Te mau Ite no Iehova i Rusia—Te manaˈo o te hoê taata tuatapapa faaroo
I ROMA, ua parau te mau raatira o te nunaa ati Iuda i te senekele matamua no nia i te Kerisetianoraa e: “I tena na pǔpǔ, ua faainohia ïa e aita vahi toe, ua ite matou.” Eaha ta teie mau raatira i rave? Ma te faahiahia, ua haere ratou e farerei i te aposetolo Paulo, o tei tapeahia hoi i roto i te hoê fare, e ua na ô atu ratou e: “Te hinaaro atu nei râ matou ia ite matou ia oe i to oe manaˈo.” (Ohipa 28:22) Ua faaroo atu ratou i te hoê Kerisetiano o tei ite i te tupuraa, eiaha râ i te feia i faaino i te Kerisetianoraa.
Ua na reira atoa o Sergei Ivanenko, e taata tuatapapa faaroo faaturahia oia no Rusia. Noa ˈtu e ua tiaturi oia e rave rahi o te mau faatiaraa tano ore no nia i te mau Ite no Iehova i Rusia, ua opua oia e taniuniu i te amaa a te mau Ite, i rapaeau noa ˈˈe i te oire no St Petersburg, no te ani i te mau haamaramaramaraa. Ua farii atura oia i te titau-manihini-raa e haere roa e mataitai i reira, e uiui, e e hiˈopoa i te mau Ite.
I to Ivanenko Tane taeraa ˈtu i te amaa i te avaˈe Atopa 1996 ra, ua fatata te oti te mau fare e faaeahia ra e na melo fatata e 200 o te amaa a te mau Ite no Iehova i Rusia. I na mahana e toru mai to ˈna taeraa ˈtu, ua nehenehe oia e mataitai i te vahi paturaa, e tamaa i roto i te piha tamaaraa, e e uiui i te mau melo atoa ta ˈna i hinaaro.
Ua piahia te hoê tumu parau ta Ivanenko Tane i papai no nia i te mau Ite i roto i te vea hebedoma tuiroo no Rusia Moscow News o te 16-23 no Febuare 1997. Ua pia-atoa-hia te tumu parau ra “E tia anei ia tatou ia mǎtaˈu i te mau Ite no Iehova?,” i roto i te neneiraa Beretane o te Moscow News o te 20-26 no Febuare. I te mea e te anaanatae rahi ra te feia e taio ra i te A ara mai na! i te ohipa a te mau Ite no Iehova i Rusia, te pia faahou ra matou i ǒ nei, ma te parau faatia, i te rahiraa o teie tumu parau. Ua haamata o Ivanenko Tane i te faahiti i te aamu i muri nei, tei papai-meumeu-hia:
“‘E te feia faaroo amaha e, a haere i rapaeau ia Rusia!’ o te mea ïa i papaihia i nia i te mau papie e faaiteitehia ra e te mau melo o te pǔpǔ LDPR a Zhirinovsky, o te tia noa ra no te patoi i te hoê putuputuraa a te mau Ite no Iehova. ‘Eaha ta outou e ore e au ra i roto i teie faanahonahoraa?’ o ta ˈu ïa i ani i te hoê o te feia patoi. Ua horoa maira oia i te vea ra Megapolis-Express, e teie te upoo parau ‘Ua tupu te hoê maˈi purumu i te pae faaroo i Kamchatka.’ Ua faahiti te vea e, no te faaî i te mau afata moni a ta ratou faanahonahoraa, ua rave te mau Ite no Iehova i te ohipa tararo e ua faatere ratou i te mau pǔpǔ ohipa taiata aufauhia, ma te haaparare i te mau maˈi purumu i rotopu i te feia ihitai. ‘O oe atoa anei ta ratou i faahema?’ o ta ˈu ïa i ani mǎrû noa ˈtu, ‘E tiaturi anei oe i teie mau parau?’ ‘E ere te reira i te mea faufaa,’ o ta ˈna ïa i pahono mai. ‘Te mea faufaa râ, oia hoi te faaino nei teie amaa faaroo Marite i te huru pae varua o Rusia e i to ˈna hiroa tumu, e e tia ia tatou ia faaore i te reira.’”
Ua tarima o Ivanenko Tane i te tumu parau ta ˈna i papai e: “Na Sergei Ivanenko, taata tuatapapa faaroo, e taata e titau ra i te haapiiraa philosopho.”
“E mea varavara mau â te manaˈo huna ore mai teie te huru, noa ˈtu e e parau mau e te manaˈo ino nei e rave rahi mau Rusia i te mau Ite no Iehova. Ia faahitihia te parau o teie faanahonahoraa, e paraparau mai te taata e mea etaeta roa oia, no Marite mai oia, te tiaturi matapo ra te mau melo riirii i te mau raatira o taua faanahonahoraa ra, e te haapii ra ratou e ua fatata te hopea o te ao nei. E rave rahi taata e hiˈo nei i te mau Ite no Iehova ma te mǎtaˈu e te ui maere.
“Eaha teie faaroo, e e tia anei ia tatou ia mǎtaˈu atu?
“No te ite-roa-raa, ua haere atu vau i te oire iti no Solnechnoye i roto i te mataeinaa no Kururtnoye, i St Petersburg, to reira hoi te pu faanahoraa a te mau Ite no Iehova Rusia.
◆◊◆
“[Oia hoi] i te vahi o te hoê aua faafaaearaa tahito no te tau veavea. I te matahiti 1992 ra, ua pê roa te fare [matamua], e ua monohia te mau tamarii e te feia overe e te mau nǎnǎ iore. E au ra e no te huru ino o taua vahi ra, ua nehenehe e noaa mai i te mau Ite no Iehova teie tuhaa fenua e hitu tâ o ta ratou e faaohipa aita e hopearaa. Ua faaapî faahou ratou i te mau paturaa tahito e ua hamani atoa i te mau fare apî, e tae noa ˈtu i te fare faanahoraa e maha tahua, te hoê [Piha no te Basileia] e 500 parahiraa, e te hoê piha tamaaraa. Ua tanu atoa te mau Ite no Iehova i te aihere apî (no Filelane roa mai) e e rave rau mau tumu raau varavara. Te manaˈohia ra e e hope te ohipa i teie tau veavea i mua nei. Te ohipa matamua a te pu faanahoraa, o te faanahonahoraa ïa i te ohipa pororaa e te opereraa i te mau papai na te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova no reira. Aita e fare neneiraa i te amaa no Solnechnoye, no reira te mau papai Rusia i neneihia ˈi i Helemani, i muri iho e haponohia i St Petersburg, e mai reira e operehia ˈi na te mau tuhaa fenua. Tau 190 taata e rave ra i te ohipa i taua pu ra. E mau rave ohipa tauturu ratou, e noa ˈtu e aita ta ratou e moni ohipa, te fanaˈo ra râ ratou i te mau mea faufaa atoa, mai te hoê faaearaa, te maa, e te ahu.
“Na te hoê tomite 18 matahiapo e faatere ra i te ohipa a te pu. O Vasily Kalin te tiaau haapao i te pu faanahoraa mai te matahiti 1992 mai â. Ua fanauhia oia i Ivano-Frankovsk. I te matahiti 1951 ra, i te 4raa o to ˈna matahiti, ua afai-ê-hia o ˈna e to ˈna nau metua i Siberia (i te mau matahiti 1949 e 1951 ra, tau 5 000 utuafare tei hamani-ino-hia e te mau mana faatere no te mea e Ite no Iehova ratou). Ua bapetizohia oia i te matahiti 1965 ra, e ua faaea oia i te tuhaa fenua no Irkutsk. O ˈna te raatira na mua ˈˈe o te hoê fare tarairaa raau.
“Taa ê atu i te mau rave ohipa tauturu i te pu faanahoraa, te vai atoa ra e 200 rave ohipa no te paturaa no Rusia, no Filelane, no Tuete, e no Norevetia, e faaea ra i Solnechnoye: Ua rave te rahiraa o ratou i te mau mahana faafaaearaa i ta ratou ohipa matauhia. Mea rahi atoa te mau Ite no Iehova no Ukraine, no Moldova, no Helemani, no te mau Hau Amui no Marite, no Filelane, no Polonia e no te tahi atu mau fenua mai. (Aita te mau Ite no Iehova e hiˈo ino ra i te iri o te taata. Noa ˈtu e te faaea amui ra to Georgie, to Abkhaz, to Azerbaijan, e to Aremenia i te pu, i roto e maha matahiti, aita roa ˈtu i tupu noa ˈˈe te tahi peapea.)
“No ǒ mai te rahiraa o te mau tauihaa e te mau matini no te paturaa i te mau fenua no Scandinavia, e ua horoa rahi atoa mai te mau hoa faaroo ma te tamoni ore. Ua faaitehia mai ia ˈu te hoê pereoo turai repo ta te hoê Ite no Iehova Tuete i afai mai i Solnechnoye i te matahiti 1993 ra. Ua faahoro oia i taua pereoo ra i to ˈna faaearaa i reira, e hou o ˈna a hoˈi ai, ua vaiiho mai oia na to ˈna mau taeae i roto i te faaroo. Te faaea ra te mau rave ohipa no te paturaa i roto i te mau nohoraa utuafare e te mau fare tarahu au maitai. Ta ratou tabula ohipa i te mau mahana atoa, teie ïa: i te hora 7 i te poipoi—inuraa taofe e pure; e rave ratou i te ohipa mai te hora 8 e tae atu i te hora 5 i te ahiahi, hoê hora no te tamaa i te avatea. I te Mahana maa, e rave ratou i te ohipa e tae noa ˈtu i te taime tamaaraa avatea, e te Sabati, e mahana faafaaearaa ïa.
“E tamaa maitai ratou e e maa hotu noa to nia i te amuraa maa. Aita tera haapaoraa e pee ra i te tahi mau haapaeraa maa aore ra i te tahi mau huru faatureraa etaeta atoa no nia i te maa. Ia oti anaˈe ta ratou ohipa, e rave rahi o te haere i te vahi faataheraa hou, i muri iho e inu maa pia e e parahirahi a faaroo noa ˈi i te upaupa. Aita e taero ava i rotopu i te mau Ite no Iehova, aita râ te ava i opanihia. E nehenehe te feia faaroo e inu ma te au noa i te uaina, i te ava mai te cognac, te vodka e te vai atu â. Eita râ te mau Ite no Iehova e puhipuhi i te avaava.
◆◊◆
“E toru taime i te hebedoma, e faaterehia te mau piha haapiiraa i te Bibilia, e e feia apî te rahiraa e putuputu. Tera râ, e ite-pinepine-hia te feia tei riro na ei Ite no Iehova e 30-40 matahiti te maoro. Fatata te rahiraa o te feia ruhiruhia, ua mau na ratou i roto i te mau fare auri, te mau aua faatîtîraa e ua afai-tîtî-hia. I muri aˈe i te hoperaa taua tau hamani-ino-raa ra, e rave rahi mau taote, mau paruru, mau taata iite, mau orometua haapii, mau taata tapihoo, e te feia haere haapiiraa tei riro mai ei Ite no Iehova.
“Te tamata ra te mau amuiraa i te tapea i te hoê huru aifaito i rotopu i te mau melo. Ei hiˈoraa, e horoi atoa te tiaau haapao i te pu faanahoraa i te mereti i te ahiahi mai te peu e na ˈna tena tuhaa i tena mahana. E paraparau te mau Ite no Iehova i te tahi e te tahi ma te ohie, e e parau atoa ratou ‘taeae’ aore ra ‘tuahine’ ia pii ratou ia vetahi ê i to ratou iˈoa.
“Ia ofati anaˈe te hoê Ite no Iehova i te mau haapiiraa a te Bibilia, e ia ore anaˈe oia e tatarahapa, e faautuahia o ˈna ma te etaeta roa—e tiavaruhia o ˈna. E nehenehe â taua taata ra e haere i te mau putuputuraa, eita râ to ˈna mau hoa faaroo e aroha faahou ia ˈna. O te aˈo te ravea faatitiaifaroraa haihai aˈe.
◆◊◆
“Mea maoro to ˈu hiˈopoa-noa-raa i te mau Ite no Iehova no te tamata i te taa e na te aha e huti ra i te mau taata huru rau e rave rahi i roto i teie faanahonahoraa faaroo. Mea taa ê to ratou huru, ta ratou faito haapiiraa, e te mau mea ta ratou e au e e ore e au, [aita te mau Ite no Iehova e apiti ra ta ratou haamoriraa e] te mau faaroo e taiva ra e te ao hara nei. E huru ê ratou i te faaea i te mau vahi e titauhia ˈi ia tiaturi matapo i te mana faatere, e faaroo miterio to reira, ua faataahia te mau upoo faatere e te rahiraa o te feia o te tia ia auraro.
“Mea taa ê te mau Ite no Iehova no ta ratou tiaturiraa papu e ora ia au i te Bibilia. Te tamata nei ratou i te haapapu i ta ratou mau ohipa atoa na roto i teie aore ra i tera faaueraa tumu a te Bibilia, aore ra na roto i te faahitiraa i te hoê irava i roto i te Faufaa Tahito aore ra i te Faufaa Apî. Te tiaturi nei te mau Ite no Iehova e o te Bibilia anaˈe te nehenehe e pahono i te mau uiraa atoa. No te mau Ite no Iehova, ua riro te Bibilia ei pǎpǎ ture, ei faanahoraa ture tivila e ei faaiteraa teitei roa ˈˈe i te parau mau.
“No reira te mau Ite no Iehova i matauhia ˈi ati aˈe te ao nei ei feia auraro maite i te ture, e ei feia iho â râ o te aufau maitai i te mau tute. Te titorotoro noa ra te piha hiˈopoaraa tute ia ratou e e maere noa ratou e aita roa ˈtu te mau Ite i ofati noa ˈˈe i te ture. Parau mau, e nehenehe te mau Ite no Iehova, mai vetahi ê e rave rahi, e imi i te tahi tumu no te ore e aufau i te mau tute, tera râ, te na ô ra te Bibilia e e tia ia ratou ia faaite i te haerea tia i roto i te aufauraa i te mau tute, e no te mau Ite no Iehova, te reira te mea faufaa.
“Tera râ, ua riro to ratou haerea taiva ore i te Bibilia ei tumu e tupu pinepine ai te tahi mau aimârôraa rarahi i rotopu i te mau Ite no Iehova e te faatereraa. Ua riro to ratou tiaraa amui ore i roto i te politita ei aimârôraa, e te itehia ra te reira na roto i to ratou patoiraa i te faaô i roto i te nuu.
“Te faaohipa mau ra te mau Ite no Iehova i te mau parau a Iesu e e ere ta ˈna mau pǐpǐ e to ˈna basileia no teie nei ao, e no reira ratou e ore ai e apiti i roto i te mau ohipa politita e i te tamaˈi, noa ˈtu ihea e te tumu e faatupuhia ˈi te reira. No te mea aita te mau Ite no Iehova i tuô e ‘Heil Hitler’ e i faaô i roto i te nuu a Hitler, e rave rahi tausani feia faaroo tei afaihia i roto i te mau aua tapearaa Nazi, e e mau tausani tei pohe. Te faariro nei te mau Rusia i te mau Ite no Iehova Helemani atoa tei pohe no to ratou oreraa e apiti i roto i te aroraa i te fenua Rusia, mai te feia o tei rave i te hoê ohipa morare teitei. I te hoê atoa râ taime, aita e rave rahi Rusia i aroha noa ˈˈe i te mau Ite no Iehova [Rusia] tei haapohehia no to ratou oreraa e amo i te mau mauhaa tamaˈi e e apiti i roto i te Piti o te Tamaˈi Rahi, aore ra tei faautuahia no to ratou oreraa e faaô i roto i te nuu i te mau taime hau. I roto râ i na tupuraa e piti, ua tu te mau ohipa ta te mau Ite no Iehova i rave e ta ratou mau tiaturiraa faaroo e eiaha i te mau manaˈo politita.
“Aita i maoro aˈenei, ua tupu atoa teie huru fifi i Tapone, aita te tahi mau taurearea haere haapiiraa, e Ite no Iehova hoi ratou, i haapii i te mau haa taputô e e nehenehe hoi ratou e tiavaruhia i rapaeau i te fare haapiiraa tuatoru. I te matahiti 1996 ra, ua rave te Tiribuna Teitei Roa ˈˈe no Tapone i te hoê faaotiraa e turu ra i te mau tiaraa o taua mau taurearea haere haapiiraa ra e ua faatia ia fanaˈo ratou i te mau haapiiraa monoraa.
◆◊◆
“I ǒ i te mau Ite no Iehova ra, eaha te faahitimahuta ra i te feia ite no teie tau? Na mua roa, o ta ratou ïa pororaa tuutuu ore e te fatata maira te hopea o te ao nei (te aratai nei ratou i te ohipa mitionare na te mau aroâ e na te mau fare). Aita i maoro aˈenei, ua aˈo te mau matahiapo i te feia poro e eiaha e tuu rahi roa i te tapao i nia i te ‘hopea o te ao nei’ e te faahopearaa mauiui no te feia hara, e tia râ ia ratou ia faataa i te feia e faaroo mai e te pûpû maira o Iehova i te ravea e fanaˈo ai ratou i te ‘ora mure ore i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei.’
“Te tahi atu mea o te haafiu ra, o te oreraa ïa te mau Ite no Iehova e apiti i roto i te tahoêraa o te mau faaroo atoa, e to ratou patoiraa i te eukumene. Te manaˈo nei ratou e ua taiva te ao kerisetiano i te Atua e i te Bibilia, e mea hape roa te tahi atu mau faaroo atoa. Te faaau ra te mau Ite no Iehova i taua mau faaroo ra i te hoê ‘vahine faaturi no Babulonia,’ e te parau nei ratou e e roohia ratou i te hoê â faahopearaa. Te parau ra te hoê vea apî o te ‘A ara mai na!’ e te fatata maira te hopea o te mau faaroo huru rau, e te faaroo hoê e toe mai o te faaroo ïa e porohia ra e te mau Ite no Iehova.
“Oia atoa, te farii nei te mau Ite no Iehova i te tiaraa o te taata tataitahi e fanaˈo i te tiamâraa o te haava manaˈo.
◆◊◆
“Ua faaite aˈena e rave rahi mau fenua i to ratou tapitapi e ua riro anei te mau haapiiraa a te mau Ite no Iehova ei haamǎtaˈuraa no te totaiete aore ra eita. Ua faaite te Tiribuna Teitei Roa ˈˈe o te hau no Connecticut, i te mau Hau Amui no Marite (1979) e te hau no Nouvelle-Galles Apatoa, i Auteralia (1972), te Tiribuna Mataeinaa no Columbia Beretane, i Kanada (1986) e te tahi atu â mau tiribuna, e aita e haapapuraa e ua riro te mau Ite no Iehova ei haamǎtaˈuraa i te pae totiale, aore ra i te pae no te oraora-maitai-raa aore ra no te manaˈo horuhoru o te taata. Ua paruru te Tiribuna o te mau Tiaraa o te Taata no Europa (1993) i te tiaraa o te mau Ite no Iehova e fanaˈo i te tiamâraa o te faaroo, tei taotiahia na i Heleni e i Auteteria. I teie mahana, te hamani-ino-hia nei te mau Ite no Iehova i roto e 25 fenua . . .
“Ua riro mau â te mau Ite no Iehova ei hiˈoraa no to ratou mau hoa tivila, no to ratou tururaa i te parau mau a te Bibilia e to ratou ineineraa i te paruru i ta ratou mau tiaturiraa ma te miimii ore roa. Teie râ te uiraa: Ua ineine anei to tatou totaiete i te horoa i te mau haapapuraa i te pae o te ture no te tiamâraa o te haava manaˈo i te mau faanahonahoraa e faaite ra i to ratou huru ia au i te Bibilia i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa ma te papu e te taiva ore?”
I roto i teie pereota hopea, ua faahiti o Ivanenko Tane i te hoê uiraa faufaa roa. I te senekele matamua, ua ‘tapea-hape-hia’ te aposetolo Paulo, o tei maiti-roa-hia e te Mesia no te riro ei tia no ˈna. No reira, ua papai o Paulo i te mau hoa faaroo no nia i ta ˈna mau tutavaraa i roto i ‘te faatiaraa e te faaitoitoraa i te parau apî maitai nei.’—Philipi 1:7; Ohipa 9:3-16.
Te farii nei te mau Ite no Iehova i teie nei tau i te feia atoa ia hiˈopoa maitai i ta ratou mau ohipa, mai ta Ivanenko Tane i rave. Te tiaturi nei matou e mai te peu e e na reira te mau taata, e ite ïa ratou e mea haavare te mau faatiaraa tano ore no nia i te mau Ite, mai te mau faatiaraa no nia i te mau Kerisetiano matamua, e mea haavare atoa. Te vahi faahiahia, te auraro nei te mau Ite i te “[“faaueraa,” MN] apî” ta Iesu i horoa na ta ˈna mau pǐpǐ e: “E aroha outou ia outou iho, mai ia ˈu e aroha ˈtu ia outou na.”—Ioane 13:34, 35.
[Tumu parau tarenihia i te api 21]
Pue parau a te Moscow News
(Ua neneihia te mau parau i muri nei no roto mai hoi i te pue parau a te vea ra Moscow News e teie tumu parau a Sergei Ivanenko.)
“Ua riro te mau Ite no Iehova Rusia ei tuhaa o te faanahonahoraa kerisetiano na te ao nei e ohipa ra i roto e 233 fenua, e e 5,4 mirioni melo. Te pee ra te mau Ite no Iehova i te aratairaa pae varua a te Tino Aratai i Brooklyn, New York. Ua haamata mai te faanahonahoraa no teie tau a te mau Ite no Iehova na roto i te hoê pǔpǔ haapii i te Bibilia tei haamauhia i te matahiti 1870 ra e Charles Taze Russell i Pittsburgh, Pennsylvania. Ua tae mai taua faanahonahoraa ra i Rusia i te matahiti 1887 ra. Ua afai-ê-hia te hoê o te mau Ite no Iehova Rusia matamua, o Semyon Kozlitsky, mai Moscou i Siberia i te matahiti 1891 ra. Noa ˈtu te hamani-ino-raa i faaruruhia e taua faanahonahoraa ra, i te matahiti 1956 ra, te vai ra 17 000 Ite no Iehova i Rusia. E i te avaˈe Mati 1991 noa te fariiraahia te mau Ite no Iehova i Rusia, i muri aˈe te haamauraahia te ture ‘No nia i te tiamâraa o te faaroo.’ I teie mahana, te vai ra hau atu i te 500 pǔpǔ e tau 70 000 melo itoito i Rusia. Te opere nei taua faanahonahoraa ra i ‘Te Pare Tiairaa’ (tei neneihia na roto 125 reo, e 20 mirioni vea) e te ‘A ara mai na!’ (na roto 81 reo, 18 mirioni vea).”
[Hohoˈa i te api 21]
Te hoê tuhaa o te amaa i Rusia
[Hohoˈa i te api 22]
Te Piha no te Basileia i reira te utuafare o te amaa i Rusia e haaputuputu ai no te haapiiraa Bibilia
[Hohoˈa i te api 23]
Te haapii ra te mau utuafare Ite e te faaanaanatae ra ratou paatoa
[Hohoˈa i te api 24]
Te tufa ra ratou i te ite o te Bibilia na vetahi ê