VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/11 api 16-21
  • Te taata i iriti i te uputa o te ao nei

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te taata i iriti i te uputa o te ao nei
  • A ara mai na! 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Mai te tiaraa tavini no te mau arii ei horo pahi mǎtaˈu ore
  • E faaroo mai anei te arii no Paniora?
  • “Te tere pahi faahiahia rahi roa ˈˈe i roto te aamu”
  • Te ati i Patitifa
  • Te ati—Te hoê moemoeâ i mou roa
  • Te mau ati peapea mau o te tere hoˈiraa
  • Te ora noa râ te iˈoa o Magellan
  • Te imiraa i te taoˈa noanoa, te auro, te feia faaroo apî, e te roo
    A ara mai na! 1992
  • Te farereiraa i rotopu e piti ihotumu
    A ara mai na! 1992
  • Te hoê tiarama no te mau fenua e rave rahi
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Tapena James Cook—Taata hiˈopoa i te mau motu Patitifa itoito mau
    A ara mai na! 1995
A ara mai na! 1997
g97 8/11 api 16-21

Te taata i iriti i te uputa o te ao nei

NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I AUTERALIA

A HAERE matamua ai te taata i nia i te avaˈe, ua faanaho ratou ma te hape ore te numera e te haere tia ra ratou ihea e nafea ratou ia haere e tapae atu ai i reira. Ua nehenehe hoi ratou e paraparau roa mai e to te fenua nei. Tera râ, a faarue ai na pahi raau iti toopae a Ferdinand Magellana—te rahiraa fatata ïa e 21 metera te roa—i te fenua Paniora i te matahiti 1519 ra, ua tere noa ratou ma te ore e ite e e haere tia râ ratou ihea. E inaha, vai moemoe noa ˈtura ïa ratou anaˈe.

I rotopu i te mau ohipa faahiahia roa ˈˈe a te mau horo pahi itoito roa ˈˈe o te mau tau atoa, ua riro te mau tere o Magellan ei mau tere faahiahia roa ˈˈe i te tau o te Anotau Rahi o te mau tere Maimiraa—te hoê tau itoito e te mǎtaˈu, te faahiahia e te ati, e no te Atua e te taoˈa rahi. E hoˈi anaˈe na tatou i muri i te area o te matahiti 1480, i te tau o Ferdinand Magellan e fanauhia ˈi i te pae apatoerau no Potiti, e e hiˈo na tatou i te parau o te taata tuiroo mau i iriti i te uputa o te ao nei e tae noa ˈtu i to ˈna mau tere tei mau maitai i roto i te aamu.

Mai te tiaraa tavini no te mau arii ei horo pahi mǎtaˈu ore

E mau taata tiaraa teitei te mau melo o te utuafare o Magellan, no reira, mai tei matauhia, te vai apî noa râ o Ferdinand, ua titauhia aˈera oia e tavini i roto i te aorai o te Arii. I reira, taa ê atu i te haapiiraa i haapiihia ia ˈna, ua ite roa oia mai te pu iho i te mau ohipa faahiahia mau i ravehia e te mau taata mai ia Christophe Colomb, tei hoˈi noa maira mai te mau pae Marite ma i muri aˈe i to ˈna maimiraa i te hoê eˈa tooa o te râ na te moana e aratai tia i te mau Motu tuiroo ra o te Aihere faanoˈanoˈa (Inidonesia). Ua moemoeâ ê na te taurearea ra o Ferdinand i te mahana oia e nehenehe atoa ˈi e faaroo i te mau paruai pahi ia tupai i nia mai ia ˈna, e e ite ai i nia i to ˈna hohoˈa mata te huˈa miti o te mau moana i ore â i itehia ˈtura.

Ma te peapea mau, i te matahiti 1495, ua haapohehia to ˈna paoti ohipa, te Arii ra o Ioane, e na te Duc o Manuel, e vai itoito ra hoi i te pae no te mau taoˈa, eiaha râ i te pae no te rave i te mau maimiraa, i mono mai ia ˈna i nia i te terono. No te tahi tumu, mea riri roa na Manuel i te taurearea 15 matahiti ra o Ferdinand, e e rave rahi matahiti to ˈna oreraa e tâuˈa i ta ˈna mau aniraa e haere na te moana. Ia hoˈi mai râ o Vasco de Gama mai Inidia mai, e te mau aihere faanoˈanoˈa e rave rahi, ua hâuˈa aˈera o Manuel i te mau tino moni rarahi. I te pae hopea, i te matahiti 1505, ua faatia aˈera oia ia Magellan e haere na te moana. Ua tere tia ˈtura o Magellan i te pae Afirika Hitia o te râ e i Inidia na nia i te tahi mau pahi Potiti no te haru mai i te matete o te aihere faanoˈanoˈa e ravehia na e te mau taata tapihoo Arabia. I muri aˈe i te reira, ua tere atura oia i te pae atea roa no hitia o te râ i Malaka e te tahi atu nuu tere hiˈopoa.

I roto i te hoê aroraa iti i tupu i Maroka i te matahiti 1513, ua pepe ino roa o Magellan i nia i te turi. Ei faahopearaa, ua taˈitaˈi noa ˈˈera oia i to ˈna avae i te toea o to ˈna oraraa. Ua ani oia ia Manuel e ia haamaraahia ta ˈna moni tauturu. Aita râ te huru taehae o Manuel i iti mai noa ˈtu te mau ohipa faahiahia mau, te huru faatusia e te faufaa o Magellan. Ua vaiiho aˈera oia ia Magellan ia ora noa na mai te hoê taata tiaraa teitei veve roa.

I taua taime veve roa ra o te oraraa o Magellan, ua haere maira te hoê hoa tahito to ˈna e farerei ia ˈna, te taata horo pahi tuiroo ra o João de Lisboa. Ua aparau raua toopiti atoa ra no nia i te mau eˈa e tapae atu ai i te mau Motu o te Aihere faanoˈanoˈa, ma te haere na te pae apatoa-tooa o te râ, na el paso atu—te hoê reni e parauhia ra e tâpû atu na Marite Apatoa—e na roto atu ai i te moana o tei ite-noa-hia ˈtura hoi e Balboa ia ˈna i tere atu na te ariari no Panama. Te tiaturi ra raua e, i nia i taua vahi atea ra o teie nei moana, te vai ra te mau Motu o te Aihere faanoˈanoˈa.

I teie nei, te titau ra o Magellan e rave i tei ore i ravehia e Colomb—te iteraa i taua eˈa tooa o te râ ra e aratai tia i te pae Hitia o te râ, o ta ˈna e manaˈo ra e mea poto aˈe i te eˈa hitia o te râ. Tera râ, te hinaaro ra oia i te tauturu i te paeau moni. No reira, i te mea hoi e tei raro aˈe noâ oia i te riri rahi o Manuel, ua rave aˈera oia i ta Colomb iho i rave tau matahiti na mua ˈtu—ua imi oia i te tauturu a te arii no Paniora.

E faaroo mai anei te arii no Paniora?

Ma te mau hohoˈa fenua i mua ia ˈna, ua tuu atura o Magellan i to ˈna mau manaˈo i mua i te arii apî ra no Paniora o Charles I, tei anaanatae rahi aˈe hoi i te eˈa tooa o te râ a Magellan e aratai i te mau Motu o te Aihere faanoˈanoˈa, inaha e apehia te mau reni tereraa pahi a to Potiti. Hau atu, ua parau atura o Magellan ia ˈna e, tei te tuhaa no Paniora te mau Motu o te Aihere faanoˈanoˈa i te vairaa, eiaha râ i Potiti!—A hiˈo i te tumu parau ra “Te Parau faaau no Tordesillas.”

Ua farii aˈera o Charles. Ua horoa ˈtura oia na Magellan e pae pahi tahito ia tatâˈi no te tere maimiraa, ua faariro ia ˈna ei tomana rahi no taua mau pahi ra, e ua tǎpǔ hoi ia ˈna e fanaˈo atoa oia i te mau apî e noaa mai i te mau aihere faanoˈanoˈa e tarihia mai. Ua haamata oioi aˈera hoi o Magellan i te ohipa. Tera râ, i te mea hoi e ua tamata te Arii ra o Manuel ma te aravihi i te faahuru ê i taua opuaraa ra, tau matahiti ïa tei mairi hou aˈe te mau pahi e ineine ai no taua tere tuiroo ra.

“Te tere pahi faahiahia rahi roa ˈˈe i roto te aamu”

I te 20 o te avaˈe Setepa 1519, ua apee aˈera te San Antonio, te Concepción, te Victoria, e te Santiago—te mea rahi aˈe i te mea nainai roa—i te pahi aratai o Magellan, oia hoi te Trinidad, te piti o te pahi rahi roa ˈˈe, a tere noa ˈi ratou i Marite Apatoa. I te 13 o te avaˈe Titema, ua tapae atura ratou i Beresilia, e i mua i te Pão de Açúcar, aore ra te mouˈa piihia Pain de Sucre, ua tomo atura ratou i roto i te ooa nehenehe mau ra no Rio de Janeiro no te tatâˈi i te pahi e no te rave mai i te maa. E ua tamau noa ˈtura ratou i te tere i te pae apatoa i tei parauhia i teie mahana o Raparata, a paimi noa ˈi ia el paso, te eˈa moemoeâhia e tapae atu ai i te tahi atu moana. E, ua faaruru noa ratou i te toetoe e ua fa mai te mau pǎpǎ pape toetoe paari. E i te 31 no Mati 1520, ua opua aˈera o Magellan e faaea i taua tau toetoe ra i te uahu no San Julián.

E ono taime hau aˈe i te maoro to ratou tere ia faaauhia i te tere matamua o Colomb i Ataranitita—e aitâ e reni atura! Tei raro roa te anaanatae mai te tau toetoe e itehia ra i San Julián, e aita te mau taata, e te tahi atoa mau tomana e mau ofitie, e tiaturi faahou ra e hoˈi i to ratou fenua. Eita ˈtura ïa e maerehia ia itehia te orure hau i nia i te pahi. Na nia râ i te faaotiraa vitiviti a Magellan, ua ore aˈera hoi, e e piti o te mau taata o taua opuaraa iino ra i pohe.

Te taeraa mai te mau pahi no te mau fenua ěê mai i te uahu, ua huti iho â ïa te reira i te manaˈo o te mau taata pautuutu maitai no taua vahi ra. Mai te feia potopoto i mua i teie mau taata rarahi, ua mairi aˈera te mau ratere i taua vahi ra o Patagonia—no roto mai i te hoê parau Paniora oia hoi te auraa “avae rarahi”—to ˈna ïa iˈoa e tae roa mai i teie mahana. Ua ite atoa ratou i te mau ‘luko o te moana faito fanauˈa puaatoro, e tae noa ˈtu i te mau moora maniania ereere e uouo, e aˈu ra i roto i te pape, e amu ra i te iˈa, e mai te mau oreba to ratou utu.’ Oia mau, te taa ra ia outou—e humi e e pingouin teie!

E tupu taue na te mau vero rarahi i te mau poro toetoe, e na mua ˈˈe te tau toetoe e hope ai, ua farerei te nuu pahi i to ˈna ati matamua—ua huˈahuˈa roa te pahi nainai ra te Santiago. Auaa râ hoi, ua ora mai te mau taata i te mau huˈa o te pahi. I muri aˈe i te reira, ua tere noa ˈˈera na pahi e maha i toe mai i te pae apatoa na roto i te mau pape toetoe roa ˈtu â, mai te mau manumanu rii e tairi noa i to ratou pererau i roto i te puai o te mau mataˈi toetoe tamau—e tae noa ˈtu i te 21 no Atopa. A tere noa ˈi ratou e te toetoe rahi, tei nia ˈtura hoi te mau mata atoa i te hoê eˈa e aratai tia i te pae tooa o te râ. O el paso anei? E! E i te pae hopea, ua tioi aˈera hoi ratou e ua tomo atura i nia i te reni i matau-maoro-hia i te parau te Reni a Magellan! E inaha, ua marau oioi noa ˈtura taua taime upootiaraa ra. Ua moe ê roa te San Antonio i roto i te mau reni fifi mau o te mau motu e ua hoˈi atura i Paniora.

Ua onoono noa ˈˈera na pahi e toru i toe mai, tei mau haere i roto i te mau ooa atâta e te mau tupuai mouˈa i poˈi roa i te hiona, i te tere na roto i te mau eˈa fifi mau. I te pae apatoa, ua ite aˈera ratou i te mau auahi e rave rahi, eita e ore no roto mai i te mau puhapa Inidia, e ua mairi aˈera ratou i taua fenua ra Tierra del Fuego, oia hoi “Fenua o te Auahi.”

Te ati i Patitifa

I muri aˈe e pae hebedoma ati mau, i te mea hoi e ua tere noa ratou na nia i te hoê moana hau mau, i mairi ai o Magellan taua moana ra te Patitifa. Ua pure te mau taata, ua himene i te mau himene faaroo, e ua farii i to ratou upootiaraa ma te faaohipa i ta ratou mau pupuhi fenua. Mea poto roa râ hoi to ratou oaoa rahi. Atae hoi te mau mea i mua ia ratou, inaha e ere teie te moana nainai ta ratou i tiai noa na—mai te mea ra ïa e aita e hopearaa, e ua topa hoi te mau taata i roto i te poia rahi e te paruparu rahi e te maˈi rahi.

Ua papai o Antonio Pigafetta, te hoê taata Italia itoito mau i te hoê buka na ˈna. Teie ta ˈna i papai: “I te Mahana toru, i te piti ahuru ma vau no Novema 1520, ua . . . tomo atura matou i roto i te moana Patitifa, i reira to matou mauraa e toru avaˈe te maoro e e piti ahuru mahana ma te maa ore . . . Ua amu noa matou i te mau faraoa monamona iti tahito roa, tei î i te tuˈa, e tei hâuˈa hoi no te tutae ta te mau iore i vaiiho mai i nia iho . . . , e ua inu matou i te pape tei rearea roa e tei hâuˈa ino. Ua amu atoa matou i te mau iri puaatoro . . . , te mau huˈa rii raau, e te mau iore, afa korona te moni no te iore tataitahi, e hau atu eita e navai.” No reira, a puhi noa ˈi te mataˈi tamau haumǎrû i nia i to ratou mau paruai pahi, e a tahe noa ˈi te pape maramarama i raro aˈe i ta ratou taere, te tarava noa ra te mau taata ma te ino roa i te maˈi scorbut. Ahuru ma iva tei pohe i te taime ratou e tapae atu ai i te mau Motu Mariana, i te 6 o te avaˈe Mati 1521.

Tera râ, i reira, no te mau au-ore-raa i tupu e te feia o taua mau motu ra, ua faanaho aˈera hoi ratou e rave noa mai i te tahi maa apî maitai hou e faareva faahou atu ai. E i te pae hopea, i te 16 no Mati, ua ite aˈera ratou i te mau motu Philipino. E i muri iho, ua tamaa maitai te mau taata atoa, ua faafaaea, e ua itea faahou i to ratou huru oraora maitai e te itoito.

Te ati—Te hoê moemoeâ i mou roa

Ei taata faaroo rahi, ua haafariu mai o Magellan i reira e rave rahi mau taata e to ratou mau faatere i nia i te haapaoraa Katolika. Tera râ, to ˈna itoito, o to ˈna atoa ïa ino-roa-raa. Ua ô aˈera hoi oia i roto te hoê tamaˈi i tupu i rotopu i te mau puhapa e, ma te turuhia e to ˈna mau taata e 60, ua aro atura ratou 1 500 taata no taua vahi ra, ma te tiaturi i te pupuhi teˈa e te mauhaa, e e faaupootia mai te Atua ia ˈna. Maoti te reira, ua pohe aˈera oia e to ˈna mau taata. Tei te area e 41 matahiti to Magellan. Te na ô ra o Pigafetta taiva ore ma te oto e: ‘Ua haapohe ratou i to matou hiˈo, maramarama, tamahanahanaraa, e aratai parau mau.’ Tau mahana i muri iho, fatata e 27 ofitie tei hiˈo noa ˈtu hoi i te ohipa i tupu mai nia ˈtu i to ratou mau pahi tei haapohehia na te tahi mau raatira tei riro na hoi ei hoa no ratou.

I te poheraa o Magellan, tei roto ïa oia i te mau vahi matauhia e ana. Aita i atea roa ˈtu i te pae apatoa o te mau motu Philipino, te vai noa ra te mau Motu o te Aihere faanoˈanoˈa e i te pae tooa o te râ, o Malaka ïa, i reira to ˈna aroraa i te matahiti 1511 ra. Mai te peu e, mai ta te tahi mau taata tuatapapa aamu e manaˈo ra, ua tere atu oia i te mau motu Philipino i muri aˈe i te aroraa i Malaka, ua haaati roa ïa oia i te palaneta—papu maitai iho â ïa eiaha i roto i te hoê noa tere. Ua noaa ia ˈna te mau motu Philipino na te pae hitia o te râ e na te pae tooa o te râ.

Te mau ati peapea mau o te tere hoˈiraa

I te mea hoi e mea iti roa te mau taata i toe mai i teie nei, eita ˈtura ïa e nehenehe e ohipa i nia e toru pahi, no reira ua faatomo aˈera ratou i te Concepción e ua tere aˈera na nia i na pahi e piti i toe mai no to ratou tere hopea, oia hoi te mau Motu o te Aihere faanoˈanoˈa. I reira, ma te î roa hoi i te mau aihere faanoˈanoˈa, ua faataa ê aˈera na pahi e piti. Tera râ, ua noaa te mau taata o te Trinidad tei fifihia, i to Potiti e ua mau i te tapearaa.

Tera râ, ua faarue mai te Victoria, i raro aˈe i te faatereraa a te taata orure hau tahito ra o Juan Sebastián de Elcano. Ma te ape i te mau uahu atoa maoti i te hoê anaˈe ra, ua rave ratou i te eˈa a to Potiti e haaati ra i te Otue no Bonne Espérance. Te oreraa e tapea no te rave mai i te maa, ua riro mai ïa ei ati rahi mau. I te pae hopea, ia tapae atu ratou i te fenua Paniora i te 6 o te avaˈe Setepa 1522—e toru matahiti ia taiohia i te taime ratou e faarue ai i to ratou fenua—18 anaˈe taata maˈimaˈi, e te pararai hoi i ora mai. Inaha, o ratou te mau taata matamua papu maitai i haaati i te ao nei. E e aito hoi o De Elcano. Ma te fifi mau ia tiaturi, ua hoona maitai na 26 tǎne aihere faanoˈanoˈa o te Victoria no te aufau i te mau haamâuˈaraa o te taatoaraa o te tere maimiraa!

Te ora noa râ te iˈoa o Magellan

E rave rahi matahiti to te tiaraa o Magellan vai-papu-ore-noa-raa i roto i te aamu. Ma te faainohia e te mau parau i faahitihia e te mau tomana orure hau, ua faaino to Paniora i to ˈna roo, i te parauraa e e taata etaeta oia e te aravihi ore. E faariro na to Potiti ia ˈna ei taata haavare. Ma te peapea, ua ore roa ta ˈna mau nota i papai ia ˈna i pohe, eita e ore ua faaore-roa-hia e te feia ta teie mau nota e faahapa ra. Tera râ, maoti te taata mǎtaˈu ore ra o Pigafetta—te hoê o na 18 taata i haaati i te fenua nei—e fatata e 5 atu mau melo o taua tere maimiraa ra, te vai nei ia tatou nei te tahi aamu no nia i taua tere peapea e te faahiahia atoa ra hoi.

Ia tae i to ˈna tau, ua hiˈopoa faahou te aamu i to ˈna manaˈo, e i teie mahana te faahanahanahia nei te iˈoa o Magellan ma te tia mau. Ua mairihia te hoê eˈa i to ˈna iˈoa, mai te mau Ata a Magellan—e piti nau haapueraa fetia mai te vavai ra te huru i te pae tooa o te râ i faataa-matamua-hia e to ˈna mau taata—e te taoˈa fafa reva a Magellan. E, ma te papu maitai, ua rave mai tatou i te iˈoa o te moana rahi roa ˈˈe—te Patitifa—ta Magellan i topa.

I te parau mau, “aita e tere i terehia e te taata mai teie te huru e tae noa ˈtu i te taime o Apollo 11 e tau ai i nia i te Avaˈe e 447 matahiti i muri aˈe,” ta Richard Humble ïa i papai, i roto i Te tere o Magellan (Beretane). No te aha hoi taua tere ra i riro ai ei tere faufaa mau? A tahi, ua haapapu te reira e e ere te mau pae Marite i te tuhaa aore ra i te mea fatata i to Asia, mai ta Colomb i manaˈo. A piti, i te hopearaa o te tere, te haapapu ra te hoê taa-ê-raa hoê mahana i te pae no te mau taio mahana e, te titauhia ra i te hoê reni i te pae no te taio mahana na te ao taatoa nei. I te pae hopea, mai ta te taata papai buka aivanaa ra ïa o Isaac Asimov i parau, te faaite ra te reira e mea menemene te fenua. Oia mau, no nia i taua parau nei, ua haapapu mai o Magellan i ta te Bibilia iho i parau tau 2 250 matahiti te maoro. (Isaia 40:22; a faaau e te Ioba 26:7.) Ma te feaa ore, e riro te taata faaroo roa ra tei iriti i te uputa o te ao nei i te oaoa i te reira.

[Nota i raro i te api]

a To ˈna iˈoa Potiti o Fernão de Magalhães ïa.

[Tumu parau tarenihia i te api 18]

Te Parau faaau no Tordesillas

Ma te hoê ao rahi mau e matara ra i mua ia raua, ua farii o Potiti raua o Paniora e haamau i te hoê parau faaau no nia i te matete e te mau tiaraa i nia i te mau fenua apî. No reira, i raro aˈe i te aratairaa a te mau Pâpa Alexandre VI raua o Julius II, ua faatupu aˈera raua i te hoê reni i roto i te parauhia i teie mahana te fenua Beresilia. E riro te mau fenua e itehia ˈtu i te mau pae hitia o te râ o teie reni ei mau fenua na to Potiti, te toea ra na to Paniora ïa. Ua faaau atura hoi o Magellan ma te aravihi ore i te Arii Potiti ra o Manuel e, ia faahaerehia teie reni na roto i te mau poro e na te tahi atu pae o te palaneta, e riro te mau Motu o te Aihere faanoˈanoˈa ei tuhaa na to Paniora. Ua faaino rahi teie manaˈo huna ore hoi, niuhia i nia i te parau matauhia no te hoê Moana Patitifa nainai aˈe, ia ˈna. Ma te hoata, ua haapapu o Magellan ia ˈna iho e ua hape o ˈna. Tera râ, ua horoa mai taua tiaturiraa no ˈna ra i te tahi atu tumu no te imi i te tauturu a te arii no Paniora.

[Tumu parau tarenihia i te api 19]

Te ati o te horo pahi i tahito ra

Ma te taa ê mau i roto i te mau tere maimiraa maoro—tau matahiti hoi te maoro—e ere te oraraa no te horo pahi tiaraa haehaa roa i te mea faahiahia roa. Teie te tahi noa hiˈoraa o te ati e farereihia e te mau horo pahi:

• E mau vahi faaearaa ǒaǒa roa aita e oraraa moemoe

• E pinepine, faautuaraa ino mau, tei te huru o te tomana

• Te maˈi scorbut e te pohe no te vitami C ore

• Pohe no te pahi i parari, te poia, te poihâ, te paruru ore, e te mau taata o te fenua iho

• Te hî toto aore ra te fiva aau no roto mai i te pape inu ino

• Te maa i taero i te mau manumanu, te maa pê

• Te fiva e noaa mai maoti te puta niho o te mau iore poia

• E maˈi typhus, no roto mai i te nǎnǎ utu i nia i te mau tino e te mau ahu

• I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, fatata e 50 noa i nia i te hanere o te nehenehe e parau e e ora mai

[Faaiteraa i te tumu]

Century Magazine

[Hohoˈa fenua/Hohoˈa i te api 20, 21]

(Hiˈo i te papai)

Te tere o Magellan, 1519-1522

⇦••• Reni tereraa □ Vahi revaraa e vahi tapearaa

Te Reni a Magellan

Ua haapohehia o Magellan i te mau motu Philipino

Te tuhaa hopea o te tere i ravehia e Juan Sebastián de Elcano

[Faaiteraa i te tumu]

Magellan: Giraudon/Art Resource, NY; world map: Mountain High Maps® Copyright © 1995 Digital Wisdom, Inc.; astrolabe: Courtesy of Adler Planetarium

[Hohoˈa i te api 20]

Ferdinand Magellan

[Hohoˈa i te api 20]

“Victoria,” te pahi matamua o tei haaati i te fenua nei. I roto i to ˈna mau pahi toopae, o te maharaa ïa o te pahi rahi e tari na e 45 taata. Te roa o te pahi, e 21 metera ïa

[Hohoˈa i te api 21]

Te mau taoˈa tere pahi: Ua taio te faito i te hora, a faataa noa ˈi te aveia i te aano o te reni tereraa o te pahi

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono