VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/11 api 13-14
  • Eaha tei roohia i nia i te here i te taata-tupu?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha tei roohia i nia i te here i te taata-tupu?
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê ati o teie nei tau
  • O vai te tumu?
  • No te aha te here i iti ai
  • E here anei te mau taata atoa i te tahi e te tahi?
    E here anei te mau taata atoa i te tahi e te tahi
  • Ohipa peapea i Rwanda—Na vai te hape?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Te turu ra anei ta oe haapaoraa i te tamaˈi?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
  • Te tufaraa i te tamahanahanaraa no ǒ mai ia Iehova ra
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
Ite hau atu â
A ara mai na! 1998
g98 8/11 api 13-14

Eaha tei roohia i nia i te here i te taata-tupu?

E MAU mirioni taata o te ahoaho nei, o te mǎtaˈu nei, e o te peapea roa nei, aita hoi e ravea. “O vau anaˈe ia tamaa, ia haere, ia taoto e ia paraparau,” o ta te hoê ïa vahine i autâ. Mea iti te feia i ineine i te haere e farerei i te feia e fifihia ra e i te ohipa ma te here i nia ia ratou.

Ua parau te hoê vahine tapihoo i tatuhaahia e: ‘I te hoê po, ua patoto mai te hoê vahine ivi, e faaea ra i nia i to ˈu tahua fare, i to ˈu opani e ua parau maira oia e te moemoe ra o ˈna. Ua parau roa ˈtura vau ia ˈna ma te faatura e e ohipa ta ˈu. Ua tatarahapa maira oia no to ˈna haapeapearaa ia ˈu e haere atura.’

Ua parau faahou te vahine e: ‘Ua teoteo rii au no te mea aita vau i tapeahia e taua vahine haumani ra. I te po i muri iho, ua taniuniu mai e ua ani mai te hoê hoa e ua matau anei au i te vahine o to ˈu fare tahua, o tei haapohe ia ˈna iho i te po na mua ˈtu. Mai te peu e aitâ i iteahia ia outou, o taua vahine ra tei patoto mai i to ˈu opani.’ I muri iho, ua parau te vahine tapihoo e ua huti mai oia i te hoê “haapiiraa faufaa.”

Mea matau-maitai-hia e e nehenehe te mau aiû aita e herehia ra, e pohe. E nehenehe atoa te feia paari e pohe ia ore ratou e herehia. I roto i te hoê nota haapoheraa ia ˈna iho, teie ta te hoê potii haviti 15 matahiti to ˈna, i papai: “Te here, o te oreraa ïa e moemoe faahou.”

Te hoê ati o teie nei tau

Ma te faataa tau matahiti i mairi aˈenei i te riri i te nunaa, teie ta te vea ra Newsweek i tapao: “‘A riri atu i to oe taata-tupu,’ e au ra e tera te parau tumu o te matahiti.” I roto i te mau aroraa i Bosnie-Herzégovine, i Yougoslavie tahito, hau atu i te hoê mirioni taata tei tiahihia i rapaeau i to ratou fare, e tau ahuru tausani tei haapohehia. Na vai hoi? “Na te feia tapiri,” o ta te hoê ïa tamahine, o tei tiahihia i rapaeau i to ˈna oire, i autâ. “Ua matau matou ia ratou.”

“Ua ora amui na matou ma te hau,” o ta te hoê ïa vahine i parau no nia i na Hutu e Tutsi e 3 000 e faaea ra i te oire iti no Ruganda. Ua parau te vea ra The New York Times e: “Te aamu o teie oire iti, o te aamu ïa no Rwanda: Ua ora amui te mau Hutu e te mau Tutsi, ua faaipoipo te tahi e te tahi, aita i haapao aore ra aita atoa i ite o vai te Hutu e o vai te Tutsi. Ua taui taue ihora râ te reira,” e ua ‘haamata aˈera te taparahiraa taata.’

Te ora amui atoa ra te mau ati Iuda e te mau Arabia i Iseraela, te riri nei râ e rave rahi te tahi i te tahi. I te roaraa o teie senekele 20, ua tupu te mau ohipa mai teie te huru i Irelane Apatoerau, i Inidia e i Pakistan, i Malesia e i Inidonesia, e i rotopu i te mau nunaa i te mau Hau Amui no Marite—oia, e ati aˈe te ao ta tatou e ora nei.

E nehenehe e tamau noa i te faahiti i te mau hiˈoraa o te riri i te pae nunaa e i te pae faaroo. Aita roa ˈtu te ao i erehia aˈenei i te here mai teie na mua ˈˈe i roto i te aamu.

O vai te tumu?

