VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/7 api 13-17
  • Calcutta—Oire oraora maere

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Calcutta—Oire oraora maere
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te niuraahia te oire
  • Te Apoo Taotao o Calcutta
  • Te faaapîraahia o Calcutta
  • Oire rarahi no te tapihooraa
  • Faurao—Tahito e te apî
  • Te mau peu rau a Calcutta
  • Mau mea varavara ia mataitai
  • Maa na te taata mea au na ˈna te tamaa
  • “Na roto i te mau oire”
    A ara mai na! 1994
  • Te tumu ǒrâ—Hoê tumu raau te riro ei uru raau
    A ara mai na! 1996
  • “Ua îî hoi te oire i te mârô”
    A ara mai na! 1994
A ara mai na! 1998
g98 8/7 api 13-17

Calcutta—Oire oraora maere

Na te taata papai a A ara mai na! i Inidia

NO TE taata papai Beretane ra o Rudyard Kipling, e “oire riaria na i te po,” “e oire tei î na i te taata e te atâta.” No te rohipehe tuiroo Urdu o Mīrzā Ghālib, e “oire na no te haumǎrû,” “taua oire navenave ra.” No te taata papai ra o Dominique Lapierre, ua riro te mau mataitairaa tataitahi i te oire “ei haapopouraa apî,” taa ê atu ia Peter T. White, i roto i te vea ra National Geographic, ua papai oia ma te faahiti i vetahi o tei parau e, e oire “riaria, ino roa, mehameha. Te puhaparaa veuveu rahi roa ˈˈe o te ao nei.” Ma te feaa ore, ua riro o Calcutta (Bengali, Kalikata) ei oire maere mau.

Te niuraahia te oire

E ere hoi o Calcutta, i te pae tahatai no Inidia apatoerau hitia o te râ i roto i te hau no Bengale Tooa o te râ, i te hoê tuhaa no Inidia i tahito ra. Ia faaau-anaˈe-hia i te mau oire mai ia Delhi e ia Thanjavur, e oire apî teie. Mai tei ite-pinepine-hia no te mau oire, ua haamata o Calcutta no te hoê anavai, te Gange faahiahia mau. Fatata i te Ooa o Bengale, e amaha te Gange na roto e piti taheraa e na roto e rave rahi atu â, no te faatupu i te fenua muriavai aano roa ˈˈe o te ao nei. I te pae tooa o te râ o te fenua muriavai te vai ra te anavai i pii-matamua-hia o Bhaguirathi-Ganga, i muri iho o Hooghly ïa, o te tahe ra i te pae apatoa i roto i te miti.

I te 15raa e te 16raa o te senekele, ua fano te feia hoo Potiti, Holane e Beretane na nia i te Hooghly e, ma te faatiahia e te mau arii o taua vahi ra, ua haamau ratou i te mau vahi tapihooraa. Ua maiti o Job Charnock, te hoê ofitie no te Taiete Beretane no Inidia Hitia o te râ i te oire rii o Sutanuti ei pu tapihooraa. I muri aˈe i vetahi manuïa-ore-raa, ua fano atu i Sutanuti e, ma te tomoraa ˈtu i roto i te mau oire iti no Govindpur e no Kalikata, ua haamau oia i te niu no te faatupuraa i te hoê faaearaa apî Beretane maoti i te hoê noa vahi tapihooraa. O te 24 ïa no Atete 1690. Ua haamata mai ïa o Calcutta!

Ua noaa te parau faatia au i te ture i te matahiti 1698, e tae atu i te matahiti 1757 ua aufau o Beretane i te tarahu i te mau arii no Mongolie. Ua patu Beretane i te Pare William ia paruruhia e te nuu te oire e tupu ra. Ua haamata te feia hoo, e fanaˈo ra i te paruru a te Pare William, i te patu i te mau fare rarahi. Ua naeahia i reira ra e 400 000 huiraatira o te oire e te mau oire iti tapiri, e ua tae mai fatata e 50 pahi i te matahiti hoê na nia i te Hooghly no te tapihooraa.

Te Apoo Taotao o Calcutta

I te matahiti 1756, ua aro atu te hoê arii taurearea taehae o te vahi, o Sirāj-ud-Dawlah no Bengale, ia Calcutta. Ua horo te rahiraa o te taata e faaea ra i reira, vetahi râ feia no Europa, i imi na i te haapuraa i roto i te Pare William, ua vaiiho e ia haruhia ratou e ua tapeahia ratou i roto i te hoê piha tapearaa iti i te avaˈe veavea roa o Tiunu. Te mahana i muri iho, ua itehia e rave rahi i pohe i te ereraa i te mataˈi. Ua parauhia teie piha tapearaa e, te Apoo Taotao o Calcutta.

Ua faatupu teie ati i te riri o te Taiete Inidia Hitia o te râ e i te matahiti 1757, ua aratai o Robert Clive i te nuu a te mau faehau Beretane no te haru faahou mai i te oire. Ua parauhia e na te mau tupuraa i muri iho i te Tamaˈi a Plassey i tapao i te haamataraa o te faatereraa Beretane i Inidia. E eaha ïa te faahopearaa no Calcutta? I te matahiti 1773, riro maira oia ei oire pu no Inidia Beretane, e tae roa ˈtu i te matahiti 1911.

Te faaapîraahia o Calcutta

I te niniiraahia mai te faufaa rahi i roto i te oire, ua patuhia te mau fare tahua nehenehe, ma te horoa no Calcutta i te iˈoa ra Oire o te mau Aorai. Ua hamanihia te mau aroâ aano, e ua faatiahia te mau fare manaha e te mau fare vairaa buka. Ua riro te mau fare tahua faahiahia o te vai noa ra i teie mahana ei haapapuraa no te reira.

I muri aˈe 190 matahiti faatereraa a Beretane, ua noaa ia Inidia to ˈna tiamâraa, i raro aˈe i te aratairaa a Mohandas Gandhi e a Jawaharlal Nehru i te matahiti 1947, e na reira hoi te amahamaharaa. I raro aˈe ia Mohammed Ali Jinnah, ua faatupuhia te hau haapaoraa Mahometa no Pakistan (Pakistan Hitia o te râ e Tooa o te râ). E, i te matahiti 1971, riro maira Pakistan Hitia o te râ o Bangladesh. No te reira mau tupuraa i horo ai e rave rahi taata i Calcutta; i teie mahana ua manaˈohia e ua hau atu i te 12 000 000 huiraatira i teie tuhaa oire.

Ua faatupu teie tae-taue-raa no e rave rahi roa taata o te erehia ra i te mau hinaaro matamua i te mau fifi rahi mau. No te ereraa i te nohoraa ua faaea te mau mirioni taata i roto i te mau puhaparaa veuveu veve roa ˈˈe, i roto i te mau faaearaa hamanihia e te papie meumeu e te ahu raraahia, e mea iti e aore ra aita roa ˈtu e ravea no te vai-mâ-raa, no te uira, e no te pape. Te ora ra vetahi atu tausani taata i te pae purumu. I te matahiti 1967, ua parau e iva feia faanaho oire no te mau nunaa no nia i te huru o te mau ohipa i Calcutta e te “haafatata oioi ra te reira i te otia no te topatariraa ta ˈna faanavairaa faufaa, nohoraa, vai-mâ-raa, faurao e ta ˈna mau mea e titauhia ra e te taata no te oraraa.” Ia hiˈo-anaˈe-hia e mea taiâ te oraraa a muri aˈe.

I te tutavaraa no te faarahi i te mau fare vata, no te mau pǔpǔ taata moni haihai iho â râ, ua titauhia te hoê tuhaa fenua rahi o te ninahia e te miti. Na roto atoa i te operaa i te vari o te anavai no te faaî i teie fenua, ua haamaitaihia te tereraa o te mau pahi.

Ua itehia i te omuaraa o te mau matahiti 1990 e rave rahi moni a te mau nunaa o tei faahoonahia i Inidia, e aita o Calcutta i hinaaro e ia haamoehia o ˈna. No reira ïa i haamata ˈi te hoê tamâraa rahi. Ua hopoihia i rapae i te oire te feia e faaea ra i roto i te mau puhaparaa veuveu, ua faaohipahia te mau pehu no te hamani i te uira e te mau haamaitai repo, e ua opanihia te mau pereoo uira o te haaviivii i te reva e oia atoa te mau umu e tutuha ra i te auauahi i roto i te reva. Ua faaaanohia te mau aroâ, e ua patuhia te mau fare toa rarahi. Ua tatara, e ua uiui e ua peni te mau pǔpǔ taata o te oire. Ua faaorahia o Calcutta i te hiti o te ati e ua horoahia ia ˈna ra te ravea no te oraraa mai—ma te rahi mau â, e no reira te oire ‘i fatata i te pohe,’ ‘i atihia’ i te riro mai ei oire oraora faahou. I roto i te hoê tabula no te matahiti 1997 no nia i te mau faufaa o te fenua e te mau maitai tivila, tei nia ˈˈe roa o ˈna i te tahi atu mau oire rarahi no Inidia.

Oire rarahi no te tapihooraa

Maoti te feia i horo no te mau fenua tapiri mai, te feia i tae mai mai te tahi atu mau hau no Inidia, te feia iho no Bengale, e te mau Tinito e te feia no Aremenia i faaea maoro, riro maira te oire rarahi ei anoiraa o te mau reo, o te mau peu, o te mau haapaoraa, e o te mau huru tunuraa maa. Na te aha i ume mai i teie mau mirioni taata i Calcutta? Te tapihooraa! Ua tapae mai te mau pahi na te ao nei i teie ava farereiraa no te pae Hitia o te râ e no te pae Tooa o te râ. E hoohia ˈtu i rapae au, te miti papaa paari, te ahu raraahia, te ti, te tihota, te ta indigo, te vavai, e te tirita. Na nia i te purumu, te eˈa pereoo auauahi e te miti, e rave rahi mau taoˈa tei tomo i roto e tei faarue ia Calcutta. I muri aˈe i te tiamâraa, ua haamauhia te mau fare faataheraa auri e faira, e ua eruhia te mau repo faufaa no te mau tauihaa o te fare e no te hapono i rapae au.

O te tapaeraa pahi te tumu no te maraaraa o te tapihooraa. I te omuaraa, ua tuu to Beretane i te tutau a to ratou mau pahi i roto i te mau pape hohonu o te Hooghly e ua tono atu i te mau poti i nia ˈˈe i te anavai no te huriraa ˈtu i te mau taoˈa hoo. I te matahiti 1758, ua niuhia i Calcutta te omuaraa o te tapaeraa pahi o tei riro mai i te tau au ei tapaeraa pahi matamua no Inidia. Ua riro te faaapîraa e te tahe-rahi-raa mai te pape na roto i te hoê haapahuraa i nia i te Gange i te faarahi i te tereraa pahi a te mau nunaa i Calcutta i te pae tahatai e na roto i te fenua.

Faurao—Tahito e te apî

I roto i te hoê oire e ua hau atu i te 12 mirioni taata, e fifi rahi mau â te faurao. Te vai ra i Calcutta te mau huru faurao atoa e itehia ra i roto i te mau oire apî—e hau atu â! No te mau ratere, e tumu haamaereraa te faurao e piti huira e hutihia ra e te hoê taata ia ite ratou ia ˈna ia tere oioi na rotopu i te mau pereoo uira—pinepine i te faatae vave aˈe i te horopatete i to ratou vahi i te pereoo utaraa taata aore ra te taxi. Ua tae mai te reira i te matahiti 1900 ei utaraa i te mau taoˈa hoo, ua faaohipa-oioi-hia râ teie faurao no te utaraa i te taata; te manaˈohia ra e e 25 000 e tiahapa faurao mai te reira i nia i te mau purumu o te oire! Noa ˈtu e e haataere rii ratou i te tereraa pereoo, te horoa ra ratou i te ohipa no peneiaˈe e 50 000 tane e ei utaraa no e rave rahi atu â.

I te mau mahana atoa, e uta te mau pahi iti i te mau tausani taata i rotopu i te tapaeraa pereoo auauahi rahi o Calcutta e te pu tapihooraa o te mataeinaa. Ua haamaraahia te faurao na nia i te anavai no te faaiti i te mau fifi o te tereraa pereoo, i te mea e e 50 000 pereoo uira e e mau tausani pereoo uta e faaôô noa ra i te mau mahana atoa na nia i te eˈaturu î roa ˈˈe i te mau pereoo i te ao nei, te Eˈaturu Howrah.

Peneiaˈe o te mau utaraa taata e tere ra i te uira te mea au-roa-hia i roto i te oire. Te hoê ravea no te faurao maitai roa haaviivii ore, î i te taata, haamâuˈa ore i te ito o te uta ra i te mau hanere tausani na roto i te oire i te mahana hoê, noa ˈtu e e ere i te mea nave. E aravihi taa ê te titauhia ia tarere anaˈe te horopatete i rapae mai i te uputa o te utaraa taata! Ua itehia te haamaitairaa rahi aita i maoro roa, i te otiraa te Tereraa Pereoo auauahi na raro i te fenua, o te hopoi hau atu i te 60 000 horopatete hoê hora te maoro i te pu o te oire ma te haumǎrû e te nave.

Te mau peu rau a Calcutta

Ua aratai te mau ravea haapiiraa a Calcutta e rave rahi taata i roto i te mau amaa no te ite aivanaa e no te ture, e ua ruperupe mai te mau ohipa aravihi i roto i tei riro mai ei pu no te mau peu a te nunaa no te hoê tuhaa fenua rahi. E haere hau atu i te 250 000 feia haapii i te Haapiiraa tuatoru no Calcutta 140 matahiti to ˈna i teie nei, hoê o te mau haapiiraa rahi roa ˈˈe o te ao nei.

Ahiri e o Mumbai te pu no te mau hohoˈa taviri no te faaanaanatae noa no Inidia, o Calcutta mau râ te vahi no te mau hohoˈa taviri maitatai roa. Ua tui te roo o te mau iˈoa mai ia Satyajit Ray e ia Mrinal Sen na te ao nei no ta raua tururaa i te mau ohipa aravihi. Te vai ra i Calcutta, hau atu i to Roma amui atu i to Paris, mau rohipehe o te haapopouhia, mau vea parau maramarama hau atu i to New York e to Lonedona e, i nia i te aroâ College Street, hoê o te mau matete rahi roa ˈˈe o te ao nei e hoo ra i te mau buka e ere i te mea apî.

Mau mea varavara ia mataitai

Ua riro te Victoria Memorial ei vahi faahiahia mau, hamanihia e te ofai maramora ia au i te huru paturaa no Italia. Ua matara i te matahiti 1921, e e fare manaha rahi ei haamanaˈoraa i te Faatereraa Beretane no Inidia. I rotopu i te mau fare manaha no Calcutta, te vai ra te Fare mahana rahi no Inidia e oia atoa e 30 atu â. E mea maitai ia haere e mataitai i te mau Aua Tiare no Inidia e te tumu ǒrâ e 240 to ˈna matahiti, e e 400 metera to ˈna menemene, e te mau Aua Animala. Te Maidan—te hoê ïa mahora e 520 ta—e horoa ra i te mataˈi ora no Calcutta e o te mahora oire rahi roa ˈˈe i Inidia taatoa. Te vai atoa ra i Calcutta te Fare Birla no nia i te mau fetia, hoê i rotopu i te mau fare rarahi roa ˈˈe o te ao nei. No te feia e anaanatae ra i te hautiraa cricket, ua ô hau atu i te 100 000 feia mataitai maniania e te anaanatae o te mau hautiraa a te mau nunaa i nia i te tahua hautiraa cricket no te Eden Gardens.

Te hoê fare tahua nehenehe mau o te Pu o te ite aivanaa ïa, te pu ite aivanaa rahi roa ˈˈe no Asia, i reira te ratere e ite ai i te te hoê aueueraa fenua, te hoê motu e tapoihia e te miti, e te tupuraa mai te hoê puahiohio, e e haapii ai i te mau mea faahiahia no nia i te natura e te mau peu no e rave rahi mea ora. No te mau Hindu, o te Oroa ïa no te ruahine ra o Durga Pûjâ te oroa o te ume mai i te taatoaraa i Calcutta, ia paaina mai te oire na roto e pae mahana arepurepuraa e oaoaraa faaroo, o te faafaaea i te rahiraa o te mau ohipa matauhia.

Eaha ta oe e ite, ia haere anaˈe oe e hoohoo haere i Calcutta? Te mau huru mea atoa! Ia ineine râ oe ia hahaere na rotopu i te tiaa taata maniania, i te hiˈo mau atu i te mau vahine e to ratou mau sari peni rau nehenehe mau. E nehenehe oe e hoo mai i te mau taoˈa iri tino moni maitai, e oia atoa te mau tiaa iri maitatai i roto i te mau fare toa Tinito. Vetahi noa o te mau taoˈa o ta te hoê taata hoo faaoromai e ite i roto i te matete rahi mau no teie “paradaiso o te feia hoo” o te mau taoˈa inox, te mau ahu, te mau auˈa potera au maitai, e te mau fifi arapoa e tapea rima nehenehe mau.

Maa na te taata mea au na ˈna te tamaa

Ua faataa-atoa-hia o Calcutta mai te hoê paradaiso no te taata mea au na ˈna te tamaa, no reira eita tatou e nehenehe e faarue i te oire ma te ore e tamata i vetahi mau maa tehutehu. E parauhia na e e haamori te feia no Bengale i te maa e e faaau ratou i te taata na nia i to ˈna aravihi i te tunuraa i te maa! O te iˈa to mua roa i rotopu i te mau maa no Calcutta, e e hoohia i roto i te mau matete rarahi ua rau te huru te iˈa, te iˈo puaatoro, e te mau pota. E faaaminamina te mau faanoˈanoˈa apî, o te anoi-maitai-hia, i te mau pota matauhia. Mea rahi roa te mau maa Tinito. E te numera hoê o te mau maa momona no Calcutta, o ta ˈna ïa mau monamona tuiroo. Ua riro te mau Rasagollas, e mau poro hamanihia e te û haaputuahia i titiahia ma te faanoˈanoˈa e i tapuruhia i roto i te tihota i faatahehia, ei taipe no Bengale. E eiaha ia haamoe i te mishti doi, te hoê yaourt monamona ei faahoperaa au-rahi-hia no te hoê tamaaraa. Te hiaai ra anei oe i te reira? Te hâuˈa ra anei oe i te noˈanoˈa o taua mau fare tamaaraa ra? Oia mau, ua riro mau â o Calcutta ei oire oraora, faahiahia e te maere!

[Hohoˈa fenua i te api 13]

(Hiˈo i te papai)

SRI LANKA

INIDIA

Calcutta

BANGLADESH

[Hohoˈa fenua]

CALCUTTA

Mau Aua Tiare no Inidia

Maidan

Mau Aua Animala

Fare Birla no nia i te mau fetia

Victoria Memorial

Fare manaha no Inidia

Hooghly

Anavai Tai Roto

Tahua manureva no Dum Dum

[Faaiteraa i te tumu]

Mountain High Maps® Copyright © 1997 Digital Wisdom, Inc.

[Hohoˈa i te api 13]

Te Pu o te ite aivanaa

[Hohoˈa i te api 14]

Victoria Memorial

[Hohoˈa i te api 14, 15]

Tahua matete oraora

[Hohoˈa i te api 15]

Tâpûraa rouru e hahuraa taa i te pae purumu

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono