VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/5 api 18-20
  • E riro noa anei te Atua ei Hoa no ˈu?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E riro noa anei te Atua ei Hoa no ˈu?
  • A ara mai na! 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • ‘Te hoê tara i roto i te tino nei’
  • Te tauturu no te faaruru i te mau fifi
  • Nafea ia noaa mai te tauturu a te Atua
  • Te raveraa i te ohipa e te Atua
  • “A tamata na ia ite i te maitai o Iehova”
  • Faarururaa i ‘te tara i roto i te tino’
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • Te faahanahana nei te paruparu o te taata i te puai o Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Te vai ra anei ‘te hoê tara i roto i to tatou tino’?
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1998
  • Te “tara” i roto i to Paulo tino
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2019)
Ite hau atu â
A ara mai na! 1997
g97 8/5 api 18-20

Te uiui nei te mau taurearea . . .

E riro noa anei te Atua ei Hoa no ˈu?

UA FANAˈO na te Arii ra o Davida i te auhoaraa o te Atua. I te hoê râ taime, ua na ô oia e: “Ua rahi iho nei te mauiui o tau aau.” Ua mauiui o Davida, eiaha no te hamani-ino-noa-raa mai vetahi ê ia ˈna, no ta ˈna atoa râ mau hapa. Ua haamata oia i te manaˈo e ua faarue atoa te Atua ia ˈna, e ua pure oia e: “Ite mai ia ˈu, e aroha mai ia ˈu; e ati hoi to ˈu i te moemoe.”—Salamo 25:11, 16-19.

Peneiaˈe, te hepohepo atoa nei outou. Te faaruru nei paha outou i te hoê huru tupuraa au ore roa o te faateimaha noa ra ia outou i te fare aore ra i te fare haapiiraa. Oia atoa, te roohia ra paha outou i te maˈi ino roa, aore ra te peapea ra outou no te tahi mau paruparu o ta outou e aro ra. Noa ˈtu eaha te tupuraa, eiaha outou e mauiui outou anaˈe; te pûpû maitai maira te Atua ia ˈna ia riro ei Hoa e ei turu no outou.a Mai te peu e ua haamata aˈena outou i te faatupu i te hoê taairaa e o ˈna, e tamahanahanahia outou i te iteraa e eita oia e faarue i to ˈna mau hoa ia faaruru anaˈe ratou i te hoê fifi rahi. Oia atoa, ia peapea roa anaˈe outou, e manaˈo paha outou e mea atea te Atua. E au atoa ra paha no outou e aita roa ˈtu oia e tauturu maira ia outou. O te reira mau anei râ?

‘Te hoê tara i roto i te tino nei’

Na mua roa, mai te peu e e tia ia outou, a taio na i te Korinetia 2, 12:7-10. I reira, te faaite ra te aposetolo Paulo e te mauiui ra oia i te mea i piihia ‘te hoê tara i roto i te tino nei.’ Teie “tara,” o te tahi paha hapepa i te pae tino, peneiaˈe i nia i to ˈna mata. Noa ˈtu râ, ua “haavî” noa te reira i to ˈna mau manaˈo hohonu. Noa ˈtu to ˈna taparuraa e toru taime ma te haavare ore i te Atua e tatara i te reira, ua vai noa mai te “tara.”

Ua tâuˈa ore anei te Atua i te mau pure a Paulo? Aita roa ˈtu! Teie ta te Atua i parau atu ia ˈna: “To ˈu nei maitai atire ïa ta oe: ei te paruparu e taa maitai roa ˈi to ˈu puai.” Noa ˈtu e ua maiti o Iehova e vaiiho noa i taua “tara” ra, aita râ oia i faarue ia Paulo. Na roto i te maitai faito ore o te Atua, ua fanaˈo o Paulo i te hoê auhoaraa piri roa e o ˈna. “Atire” ïa te reira no te tauturu ia Paulo ia faaruru i to ˈna hapepa. A tutava noa ˈi o Paulo i te na reira, ua ite atoa oia i te mana faaitoito o te Atua na roto i te hoê ravea apî e o ta ˈna iho i ite.

Te tauturu no te faaruru i te mau fifi

Mai ia Paulo, e “tara,” aore ra e fifi atoa paha to outou, o te patiatia ra ia outou, ma te faatupu i te manaˈo peapea e te paruparu. Mai te tupuraa o Paulo, e nehenehe paha te Atua e vaiiho noa i te fifi. E ere ïa te auraa e e ere faahou oia i te Hoa no outou. Teie ta te Atua i parau i te aposetolo Paulo: “Ei te paruparu e taa maitai roa ˈi to ˈu puai.” Mai te peu e e turui outou i nia i te puai o te Atua, e eiaha i nia i to outou iho, e nehenehe outou e faaoromai. E ite atoa paha outou e na roto i te tauturu a te varua o te Atua, e nehenehe ta outou e rave i te mau mea o ta outou i ore roa ˈtu i manaˈo e e tupu. Ua na ô o Paulo e: “E mea tia ia ˈu te paruparu . . . ia paruparu hoi au ra, te puai ra ïa vau i reira.”

Ua ite te hoê vahine apî, o Robinb to ˈna iˈoa, e e parau mau iho â te reira. I te 14raa o to ˈna matahiti, ua matapohia oia no te hoê maˈi piihia te glaucome. I taua noa matahiti ra, ua pohe taue to ˈna metua vahine. “O Iehova anaˈe tei pihai iho ia ˈu i teie nei,” o ta Robin ïa e parau ra i to ˈna haamataraa i te faaruru i teie “mau tara” mauiui. “Ua ite au e no te manuïa i te faarururaa i te reira, ua tia ia ˈu ia ati maite noa ia ˈna.” O ta Robin mau ïa i rave, ma te tavini i te pae hopea ei vahine poro evanelia ma te taime taatoa. Te na ô ra oia e: “Ua ani au ia Iehova ia tauturu mai ia ˈu i roto i te mau mea atoa. Ua na reira mau â oia.”

E rave rahi taurearea i ite e ua tauturu mau â te mau tamataraa ia ratou ia haafatata i te Atua. A rave na i te hiˈoraa o te taurearea ra o Jeff. Ua faarue mai to ˈna metua tane i te utuafare, ma te vaiiho mai i te metua vahine o Jeff ia haapao e hitu tamarii. “Ua mihi roa vau i te hoê metua tane,” o ta Jeff ïa e faˈi ra, 12 noa matahiti to ˈna i taua tau ra. “Ua hiaai au i te hoê taata no te tamǎrû i to ˈu moemoe i te mau mahana atoa.” Eaha ta Jeff i rave? “Ua pure au ia Iehova no te tauturu mai ia ˈu ia haamâha i taua hiaai ra.” Ua ohipa o Jeff ia au i ta ˈna mau pure, e ua apiti rahi oia i roto i te mau ohipa pae varua. I muri iho, ua ite oia e te turu maira o Iehova ia ˈna—na roto i to ˈna varua moˈa faaitoito e na roto i te amuiraa kerisetiano. (A faaau e te Salamo 27:10.) I teie nei, i te 27raa o to ˈna matahiti, te parau ra o Jeff e: “Aita hoê aˈe taata o ta ˈu e nehenehe e ani atu i te paruru, no reira vau i haafatata roa ˈi ia Iehova.” Te pii ra oia i taua taairaa piri ra “te hoê haamaitairaa faufaa roa mai roto mai i teie tamataraa.”

Nafea ia noaa mai te tauturu a te Atua

E tauturu atoa to outou Hoa i nia i te raˈi ia outou i roto i to outou mau fifi. Eaha râ te tia ia outou ia rave? Ia maitai mai te hoê auhoaraa, mea titauhia te hoê aparauraa. O te pure ta tatou ravea no te aparau atu i te Atua. Na roto i teie ravea, e faaite atu ïa tatou ia ˈna e te hinaaro nei tatou i ta ˈna tauturu. Teie râ, e faufaaraa iti to te pure mai te peu e e mea putapû ore aore ra mea tahana noa. Mai te mau taurearea i faahitihia i nia nei, e tia ia outou ia “ninii hua i to outou aau i mua” i te Atua! (Salamo 62:8) E tia atoa paha ia outou ia taparu. (Philipi 4:6) Te mau taparuraa, o te mau pure uˈana taa ê ïa e te haavare ore.

A feruri na e mea fifi no outou ia haavî i to outou mau manaˈo, aore ra ia haapae i te hoê peu ino. A taparu ia Iehova! A ani i ta ˈna tauturu i te mau taime tamataraa. E ere te reira i te mea ohie noa. “Ia hinaaro puai anaˈe au e rave i te hoê ohipa ino, e faahepo vau ia ˈu ia pure,” o ta Gary ïa i faˈi. “I te tahi taime, e feruri au, ‘E tano anei ia haafatata ˈtu vau ia Iehova?’ Te ani noa nei râ vau ia ˈna ia tauturu mai. E horoa mai oia i te puai ta ˈu i hinaaro no te tamau noa.” Noa ˈtu e e mea fifi i te haamataraa, a tamau noa i te haamahora i to outou mafatu i mua i te Atua.

Nafea râ mai te peu e e au ra e aita ta outou mau pure e pahonohia maira? Ei hiˈoraa, ua aro na o Lora i te hoê peu ino o te faanavenaveraa i to ˈna melo taatiraa. “Ua faaite au ia Iehova i to ˈu fifi ma te huna ore,” o ta ˈna ïa e faataa ra, “e au ra râ e eita ta ˈu e nehenehe e faaea.” I te tahi mau taime, e vaiiho paha te Atua ia tatou ia haapapu e mea haavare ore mau anei ta tatou mau aniraa. (A faaau e te Salamo 88:13, 14.) No reira, e tia ia tatou ia tamau noa i te pure! (Mataio 7:7; Roma 12:12) O ta Lora iho ïa i rave. I te hoê â taime, ua haamata oia i te faaohipa i te mau manaˈo tauturu i roto i te tumu parau no nia i taua fifi ra i roto i te mau papai a te Taiete Watch Tower.c I muri iho, ua haamata oia i te ite i te mau faahopearaa. Te haamanaˈo ra oia e: “I te mau taime atoa e manuïa ˈi au i te patoi i te tamataraa, e haamauruuru vau ia Iehova no te mea ua ite au e tei pihai iho oia ia ˈu.” Parau mau, e nehenehe paha outou e hema faahou a tutava noa ˈi outou i te upootia i nia i to outou fifi. Teie râ, a aro noa ˈi outou e a opua maite ai outou e eiaha e hema faahou i to outou mau paruparu, e oaoa te Atua i ta outou ‘mau tutavaraa haavare ore’ e e riro noa oia ei Hoa no outou.—Petero 2, 1:5, MN.

Te raveraa i te ohipa e te Atua

Te tahi atu ravea no te fanaˈo i te tauturu a te Atua, o te fariiraa ïa i ta ˈna aniraa e riro ei “hoa rave ohipa” no ˈna. (Korinetia 1, 3:9) E tae noa ˈtu i te tautururaa ia vetahi ê ia haapii no nia i te Atua. (Mataio 28:19, 20) Ia hepohepo aore ra ia paruparu anaˈe outou, e au paha e eita outou e hinaaro e rave i te tahi huru ohipa. Teie râ, e nehenehe mau â ‘te rave-rahi-raa i te ohipa a te Fatu’ e tauturu ia outou. (Korinetia 1, 15:58) Inaha, eita outou e haamau i to outou feruriraa i nia i to outou mau fifi. (A faaau e te Maseli 18:1.) Teie ta Robin, tei faahitihia i te omuaraa, e parau ra no nia i te taime i fifihia ˈi oia: “Te ohipa i tauturu ia ˈu ia faaoromai, o ta ˈu ïa ohipa na Iehova!”

E nehenehe atoa te raveraa i te ohipa e te Atua, e tauturu ia outou ia upootia i nia i te tahi manaˈo tamau e ua faarue te Atua ia outou. Ia rave amui anaˈe e piti taata i te ohipa ei pǔpǔ no te hoê â tapao, eita anei raua e riro pinepine ei hoa piri roa? Ia apiti outou i roto i te ohipa pororaa, e faaruru noa outou i te mau fifi. A huri tia ˈtu ïa i te Atua no te ani i te tauturu. E a haamaitai ai te Atua i ta outou mau ohipa, e rahi atu â oia i te riro ei Hoa mau. E haamata outou i te taa e te tiaturi ra te Atua ia outou ei hoa rave ohipa. E riro mau te reira i te faarahi i to outou tiaturi ia outou iho.

Ei hiˈoraa, e mǎtaˈu haere noa na o Carol. Ua haapohe to ˈna metua vahine ia ˈna iho, e ua faaino noa to ˈna metua tane haavî ia ˈna. I te 17raa râ o to ˈna matahiti, ua riro mai oia ei Ite no Iehova, e ua apiti oia i roto i te ohipa pororaa. I teie nei, i muri aˈe hoê ahuru matahiti i to ˈna pororaa i te evanelia ma te taime taatoa, te na ô ra oia e: “Ua tauturu rahi teie ohipa ia ˈu, no te mea ua ite au i te haamaitairaa a Iehova i nia ia ˈu. E parau noa vau e, ‘Mai te peu e te here maira o Iehova ia ˈu, e ere ïa vau i te mea faufaa ore.’ I to Iehova faaohiparaa ia ˈu no te faaite haere i to ˈna iˈoa, aita vau i mǎtaˈu.”

“A tamata na ia ite i te maitai o Iehova”

“Ua faaora [te Atua] ia ˈu i te mau mea ta ˈu i mǎtaˈu ra,” o ta te Arii ra o Davida ïa i papai i muri aˈe i to ˈna aperaa i te hoê fifi atâta. (Salamo 34:4, 6, faaomuaraa i te pene; Samuela 1, 21:10-12) Ua nehenehe ïa o Davida e parau ia au i ta ˈna i faaruru: “A tamata na ia ite i te maitai o Iehova! e ao to te taata i tiaturi ia ˈna ra.”—Salamo 34:8.

Noa ˈtu e eita roa ˈtu paha to outou ora e haamǎtaˈuhia mai to Davida ra, papu maitai râ, e faaruru outou i te tahi mau taime i te tahi mau hepohepo e mau faateimaharaa. Ia ‘rahi anaˈe te mauiui o to outou aau,’ a taparu i te Atua. (Salamo 25:17) Eiaha e mǎtaˈu e eita te Atua e riro faahou ei Hoa no outou. A faaoromai e a ite noa ˈi outou i te turu e te haapao maitai no ǒ roa mai ia Iehova ra, e ‘tamata e e ite’ outou iho “i te maitai o Iehova.” E e riro noa oia ei Hoa no outou e a muri noa ˈtu.—Iakobo 4:8.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te tumu parau ra “Te uiui nei te mau taurearea . . . E nehenehe mau anei au e riro ei hoa no te Atua?” i roto i ta matou A ara mai na! o te 8 no Tiurai 1995.

b Ua tauihia vetahi mau iˈoa.

c A hiˈo i te mau pene 25 e 26 o te buka ra Te uiui nei te mau taurearea—Mau pahonoraa ohie (Farani), neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Hohoˈa i te api 19]

E faarue anei te Atua i to ˈna mau hoa i roto i te tau fifi?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono