VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/6 api 4-7
  • Te fifi ia poria roa anaˈe

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te fifi ia poria roa anaˈe
  • A ara mai na! 1997
  • Upoo parau iti
  • Rahi noa ˈtu te poria, rahi noa atoa ˈtu te atâtaraa
  • E tabula faito kilo apî
  • Eaha hoi tatou e poria roa ˈi?
  • E manuïa anei tatou?
A ara mai na! 1997
g97 8/6 api 4-7

Te fifi ia poria roa anaˈe

“Eita vau e ô faahou i roto i to ˈu mau ahu,” o ta Rosa ïa e autâ ra, e 35 matahiti to ˈna. “E 86 kilo to ˈu i teie nei, e aita vau i manaˈo e e poria roa mai au mai teie te huru!”

E ERE o Rosa anaˈe o te haapeapea ra no to ˈna poria. I te fenua Marite, no reira mai hoi o ˈna, fatata hoê taata o te huiraatira i nia i te toru tei poria roa.a I Beretane, ua tataipiti te rahiraa o te mau taata paari tei poria roa i roto hoê ahuru matahiti. E i Tapone—i reira mea varavara roa te feia poria na mua ˈˈe—ua riro te poria-roa-raa ei tupuraa matauhia.

Te rahi noa ˈtura te mau tamarii poria aˈe i te faito e tano. Tau 4,7 mirioni taurearea Marite i rotopu i te 6 e te 17 matahiti o tei poria rahi roa, e tau 20 % o te mau tamarii Kanada o tei poria roa. I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua itehia mai e, ua tataitoru te maraaraa o te mau tamarii poria roa i Singapour.

I roto i te tahi mau fenua, mai te peu e mea poria maitai oe, te auraa ra, e taata manuïa e te oraora maitai ïa oe, no te mea e mea hau aˈe te poria, i te veve e te ravai ore i te maa. Tera râ, i roto i te mau fenua no te pae Tooa o te râ ma, i reira te pue noa ra te maa, eita te taata e au ia poriahia ratou. Te haapeapea nei râ ratou. No te aha?

“Te manaˈo nei te rahiraa o te taata e e ere te poria-roa-raa i te mea nehenehe,” o ta te Taote ra o C. Everett Koop ïa e parau ra, e raatira taote tâpû Marite oia na mua ˈˈe, “i te parau mau râ, e maˈi ino mau teie.” Te faataa ra te taote rapaau i te mau puna o te tino ra o F. Xavier Pi-Sunyer no New York e: “[Na roto i te poriaraa te huiraatira Marite], te rahi noa ˈtura te feia e nehenehe e roohia ˈtu i te maˈi omaha tihota, te neˈiraa toto puai, te mau-taue-raa te roro, te maˈi mafatu, e i te tahi atoa mau huru mariri ai taata.”

Rahi noa ˈtu te poria, rahi noa atoa ˈtu te atâtaraa

A hiˈo na i teie maimiraa i ravehia i nia 115 000 vahine tuati maˈi Marite o tei hiˈopoahia 16 matahiti te maoro. Ua faaite mai te maimiraa e ia poria anaˈe te mau taata paari tau 5 e 8 kilo, e rahi atu ïa te atâtaraa ia tupuhia ratou i te maˈi mafatu. Ua faaite mai teie maimiraa, neneihia i roto i te vea taote ra The New England Journal of Medicine o te 14 no Setepa 1995 e, hoê i nia i te toru o te feia i pohe i te mariri ai taata e te afaraa o te feia i pohe i te maˈi mafatu, o te poria ïa te tumu. Ia au i te hoê tumu parau i roto i te vea taote Marite ra JAMA (The Journal of the American Medical Association) o te 22/29 no Me 1996, “te tumu e roohia ˈi e 78 % o te mau tane e 65 % o te mau vahine i te neˈiraa toto puai, o te poria-roa-raa ïa.” Te na ô ra te Totaiete Marite no te Mariri ai taata e, te feia o tei “poria roa” (40 % aore ra hau atu i te faito e tano) “e rahi aˈe ratou i te roohia i te mariri ai taata.”

Te fifi râ, e ere noa ïa te poria; e nehenehe atoa râ te vahi e poriahia e faatupu mai i te maˈi. Te feia e poria nei i te pae opu, mea atâta aˈe ïa no ratou i te feia e poria nei i te tauupu e i nia i te mau humaha. Ia poriahia i te pae opu, e nehenehe ïa e roohia i te maˈi omaha tihota, te maˈi mafatu, te maˈi mariri o te tîtî, e te maˈi mariri o te vairaa tamarii.

Oia atoa, te roohia nei te mau taurearea poria i te neˈiraa toto puai, te faito cholestérol teitei, e te omaha tihota itea-ore-hia. E mea pinepine, e riro atoa mai ratou ei mau taata paari poria roa. Ua faaite te vea ra The New York Times, ma te rave mai i te mau haamaramaramaraa i neneihia i roto i te vea taote Beretane ra The Lancet, e, “te feia e mea poria ratou i to ratou tamariiraa, ua oioi aˈe ratou i te pohe e ua pinepine aˈe hoi i te roohia i te maˈi i to ratou apîraa ra, i te rahiraa o te taata.”

E tabula faito kilo apî

I te papuraa ia ˈna e e fifi mau te parau no te poria, ua faaetaeta atura te hau Marite i ta ˈna tabula faito kilo i te matahiti 1995 ra. (A hiˈo i te tabula i nia i te api i muri iho.) Te haapapu nei teie tabula i te mau faito “tano maitai,” “ropu noa,” e “poria roa.” E tano teie tabula no te mau taata paari, te tane e te vahine atoa, noa ˈtu eaha to ratou matahiti.

I roto i te tabula tahito no 1990, e faatiahia na ia poria rii ia naeahia i te area e 50 matahiti, tei pii-noa-hia te poria o te feia e ruau atura. Aita râ te tabula apî e faatia ra i teie huru poriaraa, no te mea te na ôhia ra e eita e tia ia haere te kilo o te mau taata paari i nia ia mairi te mau matahiti.b No reira, te taata e faito kilo tano noa to ˈna ia au i te tabula tahito, tei roto ïa oia i teie nei i te pǔpǔ feia poria roa. Ei hiˈoraa, te hoê taata 1,68 metera, i roto i te area o te 35 e te 65 matahiti, e e 75 kilo, tei roto ïa oia i te feia faito kilo tano maitai ia au i te tabula no 1990. Ia au râ i te tabula apî, e 5 kilo hau ïa to ˈna!

Eaha hoi tatou e poria roa ˈi?

Peneiaˈe e poria ohie noa te hoê taata no te mea e huru fetii iho â, e ere râ te reira te tumu e poria ˈi te taata i te mau fenua no te pae Tooa o te râ ma. Te vai nei te tahi atu tumu.

Te farii nei te mau taote e, e poriahia tatou ia amu rahi tatou i te meˈi. Ua î roa te rahiraa o te mau iˈo animala e o te mau maa hamanihia e te û, te mau maa euhia, te mau maa tunu-vitiviti-hia, te mau maa amuamu, te mau maa faraihia, te mau hinu maa, te mau hinu faraoa ota, e te mau hinu, i te meˈi, e ia amu tatou i teie mau huru maa, e poriahia ïa tatou. Nafea ïa?

Ia hau aˈe te mau tarori i roto i te maa o ta tatou e amu, i te faito ta to tatou tino e haamâuˈa, i reira ïa tatou e poria ˈi. E iva tarori i roto i te hoê garama meˈi, e e maha anaˈe i roto i te hoê garama poroteina aore ra i te hoê garama ito tihota. No reira, mea rahi aˈe te tarori ia amu tatou i te meˈi. Te vai nei râ te tahi atu tuhaa faufaa roa—mea nafea te tino ia faaohipa i te ito no roto mai i te ito tihota, te poroteina, e te meˈi. E faaohipa na mua te tino i te mau ito tihota e te poroteina, i muri iho te meˈi. Te mau tarori meˈi aore i faaohipahia, e tauihia ïa ei meˈi i nia i te tino. Ia faaiti anaˈe mai tatou i te mau maa meˈi, e ravea faufaa roa ïa te reira no te faatopa i te kilo.

Teie râ, te parau nei vetahi e noa ˈtu e ua faaiti mai ratou i te meˈi o ta ratou e amu nei, te poria noa ˈtura ratou. Eaha ïa te tumu? Hoê tumu, te amu rahi roa nei ratou i te maa. Te na ô ra te hoê vahine e tuatapapa nei i te pae no te maa i te fenua Marite e: “Te amu rahi roa nei tatou no te mea e mea rahi atoa te maa i roto i ta tatou mereti. Mai te peu e e maa to roto, e amu iho â ïa tatou.” Te amu rahi roa atoa nei te taata i te mau maa parauhia faito meˈi raro roa aore ra aita roa ˈtu e meˈi. Tera râ, te parau ra te hoê vahine aravihi no te hoê pu uiuiraa Marite i te pae no te maa e: “Mea pinepine, ia faaitihia te meˈi i roto i te tahi maa, e faarahihia ˈtu te tihota [mea rahi hoi te tarori] ia monamona ia amu.” No reira, ua faaite te vea ra The New York Times e: “Ua riro roa teie na peu e piti no te mau matahiti 1990—a tahi, te hoo-rahi-raa mai i te taoˈa e a piti, te amuraa i te maa faito meˈi raro roa aore ra aore roa ˈtu e meˈi—ei faaitoitoraa ia amu rahi i te maa,” mea na reira ïa te taata e poria ˈi.