Mea haapiihia te riri, mai te here atoa ra. Te parau ra te hoê himene matauhia e “ia haapiihia [te mau tamarii] hou a maoro roa ˈi/Hou te ono aore ra te hitu aore te vau matahiti/Ia riri i te mau taata atoa ta to outou fetii e riri atoa ra.” Te haapiihia ra te riri i teie nei tau iho â. Aita te mau ekalesia iho i haapii i ta ratou feia faaroo ia here.

Ua ui te vea Farani ra Le Monde e: “Nafea ia ape i te manaˈo e ua haapiihia te mau Tutsi e te mau Hutu o te aro nei i Burundi e i Rwanda e te hoê â mau mitionare Kerisetiano e ua haaputuputu ratou i roto i te hoê â mau fare pure?” Oia mau, ia au i te National Catholic Reporter, “e nunaa Katolika [o Rwanda] i te faito e 70 %.”

Na mua ˈtu i teie senekele, ua fariu atu te mau fenua no Europa Hitia o te râ i nia i te Communisme tiaturi ore i te Atua. No te aha hoi? I te matahiti 1960, ua parau te tavana perepitero o te hoê fare haapiiraa faaroo i Prague, i Tekolovakia, e: “O tatou anaˈe, tatou te mau Kerisetiano, te tumu o te Communisme. . . . A haamanaˈo e e mau Kerisetiano te mau Communiste i mutaa iho. Mai te peu e aita ratou e tiaturi ra i te hoê Atua tia, no vai ïa te hape?”

A hiˈo na i ta te mau ekalesia i rave i roto i te Tamaˈi Rahi Matamua. Teie ta te tenerara piritatie Beretane ra o Frank Crozier, i parau no nia i taua tamaˈi ra: “O te mau Ekalesia Kerisetiano te feia turu rahi roa ˈˈe i to matou hiaai e haamanii i te toto, e ua faaohipa rahi matou ia ratou.” I muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua parau te vea ra The New York Times e: “I mutaa ihora, ua turu noa na te mau upoo faatere Katolika i te mau tamaˈi a to ratou iho mau fenua, ma te haamaitai i te mau nuu e te pureraa no te re, a pure atoa ˈi te tahi atu pǔpǔ epikopo i te tahi aˈe pae i mua i te aro o te taata ia manuïa ratou.”

Area o Iesu Mesia, ua faaite ïa oia i te here i roto i ta ˈna mau ohipa atoa, e ua papai te aposetolo Paulo e: “Ua haapiihia hoi outou iho e te Atua i te [“here,” MN] ia outou iho.” (Tesalonia 1, 4:9) “E mau taeae e mau tuahine te mau Kerisetiano mau i roto ia Iesu Mesia,” o ta te hoê ïa papai vea no te Sun no Vancouver, i parau. “Eita roa ˈtu, eita roa ˈtu ratou e opua e haamauiui te tahi i te tahi.”

Papu maitai, e hopoia teimaha ta te mau ekalesia no te ereraa o te here i teie mahana. Teie ta te hoê tumu parau, i piahia i roto i te vea ra India Today, i parau: “Ua riro te haapaoraa ei reva i ravehia no te faatupu i te mau taparahiraa faufau mau.” Te vai nei râ te hoê tumu papu i tapaohia ˈi to tatou nei ui e taua tâuˈa-ore-raa aroha ore ra ia vetahi ê.

No te aha te here i iti ai

Te pahono maira to tatou Poiete. Te parau nei ta ˈna Parau, te Bibilia, no nia i te anotau ta tatou e ora nei, te “anotau hopea.” Te parau nei te tohu a te Bibilia e teie te anotau e riro ai te taata i te “aroha ore.” No nia i teie mau tau “ati rahi,” tei parau-atoa-hia i roto i te mau Papai “te hopea o te faanahoraa o te mau mea, MN,” ua tohu o Iesu Mesia e “e riro te rahi o te taata i te iti te [“here,” MN].”—Timoteo 2, 3:1-5; Mataio 24:3, 12.

Ua riro ïa te ereraa i te here i teie mahana, ei haapapuraa e te ora nei tatou i te anotau hopea o teie nei ao. Te vahi oaoa, te haapapu atoa ra te reira e e fatata teie ao taata paieti ore i te monohia e te hoê ao apî parau-tia faaterehia e te here.—Mataio 24:3-14; Petero 2, 3:7, 13.

Teie râ, ua tano mau anei tatou ia tiaturi e e tupu iho â taua tauiraa ra—e e nehenehe tatou e ora i roto i te hoê ao i reira te mau taata atoa e here ai te tahi i te tahi e e ora amui ai ma te hau?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono