A numera i te haamâuˈaraa ia taui i te vahi faaearaa!
NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I AFIRIKA APATOA
TE MANAˈO ra anei outou e haere i te tahi atu fenua e faaea ˈi? Ua numera anei outou i te haamâuˈaraa? Aita matou e parau noa ra no nia i te haamâuˈaraa i te pae moni. Inaha, te manaˈo nei te rahiraa taata e taui i te vahi faaearaa no te fanaˈo i te paruru i te pae faanavairaa faufaa. Te parau nei matou no nia i te mau haamâuˈaraa huna, o te itehia i muri noa ˈˈe i te taeraa i te vahi faaearaa apî. I reira, ua taere roa ïa no te hoˈi i muri. Aita te mau manaˈo i muri nei e faahitihia ra no te haamǎtaˈu ia outou, e mea faufaa râ ia hiˈopoa i te reira:
“E titauhia te haehaa e te tutavaraa no te haapii i te hoê reo apî. E mea fifi no te hoê taata paari ia ite e te manaˈo atoa ra te mau tamarii nainai e mea ê roa oia, no te mea aita ratou e taa ra ia ˈna. Ua riro te hape-tamau-raa a faaooo-noa-hia mai ai ta outou mau hape ei tamataraa rahi i to outou haehaa. Mea moemoe roa te oraraa no te feia ěê o te ore e nehenehe e paraparau i te reo o te fenua.”—Rosemary, te hoê mitionare i Tapone.
Peneiaˈe, te manaˈo ra outou e ua navai to outou ite no te reo no te imi i te ora. Ua papu râ anei ia outou e ua navai te ite o to outou utuafare taatoa no te reo, ia oaoa ratou i te taui i te vahi faaearaa?
Eaha te ohipa e tupu i nia i te utuafare mai te peu e ua faahepohia vetahi mau melo ia taui i te vahi faaearaa? Te na o râ te hoê vea (Psychology of Women Quarterly) e: “Aita ta vetahi mau vahine [no Mexiko] e parau no nia i te faaotiraa e taui i te vahi faaearaa, e aita roa ˈtu ratou i hinaaro e taui i te vahi faaearaa, aita atoa ratou i hinaaro e faaea i te mau Hau Amui no Marite i muri aˈe i te tauiraa i te vahi nohoraa.” I roto i teie mau huru tupuraa, e nehenehe te tauiraa i te vahi faaearaa ma te faahepohia e faaino i te tahoêraa o te utuafare. E nafea râ mai te peu e o te tane noa te taui i te vahi faaearaa?
Te manaˈohia ra i roto i te buka ra Huiraatira, tauiraa i te vahi faaearaa, e oraraa i te oire i Afirika (Beretane) e, i roto i te hoê mataeinaa iti i te pae apatoa no Afirika, hau atu i te 50 % o te “mau tane paari aita to te fare i te mau huru taime atoa.” E nehenehe teie oreraa e faaea i te fare e faaere i te oaoa e te aueue ore o te utuafare. E nehenehe atoa te mau hoa faaipoipo e topa i roto i te faaturi. Auê te maitai rahi ia nehenehe anaˈe te utuafare, noa ˈtu e e faaoti ratou e taui i te vahi faaearaa aore ra eita, e vai hoê noa! Eita ta te moni e nehenehe e hoo mai i te tahoêraa o te utuafare.
I muri iho, e mea teimaha roa ia faaruru i te faainoraa. “I to ˈu noa taeraa i Beretane to ˈu iteraa i te fifi o te ‘iri,’” o ta te hoê Inidia i taui i te vahi faaearaa ïa e haamanaˈo ra. “E mea ino roa [te reira]. E mea hitimahuta roa. Ua hinaaro vau e hoˈi, e horo ê.”—The Un-melting Pot.
No reira, hou e taui ai i te vahi faaearaa, a uiui: ‘Eaha te mau ravea? Eita anei ta tatou e nehenehe e rave i te tahi mau tauiraa i to tatou vahi faaearaa? E mea faufaa mau anei ia haere i te tahi atu fenua e faaea ˈi?’ Oia paha aore ra eita, hou râ outou e faaoti ai, a hiˈo na i teie aˈoraa maitai a Iesu: “O vai ïa taata i ǒ outou nei ia opua i te fare e faatia, e ore e mata na i te parahi i raro, a taio ai i te taoˈa e oti ai, i te navairaa ta ˈna taoˈa?”—Luka 14:28.