Ia au i te Bibilia
E nehenehe anei te hoê taata e eiâ mai te peu e mea veve oia?
“E enemi rahi te veve no te oaoaraa o te taata; te vavahi nei oia i te tiamâraa e te opani nei oia ia faatupu i te tahi mau huru maitatai, e te haafifi nei i te tahi atu.”—Samuel Johnson, taata papai o te senekele 18.
UA PARAU te tia hau Roma ra o Magnus Aurelius Cassiodorus e: “O te veve te metua o te ohipa ino.” E au ra e te turu nei teie nau faahitiraa i te manaˈo ra e, e tano i te hoê taata ia rave i te tahi mau ohipa iino mai te peu e mea veve oia. E rave rahi o te farii atoa nei i teie manaˈo i teie mahana, mai te peu iho â râ e, o te eiâ taua ohipa ino ra.
E rave rahi te tiaturi nei e e faatiahia te hoê taata ia eiâ mai te peu e te haavîhia ra oia e e mea veve oia. A rave na i te mau aamu Beretane tuiroo o te senekele 14 no nia i taua taata i piihia ra o Robin des Bois, e taata imihia oia o tei eiâ i te feia moni no te opere atu i te mau taoˈa i eiâhia i te feia veve. E rave rahi mau senekele to ˈna faariro-noa-raahia ei aito rahi.
Oia mau, e rave rahi i teie mahana o te faaruru nei i te mau fifi teimaha mau i te pae no te moni. Ua parau iho nei te hoê fare moni, te World Bank, e te vai nei 1,3 miria taata te ora nei i nia iti aˈe i te hoê dala Marite i te mahana. I roto i te hoê titorotororaa, 70 % o te mau Philipino tei parau e e feia veve ratou. I Beresilia, te monihia nei na 20 % feia ona roa ˈˈe o te huiraatira, e 32 taime hau atu i na 20 % feia veve roa ˈˈe. No teie mau taa-ê-raa, e nehenehe vetahi mau taata e inoino e tae roa i te faito e imi ai ratou i te mau ravea atoa, mai te eiâ, ia noaa mai ia ratou te mau mea e hinaarohia e ratou no te ora i te mau mahana atoa.
Te opani etaeta ra te Bibilia ia eiâ. Te na ô ra te vau o te Ture Ahuru e: “Eiaha roa oe e eiâ.” (Exodo 20:15) Teie râ, e rave rahi feia tiaturi i te Bibilia, o te manaˈo ra paha e, e nehenehe te hoê taata e eiâ, mai te peu e o te veve rahi te tumu e eiâ ˈi oia.
Te faahiti ra te reira i te mau uiraa hohonu mau: E nehenehe mau anei e eiâ no to ˈna veve? Eaha te tia i te hoê taata ia rave mai te peu e tei roto oia i te veve rahi? E mai te peu e e tamarii ta ˈna tei pohehia i te maˈi aore ra i te poia? E faatia anei te Atua ra o Iehova ia ˈna ia eiâ i roto i teie nei mau huru tupuraa, mai te peu iho â râ e eiâ oia i te feia taoˈahia?
Eaha ta te Atua e parau ra?
No te mea e ua faaite o Iesu i te mau huru o to ˈna Metua, e nehenehe to ˈna hiˈoraa e tauturu ia tatou ia taa i te manaˈo o te Atua. (Ioane 12:49) I to ˈna vairaa mai i nia i te fenua nei, ua faaite o Iesu i te aroha rahi i nia i te feia riirii. Te na ô ra te Bibilia e “ia hiˈo aˈera oia i te rahi o te taata, aroha ˈtura oia ia ratou.” (Mataio 9:36) Noa ˈtu râ, aita roa ˈtu oia i faatia i te eiâ, noa ˈtu eaha te huru tupuraa. Oia atoa, noa ˈtu e te tapitapi nei te Atua i te feia veve, aita roa ˈtu oia e faariro nei i te veve ei tumu e nehenehe ai e eiâ. I roto i te Isaia 61:8, te na ô maira te Bibilia e ‘aore [te Atua] i hinaaro i te haru e te parau ino.’ E te haapapu maitai ra te aposetolo Paulo e e ore te feia eiâ e parahi i te Basileia o te Atua. Mea papu maitai ïa te manaˈo o te Atua.—Korinetia 1, 6:10.
Teie râ, te na ô ra te Maseli 6:30 e “eita e faaruehia te eiâ ia eiâ ei haamâha i to ˈna hiaai ia pohe i te poia ra.” Te faatia ra anei teie parau i te eiâ? Aita roa ˈtu. Te faaite ra te mau irava tapiri e, e ani iho â te Atua e ia amo te taata eiâ i te utua no ta ˈna hapa i rave. Te na ô ra hoi te irava i muri iho e: “Ia itea râ, e tataihitu ïa ta ˈna ia faahoˈi mai; e pau roa tei to ˈna ra utuafare i te hopoi mai.”—Maseli 6:31.
Noa ˈtu e e ere hoê â faito faahaparaa to te taata e eiâ no te poia, e to te taata e eiâ no to ˈna nounou aore ra no te faaino atu i te taata o ta ˈna i eiâ, te feia e hinaaro ra e ia farii maitai mai te Atua ia ratou, eiaha roa ˈtu ïa ratou ia faahapahia i te tahi noa ˈˈe ohipa eiâ. Noa ˈtu e tei roto te taata i te veve rahi, te faaino nei te eiâ i te Atua. Te na ô ra Maseli 30:8, 9 e: “E faaamu mai oe ia ˈu i te maa e au ia ˈu ra; . . . o te veve hoi au e ua eiâ ihora vau, e ua apiti noa ˈtu vau i te iˈoa o tau Atua i te parau haavare ra.” Oia mau, e faaino te taata eiâ i te iˈoa o te Atua. No te mea e e ohipa aroha ore te eiâ, e hara ïa noa ˈtu e ua eiâhia ˈtu te hoê taata moni aore ra te hoê taata veve. No te feia e here nei i te Atua e i to ratou taata-tupu, aita roa ˈtu e tumu no te faatia i te eiâ.—Mataio 22:39; Roma 13:9, 10.
E ere roa ˈtu te parauraa e e tiaraa to te taata ravai ore no te eiâ, i te manaˈo tano. Mai te mea ˈtura ïa e te parauhia ra e, e tiaraa to te hoê maona paruparu aˈe i te rave i te mau raau taero opanihia ia noaa ia ˈna te re. Noa ˈtu e e upootia oia, ua faaohipa râ oia i te mau ravea tia ore. E tano hoi ia manaˈo te tahi atu mau maona e, ua haru oia i ta ratou re na roto i te mau ravea opanihia e te ture. Hoê â ïa huru no te taata eiâ. Te rave ra oia i te taoˈa i fatuhia e vetahi ê na roto i te hoê ravea tia ore. Aita to ˈna ravai ore e faatia ra ia ˈna ia faaohipa i taua ravea ra.
Te taata eiâ atoa e hinaaro ra e fanaˈo i te farii maitai o te Atua, e tia ïa ia ˈna ia tatarahapa i to ˈna haerea. Te faaue ra te Bibilia e: “O tei eiâ na, eiaha e eiâ faahou: a rave râ to ˈna iho rima i te mea maitai, ia faufaahia ta ˈna ia horoa na tei ere ra.” (Ephesia 4:28) E nehenehe te feia i eiâ na, o tei tatarahapa mau râ, e tiaturi e e faaore mai Iehova i ta ratou hapa.—Ezekiela 33:14-16.
Eaha ta te feia veve e nehenehe e rave?
Te tǎpǔ ra te Bibilia e: “E ore te feia parau-tia e pohe i te poia ia Iehova; area te taoˈa a te paieti ore ra, e ravea-ê-hia e ana.” (Maseli 10:3) E ore te Atua e tauturu i te feia o te ofati nei i ta ˈna ture ma te opua mau no te haamâha i to ratou mau hinaaro. Tera râ, e aroha oia i te feia o te tamata nei i te auraro ia ˈna ma te aau rotahi, e e haamaitai atu oia i ta ratou mau tutavaraa ia noaa mai te mea e hinaarohia.—Salamo 37:25.
E mau mirioni taata o tei ite aˈena mai e, i to ratou peeraa i te mau faaueraa tumu a te Atua, ua maitai mai to ratou oraraa. Ei hiˈoraa, na roto i te faaohiparaa i te aˈoraa a te Bibilia ia rohi i te rave i te ohipa e ia haapae i te mau peu iino, mai te pereraa moni, te inuraa ava, te puhipuhiraa i te avaava, e te raveraa i te raau taero, ua nehenehe ratou e fanaˈo rahi atu â i te mau mea o ta ratou e hinaaro mau ra. (Galatia 5:19-21) E titau te reira e ia faaite i te faaroo, e te feia o tei na reira, ua itea mai ïa ia ratou e ‘mea maitai o Iehova’ e te tauturu mau nei oia i te feia e tiaturi ia ˈna.—Salamo 34:8.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 22]
Robin Hood: General Research Division/The New York Public Library/Astor, Lenox and Tilden Foundations