Te SIDA—Eaha te tiaturiraa no a muri aˈe?
TAA ê noa ˈtu i te mea e aita e raau no te faaore aore ra no te ape i te tirotiro o te SIDA, te vai ra te tahi atu â mau mea o te faataupupu i te tinairaa i te maˈi. Hoê o te reira, te mea ïa e e rave rahi taata o te ore e hinaaro e taui i to ratou huru oraraa, teie e farii nei e ia pee-noa-hia ˈtu ratou. I te mau Hau Amui no Marite, ei hiˈoraa, hoê â noa te faito maraaraa o te maˈi pee, noa ˈtu e ua iti mai te numera o te feia i faatupu roa i te maˈi SIDA. Ia au i te Associated Press, no te mea ïa e “aita te rahiraa o te taata e haapao nei i te mau faaararaa no te ape i te maˈi.”
I roto i te mau fenua o te ao nei e haere nei i mua, ia au i te mau parau faataa, te reira na 93 % o te feia i peehia i te tirotiro o te SIDA, te vai ra te mau fifi hau i te pae o te tinairaa i te maˈi. Mea veve roa te rahiraa o teie mau fenua no te horoa noa ˈˈe i te mau rapaauraa au noa. Noa ˈtu e e hoohia te mau raau apî i roto i taua mau fenua ra—aita râ hoi—e hau atu ïa te haamâuˈaraa no te hoê matahiti rapaauraa i ta te rahiraa e noaa mai i te roaraa o to ratou oraraa!
Teie râ, ia feruri noa tatou e ua hamanihia te hoê raau apî e te mâmâ o te faaora mau i te maˈi. E roaa anei teie raau i te mau taata atoa e hinaaro nei i te reira? Eita paha ïa. I te mau matahiti atoa, ia au i te Faufaa a te mau Nunaa Amui no te mau Tamarii, fatata e maha mirioni tamarii e pohe nei i na maˈi e pae o te nehenehe e apehia na roto i te mau patia arai maˈi mâmâ e vai nei.
Eaha ïa no te mau taata i peehia e faaea ra i roto i taua mau fenua ra eita e noaa ia ratou te rapaauraa? Ua tauturu o Ruth Mota, no te International Health Programs, i Santa Cruz, i Kalifonia, i te faanaho i te porotarama aperaa e faaoreraa i te tirotiro o te SIDA i roto i te mau tatini fenua e haere nei i mua. Te parau nei oia e: “Ia au i ta ˈu i ite, hoê â faufaaraa to te hoê huru feruriraa maitai e to te raau. Ua matau ia ˈu te tahi mau taata i ora e te tirotiro o te SIDA 10 e tae atu i te 15 matahiti i te maoro e aita ratou i rave aˈenei i te raau. Mea maitai te raau, e ere râ te oraraa mai tei te amu-noa-raa i te raau. E titau-atoa-hia te huru feruriraa, te turu a te taata, te huru i te pae varua e te haapaoraa i te maa.”
Te vai ra te hoê ravea i mua nei
Te vai ra anei te hoê noa ˈˈe tumu no te tiaturi e e ore roa te SIDA ia tae i te hoê mahana? Oia, te vai ra. Tei roto te tiaturiraa maitai roa ˈˈe i te mau parau o ta te rahiraa e parau nei te Pure a te Fatu aore ra te To Matou Metua. I roto i taua pure ra e vai ra i roto i te buka Bibilia a Mataio, te ani nei tatou ia haapaohia te hinaaro o te Atua i te fenua nei mai tei te raˈi atoa ra. (Mataio 6:9, 10) E ere te hinaaro o te Atua ia atihia te taata i te maˈi e a muri noa ˈtu. E pahono mai te Atua i teie pure. I te na reiraraa, e faaore roa oia eiaha noa i te SIDA, i te mau maˈi atoa râ e roohia nei i nia i te huitaata. I reira, “e ore hoi [“te huiraatira,” MN] e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.”—Isaia 33:24.
Na roto i teie nei taime, te ravea maitai roa ˈˈe, o te aperaa ïa. No te mau maˈi e rave rahi, e piti maitiraa e vai ra: E nehenehe outou e ape aore ra e rapaau i te reira. No te tirotiro o te SIDA, aita teie maitiraa. E nehenehe e apehia, eita râ e nehenehe e rapaauhia na roto i teie nei taime. No te aha ïa e rave ai i te mau mea atâta no to outou ora? Mea maitai aˈe iho â ïa te aperaa i te raau ore.
[Parau iti faaôhia i te api 9]
“E ere . . . te oraraa mai tei te amu-noa-raa i te raau. E titau-atoa-hia te huru feruriraa, te turu a te taata, te huru i te pae varua e te haapaoraa i te maa.”—Ruth Mota
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 9]
“Ua riro mau te amuiraa ei mea faahiahia roa”
Ua faaitoito te aposetolo Paulo i te mau taeae Kerisetiano e: “E hamani maitai tatou i te taata atoa, ia rahi atu râ i to te fetii faaroo ra.” (Galatia 6:10) Te faatia nei te metua vahine o Karen i faahitihia i roto i te tumu parau matamua, eaha te huru o te amuiraa a te mau Ite no Iehova no taua vahi ra i to ratou iteraa e ua roohia o Karen raua Bill i te tirotiro o te SIDA. Te parau nei oia e: “Ua riro mau te amuiraa ei mea faahiahia roa. I to Bill poheraahia i te maˈi mahaha, te maˈi-atoa-hia ra o Karen iho e te tutava ra oia i te haapao atu ia ˈna e i te mau tamarii. Ua tamâ te mau taeae i to ratou fare, ua tataî i to ratou pereoo e ua papuˈa i to ratou ahu. Ua tauturu te mau taeae ia ratou ia haapao i te ohipa i te pae o te ture e ia haere i roto i te tahi atu fare. Ua hopoi mai e ua tunu ratou i te maa na ratou. Ua riro te reira ei faaiteraa mau i te tauturu i te pae o te manaˈo horuhoru, i te pae varua e materia.”
[Hohoˈa i te api 8]
E nehenehe te haapao-maitai-raa i roto i te faaipoiporaa e tauturu ia ape i te tirotiro o te SIDA