Te faatupu atoa nei te oraraa parahi noa i te poriaraa. Ua itea mai i te hoê maimiraa i ravehia i Beretane e, hau atu i te hoê o te mau taata paari i nia i te toru o taua fenua ra, o te ore e rave nei e 20 aˈe minuti faaetaetaraa tino au noa i te hebedoma. Aita i naeahia hoê afaraa o te rave nei i te tahi haa tuaro. Ua mono hoi te tereraa na nia i te pereoo i te haereraa na raro i roto e rave rahi fenua no te pae Tooa o te râ ma, e te faaitoito nei te mataitai-rahi-raa i te afata teata i te hupehupe e te amu-rahi-raa i te maa. I te fenua Marite, te parahi nei te mau tamarii e te mataitai nei i te afata teata fatata e 26 hora i te hebedoma hoê, eita ïa e taiohia te taime ia hauti ratou i te mau hauti video. Oia atoa, tau 36 % anaˈe o te mau fare haapiiraa o te rave noa nei â i te ohipa tuaro.

Te vai atoa ra te mau tumu i te pae feruriraa e poria ˈi te taata. “Te tamaa nei tatou ia au i to tatou huru,” o ta te Taote Lawrence Cheskin ïa e parau ra, no te Pu Arairaa i te Poria Johns Hopkins. “E tamaa tatou ia oaoa anaˈe tatou, e e tamaa tatou ia peapea anaˈe tatou. Ua paari mai tatou ma te tiaturi e, o te maa te ravea monoraa i te tahi atu mau mea e rave rahi.”

E manuïa anei tatou?

Mea fifi ia tatara i te parau no te poriaraa. I te mau matahiti atoa, te parauhia ra e e 80 mirioni Marite o te haapararai nei. Tera râ, ia topa rii mai to ratou kilo i raro, e tamaa faahou ratou mai ta ratou i matau na. I roto e pae matahiti, e 95 % o te poria faahou mai mutaa ihora.

Te mea e hinaarohia ra no te haapararai e no te faaea pararai noa, o te tauiraa ïa i to ˈna huru oraraa. E titau teie tauiraa i te tutavaraa rahi e te tapea-maite-raa i ta ˈna faaotiraa, apitihia mai e te turu a te utuafare e a te mau hoa. I te tahi mau taime, e hinaaro-atoa-hia te turu a te tahi mau taote.c Ia manuïa râ ta outou mau tutavaraa, e tia ia outou ia hinaaro mau e pararai. E mea maitai ia aniani ia outou iho e, ‘No te aha vau e hinaaro ai e pararai?’ E manuïa aˈe ta outou mau tutavaraa no te haapararai, mai te peu e e apitihia to outou hinaaro e arai i te mau maˈi e te hinaaro e ora maitai aˈe e e haamaitai i to outou hohoˈa e oia atoa, te haamaitairaa i to outou oraraa.

E nehenehe outou e amu faarahi i te maa au maitai, e maa paia maitai hoi e tei raro roa te faito tarori. Tera râ, hou tatou e tuatapapa ˈi i te parau no te mau maa o te nehenehe e tauturu ia outou ia pararai, e hiˈo anaˈe i te tahi mau huru taraniraa maa o te nehenehe e haafifi ia outou.

[Nota i raro i te api]

a E parauhia e ua poria roa te hoê taata ia naeahia aore ra ia hau atu to ˈna kilo i te 20 % o te faito e tano maitai no ˈna.

b E tano te tabula no 1995 i te rahiraa o te mau faito matahiti, eiaha râ pauroa. “Te manaˈohia nei e, eita paha te tabula faito kilo apî e tano no te feia tei hau atu i te 65 matahiti,” o ta te Taote Robert M. Russell ïa i parau i roto i te vea ra JAMA o te 19 no Tiunu 1996. “Peneiaˈe e mea maitai roa no te hoê taata ruhiruhia ia hau rii atu to ˈna kilo, no te mea e riro te reira ei haapueraa ito no ˈna ia tupuhia o ˈna i te maˈi, e e tauturu te reira ia ˈna ia faaetaeta i to ˈna mau uaua e i to ˈna mau ivi.”

c No te tahi mau manaˈo no nia i te haapararairaa, a hiˈo i te A ara mai na! no te 8 no Me 1994, mau api 20-22 (Farani); te 22 no Tenuare 1993, mau api 12-14 (Farani); e no te 8 no Titema 1989, mau api 3-12 (Tahiti).

[Tapura i te api 6]

Tei roto anei outou i te faito “tano maitai,” “ropu noa,” aore ra “poria roa”? Na teie tabula e tauturu ia outou ia pahono i teie nei uiraa

Tabula faito kilo no 1995 no te tane e te vahine

(Hiˈo i te papai)

Roa *

198 cm

190

180

170 FAITO TANO MAITAI FAITO ROPU NOA FAITO PORIA ROA

160

150

30 kilo 40 50 60 70 80 90 100 110

Faito kilo †

Numera no roto mai i te U.S. Department of Agriculture, U.S. Department of Health and Human Services

* Aita e tiaa.

† Aita e ahu. E tano te mau faito kilo teiaha aˈe no te feia mea rahi aˈe to ratou uaua iˈo e te ivi, mai te rahiraa o te mau tane.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono