Te uiui nei te mau taurearea . . .
O vai tei riro ei hiˈoraa no ˈu?
“E mea faahiahia roa te aravihi o ta ˈna hautiraa ei taata taora popo i roto i te ete. Ua here pauroa to ˈu mau hoa ia ˈna. Ua riro o ˈna ei aito no ˈu, e ua hinaaro vau e riro mai ia ˈna e ia noaa ia ˈu o tei noaa ia ˈna.”—Ping, te hoê taurearea no Asia.
PINEPINE te piihia te feia e haapopouhia ra e e ravehia ra ei hiˈoraa ei mau aito. Ua tapao te vahine papai o Linda Nielsen e: “E pee atu te mau taurearea i te feia hoê â e o ratou e o te noaa ia ratou te roo aore ra te mau maitai o ta ratou e nounou ra.” No reira, e ohie te ui apî i te haafaahiahia i te mau hoa tuiroo aore ra o te faatupu ra i te anaanatae. Tera râ, e tâuˈa taa ê e rave rahi ui apî i te feia hauti hohoˈa taviri, faataˈi upaupa, e tuaro ei mau hiˈoraa no ratou.
Oia mau, e pinepine te hohoˈa e haapurorohia ra no te rahiraa o te feia tuiroo ei mea hamani-maite-noa-hia, ei hohoˈa faanaho-maitai-hia no te huna i te mau hape, no te faaitoito i te haapopouraa e, hau atu, no te hooraa ˈtu! Te farii ra o Ping i faahitihia iho nei e: “Ua hoo mai au i te mau hohoˈa video atoa o to ˈu aito taora popo i roto i te ete e ua omono vau i ta ˈna mau faito ahu e tiaa.” E faanehenehe vetahi mau ui apî mai to ratou mau idolo afata teata aore ra tuaro, e tâpû i to ratou rouru mai to to ratou mau idolo, e e tae roa ratou i te hahaere e te paraparau mai to ratou mau idolo.
Mau hiˈoraa—Faufaa e te ino
‘Eaha te vahi ino i te haafaahiahiaraa i te hoê taata?’ o ta oe ïa e ani mai. Tei te huru o te taata o ta oe e haafaahiahia ra. Te na ô ra te Bibilia e: “O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa; o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.” (Maseli 13:20) Aita te Bibilia e faaitoito maira ia tatou ia pee atu i te taata. (Mataio 23:10) Te parau nei râ oia ia tatou ei “pee râ i te feia i noaa tei parauhia maira i te faaroo e te faaoromai.” (Hebera 6:12) Ua horoa te taata papai i teie mau parau, te aposetolo Paulo, i te hoê hiˈoraa maitai no te mau Kerisetiano matamua. Ua nehenehe ia ˈna ia parau e: “Ei pee mai outou ia ˈu mai ia ˈu atoa e pee i te Mesia nei.”—Korinetia 1, 11:1.
Ua na reira mau â te hoê taurearea o Timoteo te iˈoa. Ua faatupu oia i te hoê auhoaraa piri e o Paulo i to raua tere mitionare. (Ohipa 16:1-4) Ua faariro roa o Paulo ia Timoteo ei “tamaiti here [na ˈna] e te haavare ore i te Fatu nei.” (Korinetia 1, 4:17) Auaa te tauturu a Paulo i riro ai Timoteo ei tane kerisetiano faahiahia.—Philipi 2:19-23.
Eaha râ te tupu mai, ia maiti anaˈe oe i te hiˈoraa hinaaro-ore-hia? Te faatia ra te hoê taurearea o Richard te iˈoa e: “I te 15raa o to ˈu matahiti, ua riro te hoê hoa haere haapiiraa ei hoa rahi no ˈu. E mau Kerisetiano to ˈu na metua, e ua tamata raua i te tauturu ia ˈu i te pae varua. E mea arearea aˈe râ o Mario—e disco, e oriraa, e faahororaa moto, e mau mea mai te reira te huru. E rave o ˈna mai ta ˈna e hinaaro ra, e ia hinaaro anaˈe o ˈna. Aita vau e faatiahia ra ia na reira. No reira, i te 16raa o to ˈu matahiti, ua parau vau i to ˈu na metua e hinaaro vau e faaea i te riro ei Kerisetiano, e ua na reira mau â vau.”
E roohia ra anei i te hoê â mau ati ia riro anaˈe te feia tuiroo e te mau aito tuaro ei hiˈoraa? E, te vai ra. Aita hoi e ohipa ino i te haafaahiahiaraa ˈtu i te aravihi o te hoê taata tuaro, hauti teata, faataˈi upaupa. A ui na râ ia oe iho, ‘Eaha te huru hiˈoraa o ta teie feia e horoa ra i roto i to ratou oraraa?’ Aita ra anei e itehia ra e rave rahi aito tuaro, feia faataˈi upaupa, e vetahi atu feia hauti i to ratou faatia-noa-raa i te haerea taiata, te raau taero, e te ava? E ere atoa ra anei te parau mau e te ora ra e rave rahi i te hoê oraraa oaoa ore e aita to ratou e auraa, noa ˈtu ta ratou moni e to ratou roo? Ia hiˈo anaˈe oe i te mau mea ia au i teie manaˈo, eaha te faufaa e noaahia mai paha i te peeraa ˈtu i teie mau huru taata?
Parau mau, te peeraa ˈtu i te huru rouru, faito ahu, aore ra huru paraparau a te hoê taata tuiroo e au ra e e ohipa haihai noa tera. E nehenehe râ te reira e riro ei taahiraa avae matamua i te faatiaraa i te ao ia “taumi ia oe i roto i to ˈna iho farii faataheraa hohoˈa.” (Roma 12:2, Phillips) E nehenehe teie huru e riro ei mea au na mua ˈˈe. Ia riro taatoa râ oe i ta ˈna ohiparaa, e nehenehe te reira e turai ia oe ia rave i to ˈna mau haerea e e aro papu atu oe i te Atua. “O te hinaaro i teie nei ao, [“e enemi,” MN] ïa i te Atua ra,” o ta te Bibilia e parau ra i roto i te Iakobo 4:4.
Nafea te hoê hiˈoraa maitai e nehenehe ai e tauturu ia oe
E ohipa te peeraa ˈtu i te hoê taata hiˈoraa maitai i roto i to oe oraraa! I rotopu i te mau hoa kerisetiano, e nehenehe oe e ite e rave rahi o te riro “ei [“hiˈoraa,” MN] . . . i te parau, i te haerea, i te [here], . . . i te faaroo, i te viivii ore.” (Timoteo 1, 4:12) Parau mau, e tia ia oe ia ara maitai i te maitiraa i te mau hoa, e tae noa ˈtu i roto i te amuiraa kerisetiano. (Timoteo 2, 2:20, 21) Mea ohie râ te iteraa e o vai i roto i te amuiraa o te ‘haapao mau ra i te parau mau.’ (Ioane 2, 4) Te faˈi ra te faaueraa tumu i te Hebera 13:7 e: “E pee atu i to ratou faaroo, ma te manaˈo maite i te hopea o ta ratou parau.” No te rahiraa o to oe mau hoa, e tia â ia itehia eaha te hopea o to ratou haerea. Te vai nei râ i roto i te amuiraa te feia paari o tei ite-papu-hia to ratou haapao maitai, e mea maitai ia haamatau atu ia ratou.
‘Ia haamatau i te feia paari aˈe?’ o ta oe paha e ani. Oia mau, e ere te reira i te mea au roa na mua ˈˈe. A haamanaˈo râ i te auhoaraa o Timoteo e to ˈna hoa paari aˈe te aposetolo Paulo. Ua ite o Paulo i te faufaa e vai ra i roto ia Timoteo e ua faaitoito oia ia ˈna ia “faaaraara . . . i tei roto ia [ˈna] i horoa-noa-hia mai e te Atua.” (Timoteo 2, 1:6) E ere ra anei i te mea maitai ia tauturu e ia faaitoito mai te hoê taata ia oe, ia turai te hoê taata ia faananea ˈtu oe i ta oe mau ǒ i hohia mai e te Atua?
Ua ite mau o Bryan te hoê taurearea i te reira. E aro na oia i te manaˈo e mea faufaa ore o ˈna a haamatau ai o ˈna i te hoê tavini tauturu paari aˈe faaea hoê noa. Te na ô ra o Bryan e: “E haafaahiahia vau i to ˈna haapeapearaa no vetahi ê, e no ˈu atoa hoi; to ˈna itoito no te taviniraa; e ta ˈna mau oreroraa parau maitai roa.” Te hoona-aˈena-hia ra o Bryan i te tâuˈaraa mai te hoê Kerisetiano paari aˈe ia ˈna. Ua farii tahaa oia e: “Ua tauturu te reira ia taui au i to ˈu huru tahito—e ihotaata o te haama noa e te oraora ore.”
Te mau metua ei mau hiˈoraa
Te parau ra te buka ra Taurearea—Ui i raro aˈe i te faateimaharaa (Beretane) e o te mau metua “te mana otahi faufaa roa ˈˈe no te tautururaa aore ra no te haataupupuraa i te taurearea au noa ia naeahia ia ˈna te hoê ihotaata maitai.” Aita anaˈe teie ite maramarama maitai no nia i te aratairaa e te ihotaata, te na ô nei â teie buka, e “riro [te mau taurearea] mai te hoê pahi aita e hoe, o te tauiui noa te aveia i te mau are taitahi.”
Te faaite ra teie aˈoraa i ta te pǐpǐ Iakobo i papai hau atu i te 1 900 matahiti i teie nei, mai tei papaihia i te Iakobo 1:6: “E ani râ oia ma te faaroo, eiaha e feaa, o tei feaa ra, e au ïa i te aru miti i patuhia e te mataˈi e fetoitoi aˈera.” Ua matau paha oe i vetahi feia apî hoê â matahiti e to oe e mai te reira mau â ratou. E ohie noa ratou i te ora no te mau anaanataeraa o teie mahana, ma te ore e manaˈo i to ananahi.
Ua haamaitaihia ra anei oe e te mau metua mǎtaˈu i te Atua e te hiˈoraa maitai i roto i te amuiraa? Mai te peu e e, te auraro ra anei oe i ta ratou faatereraa? Aore ra te aro noa ra oe i te mau taime atoa? Parau mau, e ere to oe na metua i te taata tia roa. Eiaha râ ia moehia ia oe to ratou mau huru maitatai—te mau huru maitatai o te tia ia oe ia pee atu. “E haafaahiahia rahi vau i to ˈu na metua,” o ta te hoê taurearea kerisetiano o Jarrod i papai. “To raua itoito i roto i te taviniraa ma te faaoromai, to raua huru i te faarururaa ˈtu i te mau fifi i te pae o te moni, e te faaitoitoraa o ta raua i horoa mai ia apiti atu vau i roto i te taviniraa ma te taime taatoa, e faahopearaa maitai to te taatoaraa i nia ia ˈu. Ua riro noa to ˈu na metua ei mau hiˈoraa na ˈu.”
Te hiˈoraa maitai roa ˈˈe
I to te faanahonahoraa Gallup no te titorotoraa uiuiraa ˈtu i vetahi ui apî no te mau Hau Amui no Marite e o vai ta ratou e manaˈo ra e taata rahi roa ˈˈe o te aamu, ua maiti te rahiraa i te mau taata tuiroo politita no Marite. E 6 noa i nia i te hanere o te maiti ia Iesu Mesia. Te parau nei râ te Bibilia e ua vaiiho mai o Iesu Mesia i te “hiˈoraa, MN” tia roa na tatou, “ia pee [tatou] i to ˈna taahiraa avae.” (Petero 1, 2:21; Hebera 12:3) Ua faaitoito oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia haapiihia ratou e ana ra. (Mataio 11:28, 29) E nafea râ oe ia haapii no nia ia Iesu?
A ite maitai i te huru oraraa o Iesu. A tamata i te taio taatoa i te mau aamu o te Evanelia, e te buka ra Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei.a A hiˈopoa i ta Iesu huru haapiiraa ˈtu, to ˈna huru aroharaa i te taata, e te itoito o ta ˈna i faaite i raro aˈe i te faateimaharaa. E ite ïa oe e o Iesu te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o ta oe e nehenehe e pee atu.
Hau atu oe i te matau i te hiˈoraa tia roa, e iti ïa oe i te umehia e te mau hoa aore ra e te feia tuiroo iino. Te haamanaˈo ra anei oe ia Ping e to ˈna haafaahiahiaraa i te hoê aito tuaro? Mea au noa â na Ping te hautiraa i te popo i roto i te ete i tera e tera taime, ua taa râ ia ˈna e e mea maau ia pee atu i te feia tuiroo.
E o Richard? Ua aratai ta ˈna huru maitiraa i te hoa i to ˈna faarueraa i te faaroo kerisetiano. Ua haamatau râ o Richard ia Simon te hoê taurearea e 20 matahiti e tiahapa, e Ite no Iehova oia. “Ua faahoa o Simon ia ˈu,” o ta Richard e parau ra, “e ua tauturu oia ia ˈu ia ite au e e nehenehe te taata e fanaˈo i te oraraa ma te ore e ofati i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. Ua tupu oioi to ˈu faatura ia Simon, e ua riro to ˈna hiˈoraa ei mea faufaa no to ˈu hoˈiraa mai i roto i te amuiraa e to ˈu pûpûraa ˈtu i to ˈu oraraa no Iehova. E mea oaoa aˈe vau i teie nei, e e auraa mau to to ˈu oraraa.”
Oia mau, e mea faufaa roa ta oe huru maitiraa i tei riro ei mau hiˈoraa no oe!
[Nota i raro i te api]
a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Hohoˈa i te api 13]
E nehenehe te amuimuiraa ˈtu e te feia roo maitai paari aˈe e tauturu ia oe