No te aha te ohipa eiâ i maraa roa ˈi?
RIO DE JANEIRO—Sabati 18 no atopa 1992. Ua î roa te mau pae tahatai tuiroo no Copacabana e Ipanema i te taata. Ma te haere taue noa mai, ua purara aˈera te mau pǔpǔ taurearea na tahatai, ma te taputô e te eiâ i te mau tauihaa faufaa atoa a te taata i te pae tahatai. Ua faaea noa te mau mutoi tei hemo—aita hoi ta ratou e ravea no te paruru i te feia e eiâhia ra. No te mau Carioca, oia hoi te feia no Rio de Janeiro, e te mau ratere, e moemoeâ riaria teie e tupu ra i te ao.
E ohipa matauhia te mau eiâraa i te faufaa a vetahi ê. I roto i te mau oire rarahi, ua itehia te feia eiâ i te haruraa i te mau taurearea—e i te tahi taime i te taparahi-pohe-roa-raa ia ratou—no te rave i to ratou mau tiaa. Te tomo nei te feia eiâ i roto i te fare o te taata noa ˈtu e tei reira ratou aore ra aita. I muri aˈe i to ratou iteraa e teihea te mau tauihaa i roto i te fare, te eiâ nei te mau vahine atuatu fare haavare, i te mau taoˈa piru e te moni, e i muri iho, eita ratou e ite-faahou-hia. Te tuparari nei te mau nahoa taata i te mau fare toa no te haru i te mau tauihaa. Te eiâ nei te mau pǔpǔ faanaho-maitai-hia i te taata, mai te itehia ra na roto i te numera e rahi noa ra o te mau haruraa taata i Beresilia. E e nehenehe atoa paha ta outou e horoa mai i te tahi atu mau hiˈoraa o ta outou iho i farerei aore ra o tei tupu i to outou vahi. No te aha râ teie rahiraa ohipa eiâ?
No te aha te taata e eiâ ˈi?
Noa ˈtu e ua riro te maraaraa o te veve e te raveraa i te raau taero ei mau tumu rahi, e ere te pahonoraa mai te reira te ohie. Te faaite ra Te buka parau paari Britannica apî (beretane) e: “Ua faaruehia te maimiraa i te hoê tumu otahi no te ohipa ino no te mea aita te reira i manuïa.” Teie râ, te faahiti ra teie buka e “ua taaihia” te mau fifi mai te eiâraa “i te manaˈo haafaufaa ore e te inoino o te mau taurearea i te mea e aita ratou e fanaˈo ra i te mau manuïaraa e te mau faufaa i te pae materia o te oraraa.” Oia, no te faaheporaa puai ia hoo rahi i te taoˈa, taa ê atu i te eiâraa, aita e rave rahi mau taata e ite ra e nafea e noaa mai ai ia ratou te mau mea o ta ratou e hinaaro ra.
Ma te anaanatae, te faaite ra Te buka parau paari a te ao nei (beretane) e: “Eita te faito o te mau ohipa iino e hauti rahi roa i roto i te mau totaiete aueue ore i reira te tiaturi ra te mau taata e e mea papu to ratou huru oraraa. Te maraa nei te mau ohipa iino i roto i te mau totaiete i reira te taui oioi nei te mau ohipa i te pae no te vahi ta te taata e ora ra e ta ratou imiraa—e i te pae no to ratou mau tiaturiraa no nia i to ratou vai-maitai-raa no a muri aˈe.” Te na ô faahou ra teie buka parau paari e: “Mea iti aˈe te mau ohipa e vai ra no te mau taurearea. Mea haumani roa te mau ohipa aravihi ore e vai ra ia faaauhia i te hoona e noaa oioi mai e te anaanatae o te eiâraa. Ua ineine te mau taurearea i te tamata noa ˈtu e e tapeahia ratou e te mutoi no te mea eita ratou e pau rahi roa.”
Teie râ, te itehia ra e rave rahi mau taata aita ta ratou ohipa aore ra tei raro roa ta ratou moni ohipa aita hoi ratou e eiâ nei, area ra, mea rahi roa te feia rave ohipa i roto i te mau piha toroa teitei e te feia rave ohipa rima o te eiâ nei i te vahi raveraa ohipa mai te mea e e tuhaa atoa te reira no ta ratou moni ohipa. Inaha, no vetahi o teie mau peu taviri, e titauhia ia naeahia te tahi tiaraa totiale. Aita anei outou i faaroo aˈenei i te mau ohipa eiâraa i te mau tino moni rarahi i ravehia e te mau tia politita, te mau rave ohipa a te hau, e te feia tapihoo? Mea papu maitai e, aita te ohipa eiâ i taotia-noa-hia i te feia veve.
A haamanaˈo atoa e mea pinepine te mau hohoˈa teata e te mau porotarama afata teata i te faariro i te eiâraa ei ohipa hauti (e taata eiâ atoa paha te taata rahi o te hohoˈa), e turai hoi te reira ia fariihia te ohipa eiâ. Parau mau, e faarirohia paha teie mau hohoˈa ei faaanaanataeraa manaˈo, tera râ, i te hoê â taime, te faaitehia ra i te feia mataitai e nafea ia eiâ. Te poroi e afaifaihia ra, e ere anei ïa e peneiaˈe e hoonahia i te ohipa ino? Ma te feaa ore, e tuhaa ta te nounou, te hupehupe, e te manaˈo ra e te eiâ pauroa nei te taata ma te haama ore, i roto i te maraaraa o te eiâraa. E mea papu maitai e, te ora nei tatou i roto i te mau ‘tau ati rahi’ i reira ua parare te haapaoraa ia ˈna iho e te here i te moni.—Timoteo 2, 3:1-5.
Eiaha roa oe e eiâ
Noa ˈtu te mau hiˈoraa hape roa a teie nei ao, mea faufaa roa ia auraro i te faaueraa: “O tei eiâ na, eiaha e eiâ faahou.” (Ephesia 4:28) E nehenehe te hoê taata o te haafaufaa rahi roa i te mau taoˈa aore ra i te mau peu navenave e haavare ia ˈna iho i te tiaturiraa e e hoonahia oia i te tamataraa i te eiâ. Teie râ, e ohipa ino mau te eiâraa i mua i te aro o te Atua e te faaite ra te reira i te ereraa i te here i to ˈna taata-tupu. Hau atu, e nehenehe te eiâ iti haihai e aratai i te haapaariraa i to ˈna mafatu. Eaha ˈtu ai ia hiˈohia mai tatou ei taata haavare? O vai hoi te tiaturi i te hoê eiâ? Ma te paari, te na ô ra te Parau a te Atua e: “Eiaha roa râ to outou pohe i te pohe taparahi taata, e te eiâ, e te rave parau ino.”—Petero 1, 4:15.
Eita e ore e mea peapea roa na outou te maraaraa o te eiâraa, tera râ, mea nafea te feia e ora ra i roto i te mau vahi mea rahi te ohipa ino, ia faaruru i te huru tupuraa? Nafea vetahi mau taata eiâ i mutaa ihora i te tauiraa i to ratou oraraa? E hope anei te ohipa eiâ i te hoê mahana na te ao atoa nei? Te titau atu nei matou ia outou ia taio i te tumu parau i muri nei, “Te hoê ao aita e taata eiâ faahou.”