VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/8 api 3-5
  • E nehenehe anei râ e faaore e e haamoe i te hara?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nehenehe anei râ e faaore e e haamoe i te hara?
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau pepe o te feruriraa e o te mau manaˈo putapû
  • Eaha ta tatou e rave
  • E au anei ia haamanaˈo tatou i te tau tahito
    A ara mai na! 1998
  • Te mau ohipa riaria—Eaha ïa te ravea a te Atua?
    A ara mai na! 1998
  • Eaha te huru o te ao a 50 matahiti i teie nei?
    A ara mai na! 1995
  • Te ao aroha ore o teie mahana
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
Ite hau atu â
A ara mai na! 1998
g98 8/8 api 3-5

E nehenehe anei râ e faaore e e haamoe i te hara?

HAU atu i te afaraa o te senekele tei mairi mai te matahiti 1945 te hopea o te Piti o te Tamaˈi Rahi. Ua riro teie tamaˈi rahi ei tamaˈi taehae e te haapau roa ˈˈe i roto i te taatoaraa o te aamu o te huitaata nei.

E ono matahiti te roa o te Piti o te Tamaˈi Rahi e ua fatata e 50 mirioni i pohe e te huiraatira atoa. Ua hamani-ino-hia e rave rahi atu â i te pae tino, feruriraa e i te pae o te mau manaˈo hohonu. No e rave rahi o tei ora i taua mau matahiti tamaˈi ati mau ra, aitâ i moina te mau manaˈo oto rahi no te mau ohipa riaria tei ravehia e no te feia herehia i pohe.

E haamanaˈo-noa-hia te mau ohipa riaria i ravehia e te mau Nazi i te Taparahiraa ati Iuda e te mau mirioni feia hapa ore i haapohehia. I Europa e i Asia atoa, ua ravehia e rave rahi ohipa riaria e te mau nuu haru, o tei taparahi, o tei mafera, o tei eiâ e o tei haamǎtaˈu i te huiraatira. Ua ati-atoa-hia e rave rahi i te mau aroraa manureva o tei haamou rahi, o tei faaino e o tei haapohe te hoê numera rahi roa tane, vahine e tamarii hapa ore. Ua faaoromai atoa te mau mirioni faehau i te mau tupuraa fifi i nia i te mau tahua aroraa rau na te ao nei.

Te mau pepe o te feruriraa e o te mau manaˈo putapû

E vai noa i roto i te feruriraa o te hoê numera rahi taata i ora na i te Piti o te Tamaˈi Rahi e o te ora noa nei â, e rave rahi pepe o te feruriraa e o te mau manaˈo putapû ei faahopearaa no te mau tupuraa riaria i tupu i taua tau ra. E hinaaro ratou e haamoe roa i teie mau ohipa taehae e te ati rahi. Aita râ ratou e nehenehe e na reira. No vetahi, e haamauiui noa te mau hohoˈa no teie mau ohipa mehameha ia ratou mai te hoê moemoeâ ino tamau.

Eita râ vetahi pae e hinaaro e haamoe, no te mea e hinaaro ratou e tahoo aore ra e faahanahana i te roo o te feia i taparahihia. Hau atu, te vai ra te hoê manaˈo parare roa e e tia ia haamanaˈo-noa-hia te mau ohipa riaria tahito e te taatoaraa o te utuafare huitaata nei ma te tiaturi e e ore roa e rave-faahou-hia teie mau ohipa riaria.

Tau matahiti iho nei, i te mau matahiti 1994-1995, ua faaite te huru o te mau mea no nia i te mau oroa haamanaˈoraa o te 50raa o te mahana parauhia Jour J (te tapaeraa i Normandie o te mau nuu no te mau nunaa aro ia Helemani i te avaˈe Tiunu 1944) e o te hopea no te piti o te tamaˈi rahi i Europa (i te avaˈe Me 1945) e no e rave rahi i ite mata roa i taua mau tupuraa ra, e mea fifi roa ia faaore e ia haamoe i te reira. Pinepine i te tuuhia i te hiti te tahi noa ˈtu tamataraa e faahau e te mau enemi tahito. Eita te feia tamaˈi Beretane e farii ia titau-manihini-hia te mau tia Helemani i te mau oroa haamanaˈoraa o te tapearaa i Normandie o te mau nuu no te mau nunaa aro ia Helemani.

No nia i te mau ohipa riaria i ravehia e te mau Nazi i roto i te Piti o te Tamaˈi Rahi e no nia i te fifi i te faaoreraa e i te haamoeraa, teie te manaˈo o te taata papai ra o Vladimir Jankélévitch: “No nia i teie taparahiraa taata riaria, te huru natura . . . o te inoino rahi e te patoi-uˈana-raa ˈtu i te faaoreraa i te hara e te hororaa i te feia taparahi taata—mai tei tǎpǔhia e te mau haava no te mau nunaa aro ia Helemani o te Tiribuna no Nuremberg—e tae roa i te hopea o te fenua nei.” Te na ô nei â teie taata papai e: “E nehenehe tatou e parau, ma te taui i te mau parau o te pure a Iesu i to ˈna ra Atua i roto i te Evanelia ia au ia Luka Peata: E te Fatu e, eiaha e faaore i ta ratou hara, ua ite hoi ratou i ta ratou e rave ra.”—A faaau e te Luka 23:34.

Ma te oto hoi, mai te matahiti 1945 mai e tae roa mai i teie tau, e mau ohipa riaria â o te ore e pau ia taio tei tupu—i Cambodge, i Rwanda, i Bosnie, no te faahiti noa i te tahi—o tei haaviivii i te fenua i te faataheraa toto. Ua itehia te mau mirioni taata pohe na roto i teie mau ohipa riaria, e oia atoa te hoê numera rahi roa vahine ivi e otare o te ora mai, te mau oraraa i atihia e ei faahopearaa te mau mea mehameha e haamanaˈo-noa-hia ra.

Aita e feaaraa, ua riro te 20raa o te senekele ei tau no te hoê huru taehae aitâ i itehia aˈenei. Mai ta te parau tohu o te Bibilia i faaite atea ma te tano no nia i teie anotau—ua riro mau te taata ei “faaino” e ei “aroha ore.”—Timoteo 2, 3:1-5; Apokalupo 6:4-8.

Eaha ta tatou e rave

I mua i teie mau ohipa taehae, e huru taa ê to te taata. E o tatou iho? E haamanaˈo noa anei râ tatou? Aore ra e haamoe anei tatou? Teie anei râ te auraa no te haamanaˈoraa, te faaiteraa i te inoino e te au-ore-raa ˈtu i te mau enemi tahito, ma te ore roa e farii i te faaore i te hara? I te tahi atu pae, teie anei râ te auraa no te faaoreraa i te hara, e e nehenehe te hoê taata e haamoe ma te tumâ-roa-raa i te mau ati e haamanaˈohia ra?

Eaha te manaˈo o te Poiete o te huitaata, te Atua ra o Iehova, no nia i te mau taparahiraa taata riaria i ravehia i to tatou tau e i te tau tahito? E faaore anei o ˈna i te hara o te feia taparahi? E ua maoro roa anei te Atua ia hoonahia te feia i haapohehia na roto i te mau ohipa riaria? Te vai ra anei te hoê tiaturiraa papu e e itehia te hopea no te mau ohipa riaria, i te mea e ua tupu noa e mau tausani matahiti i teie nei? Nafea hoi te Atua Manahope e faaafaro ai i teie mau tafifiraa?

[Hohoˈa i te api 4]

Ua haaputuhia i roto i te mau aua haapuraa te tamarii i pohe te metua i roto i te mau taparahiraa rahi

[Faaiteraa i te tumu]

UN PHOTO 186797/J. Isaac

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]

U.S. Navy photo

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono