea tane o Alexandre te iˈoa e: “No ˈu, te taahiraa avae matamua, te hiˈopoaraa ïa ia ˈu iho ma te haavare ore.” I muri aˈe outou e paheru ai i roto i to outou feruriraa, e nehenehe outou e ite mai e aita roa ˈtu outou i tamata aˈenei i te parau mau (te taatoaraa o te mau haapiiraa Kerisetiano) ia ite outou iho. Peneiaˈe e te erehia ra outou i te tiaturi-papu-raa, e no reira, e au ra e aita e tapao to to outou oraraa, aita e aveia mau.

I ta ratou mau putuputuraa Kerisetiano, mea pinepine te mau Ite no Iehova i te himene i te hoê himene teie te upoo parau na roto i te reo Beretane “Ia faaoti outou e pee maite i te parau mau.”a Peneiaˈe e tano maitai teie manaˈo paari ia outou. Nafea râ outou? Nahea outou e haamata ˈi?

A tamata ˈtu ia ite outou iho

I roto i te Roma 12:2, e ite mai tatou i te manaˈo paari o te aposetolo Paulo: “[“A tamata ia ite outou iho,” MN] i taua hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai hoi.” Nafea râ hoi outou e na reira ˈi? Na roto i te noaaraa ia outou “te ite papu i te parau mau.” (Tito 1:1, MN) Aita te feia no te oire no Berea i tahito ra i farii i te mau mea ta ratou i faaroo ma te ore e uiui i te mau uiraa. Aita roa ˈtu, ua “hiˈopoa maite [ratou] i te mau Papai i te mau mahana atoa oia mau anei te mau parau [ta ratou e haapii ra].”—Ohipa 17:11, MN.

Ua ite atoa mai te hoê Kerisetiano apî o Erin te iˈoa i te hinaaro e na reira atoa. Te haamanaˈo nei oia e: “Ua rave au i te mau maimiraa. Ua ui au ia ˈu iho e, ‘Nafea vau e ite ai e teie te haapaoraa mau? Nafea vau e ite ai e te vai ra te hoê Atua o Iehova te iˈoa?’” No te aha e ore ai e haamata i ta outou iho porotarama haapiiraa? E nehenehe outou e haamata na roto i te buka niuhia i nia i te Bibilia, oia hoi Te ite e aratai i te ora mure ore.b A taio maitai atu. A hiˈo i te mau irava Bibilia atoa e a tapao eaha to ratou auraa e tei parauhia. Peneiaˈe e maere roa outou i te iteraa e e taui roa to outou manaˈo no nia i te parau mau ia riro mai outou ei “rave ohipa aita e haamaraa, e te tia hoi i te tufa i te parau mau ra”!—Timoteo 2, 2:15.

Ua parau te aposetolo Paulo e mea “taa atâ” te tahi mau mea i roto i te Bibilia, e e itea mai ia outou e e parau mau te reira. (Petero 2, 3:16, MN) E nehenehe râ te varua o te Atua e tauturu mai ia taa ia outou te mau tumu parau fifi. (Korinetia 1, 2:11, 12) A pure no te ani i te tauturu a te Atua ia ore ia taa ia outou te hoê parau. (Salamo 119:10, 11, 27) A tamata i te rave i te mau maimiraa hau i roto i te mau papai a te Taiete Watch Tower. Mai te peu e aita outou e ite ra nafea ia rave i te reira, a ani i te tauturu. E nehenehe to outou mau metua aore ra te tahi atu taata paari i roto i te amuiraa Kerisetiano e tauturu ia outou.

A haamanaˈo e aita outou e haapii nei no te faahoruhoru ia vetahi ê i to outou ite. Te faataa nei te hoê taurearea o Collin te iˈoa e: “Te haapii ra outou i te mau hotu maitatai o Iehova.” A rave i te taime no te feruri hohonu i nia i ta outou e taio ra ia tomo atu te reira i roto i to outou mafatu.—Salamo 1:2, 3.

E nehenehe atoa te apitiraa ˈtu i te amuiraa i roto i te mau putuputuraa Kerisetiano e tauturu ia outou. Inaha hoi, mai ta te aposetolo Paulo i papai, o te amuiraa “te pou e te tumu o te parau mau.” (Timoteo 1, 3:15) Te autâ nei te tahi feia apî e mea haumani te mau putuputuraa Kerisetiano. “Ia ore râ outou e faaineine i ta outou mau putuputuraa,” ta te taurearea ra o Collin ïa e haamanaˈo ra, “eita outou e fanaˈo rahi atu i te reira.” No reira e tia ia outou ia faaineine aˈena i ta outou mau haapiiraa. Mea anaanatae roa ˈtu â te mau putuputuraa ia pahono outou—eiaha ia mataitai noa.

E rahi roa ta outou ohipa no te haapii?

Parau mau, no ta outou mau ohipa haapiiraa e ta outou mau ohipa fare, peneiaˈe mea fifi iho â ia noaa te taime no te haapii. Te papai nei te hoê potii apî o Susan te iˈoa e: “Ehia matahiti i teie nei to ˈu tutava-noa-raa ma te ite e mea titauhia ia faaineine au i te mau putuputuraa e ia rave au i ta ˈu haapiiraa taitahi, e aita iho â i maraa ia ˈu i te rave.”

Ua haapii o Susan nafea ia “faaherehere maite i te taime” i nia i te mau ohipa faufaa ore aˈe. (Ephesia 5:15, 16) Na mua roa, ua hamani oia i te hoê tabula o te mau mea atoa ta ˈna e tia ia haapii. I muri iho, ua tabula oia i te taime no te haapii i te reira. Ua haapao atoa râ oia i te tahi taime no te faafaaearaa i roto i ta ˈna tabula. Te horoa maira oia i teie manaˈo paari: “Eiaha e tabula i te mau taime vata atoa. E hinaaro paatoa tatou i te tahi taime faafaaearaa.” E tauturu atoa mai te hoê tabula ia outou.

A opere i ta outou e haapii ra

Mea maitai roa te faaohiparaa i ta outou e haapii ra ia mau maitai te reira ia outou. A tamata i te haapii atu i te hoê taata ê. Ua parau te papai salamo e: “E parau hoi tau vaha i te parau paari, e te manaˈoraa o tau aau ei te ite ïa.”—Salamo 49:3.

Ia ore outou e haamâ i te parau apî maitai, eita outou e haamarirau i te opere i te reira i to outou mau hoa haapiiraa e i te tahi atu â ta outou e farerei atu. (Roma 1:16) Na roto i te raveraa i te mau taime maitai no te tauaparau ia vetahi ê no nia i te parau mau, e faaohipa outou i ta outou e haapii ra; e na reira outou e haamau ai i te parau mau i roto i to outou feruriraa e to outou mafatu.

A ara i ta outou mau amuimuiraa

Ua haere maitai te tahi mau Kerisetiano i te senekele matamua i mua i te pae varua. Aita râ i maoro, ua titauhia ia papai atu Paulo ia ratou, a ui atu ai e: “Na vai outou i arai i ore outou i haapao ai i te parau mau?” (Galatia 5:7) Te reira atoa tei tupu i nia i te hoê tamaiti apî o Alex te iˈoa. Te faˈi nei oia ua faataupupuhia ta ˈna mau tutavaraa e haapii i te Parau a te Atua e ta ˈna mau “amuimuiraa ino.” No to outou haereraa i mua i te pae varua, peneiaˈe e titau-atoa-hia ia faatupu outou i te mau tauiraa i te reira paeau.

I te tahi roa ˈˈe pae, e nehenehe mau te mau amuiraa maitai e tauturu ia outou ia haere i mua. Te parau nei Maseli 27:17 [MN] e: “Na te auri [e faaoi] i te auri; e na te taata [e faaoi] i te mata o to ˈna taua.” A imi i te mau hiˈoraa maitai—mau taata e faaohipa i te parau mau i roto i to ratou oraraa. Peneiaˈe eita outou e haere atea ˈtu i to outou iho utuafare. Te haamanaˈo ra te potii ra Jennifer e: “O papa ruau te hiˈoraa maitai roa ˈˈe no ˈu. E rave tamau noa oia e toru hora no te faaineine i te haapiiraa Bibilia a ta matou amuiraa i te Sabati. E hiˈo oia i te mau irava atoa o te haapiiraa i roto i te mau huriraa Bibilia rau e e imi oia i te mau taˈo i roto i ta ˈna titionare. E taata aravihi oia i te pae o te mau aamu matau-ore-hia o te Bibilia. E nehenehe outou e ani ia ˈna i te mau mea atoa, e itea mai ia ˈna te pahonoraa.”

Ia faaoti outou e pee maite i te parau mau, e noaa ia outou te hoê taoˈa faahiahia roa—te hoê mea eita roa ˈtu outou e faarue noa ˈtu eaha te tino moni e aufauhia ˈtu. No reira, eiaha roa ˈtu e hiˈo i te parau mau mai te “haapaoraa [noa] a to ˈu mau metua.” Ia hoê â to outou tiaturi-papu-raa e to te papai salamo tei parau e: “Faarue noâ tau metua tane e tau metua vahine ia ˈu, ei reira Iehova e rave mai ai ia ˈu.” (Salamo 27:10) Na roto i te ite-mau-raa eaha ta te Bibilia e haapii ra, te tiaturiraa i te reira, te opereraa i ta outou mau tiaturiraa ia vetahi ê e, hau atu â, te oraraa ia au i teie mau tiaturiraa, e faaite outou e ua faaoti outou e pee maite i te parau mau.

[Nota i raro i te api]

a No roto mai i te buka himene E haamaitai ia Iehova na roto i te himene, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

b Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Hohoˈa i te api 11]

A tamata i te parau mau ia ite outou iho na roto i te raveraa i ta outou iho mau maimiraa e haapiiraa taitahi

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono