Te hoê paradaiso aita e fifi faahou—Fatata roa i te tupu
“EI TE paradaiso oe e o vau atoa nei.” Papu maitai e ua tamǎrû roa teie mau parau i te taata ohipa ino ra! Aita, aita o ˈna e manaˈo ra e eita o ˈna e haere i roto i te po auahi e e haere o ˈna i nia i te raˈi ia pohe o ˈna. Teie râ, ua tamahanahanahia te taata eiâ i pihai iho ia Iesu, i te tiaturiraa e e faatiahia mai oia i te tau e faariro-faahou-hia ˈi te palaneta nei ei Paradaiso. A tapao na e na vai i faahiti i taua mau parau faahiahia mau ra no nia i te Paradaiso—na te Tamaiti iho a te Atua, na Iesu Mesia.—Luka 23:43, MN.
Na te aha i aratai i te Mesia ia tǎpǔ i te Paradaiso? Ua taparu hoi te taata eiâ e: “E te Fatu, e haamanaˈo mai oe ia ˈu ia tae oe i to oe ra basileia.” (Luka 23:42) Eaha ïa teie Basileia, e eaha to ˈna taairaa e te paradaiso i nia i te fenua nei? Nafea hoi te reira ia haapapu mai e e ore roa te fifi i roto i te Paradaiso?
Te mana na ˈna e faatupu i te Paradaiso
E farii outou e e tupu te paradaiso mau i nia i te fenua nei, mai te peu noa e e faaorehia te mau fifi atoa e vai nei i teie tau. E tae roa mai i teie nei, aita te mau tutavaraa a te taata no te faaore i te reira i manuïa, mai ta te aamu e haapapu maitai ra. Ua farii hoi te peropheta Hebera ra o Ieremia e: “Ua ite hoi au, e Iehova, . . . e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Ieremia 10:23) O vai ïa te nehenehe e tumâ roa i te mau fifi o teie nei tau?
Te mau ati o te ahuaraˈi e te haaviiviiraa. I te hoê taime, ua tupu te hoê mataˈi rahi i nia i te Miti no Galilea, ua tairi te mau are rahi i te pahi e ua fatata roa i te tomo, faaara ˈtura te mau ihitai i to ratou hoa e taoto ra hoi i nia i te pahi. Ua parau noa ˈtura oia i te miti e: “A faaea, a mania.” Te faatia ra te Evanelia a Mareko i te ohipa i tupu i reira: “Pohe ihora te mataˈi, mania roa ˈtura.” (Mareko 4:39) O Iesu ïa taua hoa i nia i te pahi ra. Ua noaa ia ˈna te mana no te haavî i te vero.
O Iesu â tei tohu mai na roto i te aposetolo ra o Ioane, i te tau i reira te Atua ‘e haamou ai i te feia e faaino ra i te fenua.’ (Apokalupo 1:1; 11:18, MN) E ere teie i te ohipa fifi roa ia rave no te Atua tei haamou na i te hoê ao feia paieti ore taatoa i te Diluvi i te tau o Noa ra.—Petero 2, 3:5, 6.
Te ohipa ino e te haavîraa uˈana. Te tǎpǔ nei te Bibilia e: “E riro hoi te feia hamani ino ra i te tâpû-ê-hia, o te feia râ i tiaturi ia Iehova ra, no ratou ïa te fenua. Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.” (Salamo 37:9, 11) I ǒ nei â, na te Atua ra o Iehova, e tǎpǔ ra e haamou roa i te ohipa ino e te haavîraa uˈana, ma te faaherehere i te Paradaiso no te feia mǎrû.
Te veve e te poia. No te huru tia ore e vai nei i teie tau, i tera fenua o te ao nei, te haaputu nei te mau faatereraa i te mau haapueraa maa rarahi, a rohi noa ˈi te mau fenua ravai ore i roto i te veve. Te tamata nei te mau faanahoraa tauturu, turuhia mai e te feia e tapitapi ra na te ao atoa nei, i te horoa i te mau mea faufaa roa ˈˈe e hinaarohia ra, mea pinepine râ, te mâuˈa nei ta ratou mau tutavaraa ia haafifihia te mau opereraa tauturu na roto i te ereraa i te ture e i te nahonaho. A hiˈo na râ i ta te peropheta ra o Isaia i papai: “Ei reira Iehova sabaota ra e rave ai, na te taata atoa i teie nei mouˈa, i te oroa amuraa maa maitatai, i te oroa uaina tahito, i te mau mea maitatai roa ra, i te uaina tahito faaateate-maitai-hia ra.” (Isaia 25:6) Aita anei teie mau parau e haapapu ra e aita e oˈe e e pohe poia faahou? Papu maitai.
Te tamaˈi. Aita te mau tamataraa no te faatere i teie palaneta na roto i te hoê hau otahi, i manuïa. Aita te Totaiete o te mau Nunaa, haamauhia i te matahiti 1920, i manuïa i te tapea i te Piti o te Tamaˈi Rahi, e ua moe atura oia. Te tutava nei te mau Nunaa Amui, tei arue-pinepine-hia mai te tiaturiraa maitai roa ˈˈe no te hau, ia ore te mau pae enemi ia aro i te mau vahi tamaˈi. Noa ˈtu ta ˈna mau tutavaraa faatiatia-rahi-hia no te haamau i te hau, te rahi noa nei te tamaˈi, e tamaˈi tivila anei, i rotopu i te mau opu fetii, aore ra i roto i te nunaa iho. Te tǎpǔ nei te faatereraa a te Basileia o te Atua e faaore i te mau pǔpǔ e aro nei i teie nei tau, e e haapii i to ˈna mau taata i roto i te mau eˈa o te hau.—Isaia 2:2-4; Daniela 2:44.
Te utuafare e te toparaa i te pae morare. Mea rahi te mau utuafare amahamaha. Ua rahi roa atoa te mau ohipa iino a te mau taurearea. Ua parare roa te peu taiata na roto i te mau tuhaa atoa o te totaiete taata. Teie râ, aita te mau aveia a te Atua i taui mai te omuaraa mai â. Ua haapapu o Iesu e “e faarue . . . te taata i tana metua tane e tana metua vahine a ati atu ai i tana vahine; e riro hoi raua ei hoê . . . E ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu.” (Mataio 19:5, 6) Ua faaue â te Atua ra o Iehova e: “E faatura ˈtu i to metua tane e to metua vahine . . . Ia maitai hoi oe, e ia maoro to parahiraa i te ao nei.” (Ephesia 6:2, 3) O teie mau aveia te mana i nia i te fenua i raro aˈe i te Basileia o te Atua.
Te maˈi e te pohe. “O Iehova . . . na ˈna tatou e faaora,” o ta te peropheta ra o Isaia ïa i tǎpǔ, e “e ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.” (Isaia 33:22, 24) Ua farii te aposetolo kerisetiano ra o Paulo e: “E utua te pohe no te hara, area te ora mure ore ra, e mea horoa-noa-hia mai ïa e te Atua i roto i to tatou ra Fatu ia Iesu Mesia.”—Roma 6:23.
E faaore roa te Atua ra o Iehova i teie mau fifi na roto i te arai o ta ˈna faatereraa i nia i te raˈi i tuuhia i roto i te rima o ta ˈna Tamaiti, te Mesia ra o Iesu. Teie râ, e parau mai paha outou e, ‘E moemoeâ noa te reira, mai te Utopia ra. Parau mau, mea faahiahia roa ïa mai te peu e e tupu, e tupu mau anei râ?’
Ua tupu ê na i teie nei
E rave rahi te manaˈo nei e eita e nehenehe e ora i roto i te hoê paradaiso aita e fifi faahou i nia i te fenua nei, e moemoeâ noa râ. Mai te peu e tera atoa to outou manaˈo, a hiˈo na ïa i te haapapuraa e faaite ra e e tupu mau te reira.
I teie nei tau, ua riro te mau Ite no Iehova ei pǔpǔ taata na te ao atoa nei tei hau atu i te pae mirioni melo, o tei fanaˈo ê na i te hoê vahi paruruhia i te fifi, i roto i ta ratou e 82 000 amuiraa i roto e 233 fenua. Peneiaˈe e haere atu outou i ta ratou mau haaputuputuraa, te mea rahi anei aore ra te mea nainai, e eaha ta outou e ite atu?
(1) Te hoê amuimuiraa au maitai e te mâ. No nia i te hoê tairururaa a te mau Ite no Iehova i tupu i Norwich, i te fenua Beretane, teie ta te taata haapao i te tahua tueraa popo i parau: “Mea maere mau . . . te hau i itehia i na mahana e maha ra. E ite atu oe i te hoê hau hohonu o tei taa ê roa i te huru e itehia i te tahi atu e maha mahana i roto i te ao tapihoo huehue e te oraraa matauhia e haaati ra ia tatou. Te vai mau ra i roto i te mau Ite te tahi mea taa ê, e mea fifi roa ia faataa.”
Ua parau te hoê taata toroa no te ohipa paturaa fare o tei haere e mataitai i te mau piha ohipa a te mau Ite no Iehova i Lonedona e: “Ua maere roa vau i te ohipa o ta ˈu i ite e o ta ˈu i faaroo e ua putapû roa vau i te hau e te peapea ore taatoa o ta ˈu i ite, eiaha noa i roto i ta outou mau fare, i rotopu atoa râ i [te mau tane e te mau vahine]. Te manaˈo nei au e mea rahi te haapiiraa e nehenehe e hutihia mai e te toea o teie ao arepurepu, na roto i to outou huru oraraa e to outou oaoa.”
(2) Te parururaa e te hau. Teie ta te hoê papai vea a te Journal de Montréal no Kanada i papai: “E ere au i te Ite. E nehenehe râ ta ˈu e parau e, ua riro te mau Ite ei haapapuraa no te manuïa e te haerea maitai. . . . Ahiri e o ratou anaˈe i roto i te ao nei, aita ïa e faufaa ia ponao i to tatou opani i te po e ia tamau i te mau ravea faaararaa ia tomo mai te taata eiâ.”
(3) Te taiva-ore-raa i te faatereraa a te Basileia o te Atua, e huru taa ê ïa teie o te mau Ite. Te riri nei vetahi i to ratou tiaraa amui ore, aita râ e tumu. Ia ore ratou e faaô i roto i te mau opuaraa faatitiaifaroraa politita no teie tau, e ere te auraa e aita ratou e hinaaro ra e haamaitai i te totaiete. Teie râ, te tutava nei ratou i te faatupu i te hoê haerea e auhia e te faatere o te hau i nia i te raˈi, oia te Poiete o te fenua nei, te Atua ra o Iehova.
Na te mau tiaturiraa a te mau Ite, tei niu-paatoa-hia i nia i te Parau a te Atua, te Bibilia, e tapea ra ia ore ratou ia topa i roto i te marei e riro mai ei pǔpǔ faaroo amaha. Te anaanatae mau nei ratou i te mau taata atoa, noa ˈtu eaha ta ratou faaroo. Eita, eita roa ˈtu ratou e tamata i te faahepo i teie mau taata ia taui i to ratou manaˈo. Te tutava nei ratou i te pee i te hiˈoraa o to ratou Aratai, te Mesia ra o Iesu, na roto i te vauvauraa i te mau haapapuraa no roto mai i te mau Papai, e ua fatata roa te hoê Paradaiso aita e fifi faahou i te haamauhia i nia i te fenua nei.—Mataio 28:19, 20; Petero 1, 2:21.
(4) Te oraora-maitai-raa i te pae varua e te oaoa. Oia mau, aita te mau Ite no Iehova e parau ra e aita roa ˈtu ratou e farerei ra i te fifi i teie nei tau. Eita hoi e nehenehe inaha, e feia anaˈe tei roohia i te hara no ǒ mai ia Adamu. Tera râ, na roto i te tauturu a te varua moˈa o te Atua, te tutava tataitahi nei ratou i te faatupu i te mau huru maitatai mai “te here, te oaoa, te hau, te faaoromai, te hamani maitai, te maitai, te faaroo, te mǎrû, te hitahita ore.” (Galatia 5:22, 23, MN) Na ta ratou haamoriraa ia Iehova na roto i te Mesia ra o Iesu, e tahoê nei ia ratou e e faaitoito noa nei i to ratou tiaturiraa.
Te tiaturi nei matou e, ia haere atu outou i te hoê vahi putuputuraa a te mau Ite i to outou vahi, e papu ia outou e e faariro te Atua i te fenua nei ei paradaiso mau.
E ore ïa te mau fifi atoa o teie nei tau. E tae noa ˈtu i te huru taata tia ore, e moe mǎrû noa atoa a faaohipahia ˈi te mau haamaitairaa o te tusia o te hoo a te Mesia i nia i te huitaata auraro. Oia mau, e nehenehe outou e fanaˈo atu i te oraora-maitai-raa tia roa e te oaoa.
E tauturu te mau faaineineraa ohie roa ia outou ia fanaˈo i taua tiaturiraa ra. A ani i te mau Ite i te tahi buka Te ite e aratai i te ora mure ore na outou.a I roto i te hoê taime poto roa, e nehenehe outou e haapii eaha ta te Atua e titau ra ia outou, ia nehenehe atoa outou e ora e a muri noa ˈtu i roto i te hoê paradaiso aita e fifi faahou.
[Nota i raro i te api]
a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Parau iti faaôhia i te api 10]
Na te mau tiaturiraa a te mau Ite, tei niu-paatoa-hia i nia i te Bibilia, e tapea ra ia ore ratou ia riro mai ei pǔpǔ faaroo amaha
[Hohoˈa i te api 8, 9]
Te faaineinehia ra te niu no te hoê paradaiso aita e fifi faahou
Fatata roa, e tupu te hoê paradaiso mau ati aˈe te fenua nei